3,085 matches
-
sportul de performanță de cele mai multe ori/totdeauna (la nivel de performanță și înaltă performanță) se folosesc împreună cele două forme de evaluare datorită obiectivelor specifice acestui tip de activitate. În educația fizică ponderea evaluării ar trebui să fie de tip formativ și introducerea ,,itemilor” în programa școlară din aria curriculară de educație fizică reflectă acest lucru. Din păcate Sistemul Național de Evaluare, elaborat de Ministerul Educației și Cercetării în anul 2000, promovează evaluarea normativă neglijând aspectele formative ale educației fizice în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
să fie de tip formativ și introducerea ,,itemilor” în programa școlară din aria curriculară de educație fizică reflectă acest lucru. Din păcate Sistemul Național de Evaluare, elaborat de Ministerul Educației și Cercetării în anul 2000, promovează evaluarea normativă neglijând aspectele formative ale educației fizice în plan cognitiv. Am sintetizat parametrii principali ai celor două tipuri de evaluare în educația fizică, (tabelul 5) considerând că evaluarea criterială poate fi inclusă în cea formativă deoarece presupune evidențierea ,,diferenței” a ,,distanței” dintre performanța individuală
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Cercetării în anul 2000, promovează evaluarea normativă neglijând aspectele formative ale educației fizice în plan cognitiv. Am sintetizat parametrii principali ai celor două tipuri de evaluare în educația fizică, (tabelul 5) considerând că evaluarea criterială poate fi inclusă în cea formativă deoarece presupune evidențierea ,,diferenței” a ,,distanței” dintre performanța individuală (nu neapărat cantificată și măsurabilă în unități de măsură consacrate) și performanța standard stabilită (care poate fi înțeleasă și ca model de execuție, model tehnic sau atitudinal) și astfel, rezultatul evaluării
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
didactic alocat: 10-20 minute. * linia metodică - succesiunea de exerciții introductive și fundamentale; * strategia didactică - cea prezentată la săritura în lungime; * tipul de evaluare: cu calificative sau note pentru corectitudinea ecanismului de bază sau a fazelor acestuia, evaluare curentă de tip formativ și cu ote conform sistemului de evaluare adoptat de profesor în libertatea opțiunii, valuare sumativă de tip criterial. 7.6. Predarea - învățarea tehnicii săriturii în înălțime procedeul cu pășire Săritura în rile obligatorii ale educației fizice școlare începând cu clasa
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
programată, algoritmiza mijloacele - sistemul de exerciții și jocuri prezentat în linia metodică; materiale - instalațiile necesare - groapă cu nisip / saltele, stâlpi, ștachetă, plan înclinat (trambulină fixă), taliometru. * tipul de evaluare și instrumente de evaluare: * cu calificative sau cu note, evaluare curentă formativă; sumativ-criterială. - învățarea tehnicii săriturii cu prăjina Această deprindere complexă, aciclică și atipică, specifică atletismului, constituită într-o probă de sărituri în atletismul competițional, se regăsește în conținuturile educației fizice în sistemul educațional vocațional, începând cu grupele de începători până * pasul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în linia metodică; materiale: discul de aruncare, zona de recepție, greutăți (1-6 kg), ruletă, ivelator, mătură, greblă. * tipul de evaluare și instrumente de evaluare: * cu calificative sau cu note pentru corectitudinea mecanismului de bază al tehnicii, evaluare curentă de tip formativ; * cu note conform S.N.E., aruncarea cu elan, evaluare sumativă de tip criterial. 9.5. Predarea - învățarea tehnicii aruncării greutății procedeul cu piruetă . Pentru consolidarea tehnicii acestei probe se execută aruncări globale întrun tempo scăzut, aruncări globale cu greutăți mai mici
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
J., (1998), Monitoring the trening process of Brigita Bukovec in 100m hurdles, Proceedings I, Universit* of Konstanz, Germany. 9. Colibaba-Evuleț, D., Bota, I., (1998), Jocuri sportive, Teorie și metodică, Editura Aldin, București. 10.Colibaba-Evuleț, D., (2003), Metodologia operaționalizării obiectivelor educațional formative sau instrucționale, revista Știința Sportului nr. 34, București. 11. Donskoi, D., (1973), Biomecanica, bazele tehnicii sportive, Editura Stadion, București. 12. Dragnea, A., Bota, A., (1999), Teoria activităților motrice, Editura Didactică și Pedagogică, București. 13. Dragnea, A., Teodorescu, S.(2002), Teoria
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
au fost integrați în școală. Majoritatea copiilor vor avea nevoie de sprijin pe toată durata școlarizării. Este necesar ca părinții se consulte cu cadrele didactice în privirea programului elevului în familie, pentru a primii informații și consultații privind realizarea obiectivelor formative, educative și de recuperare, pentru a obține anumite lămuriri, fie ca pur și simplu să discute cu cineva despre propriul copil. Întâlnirile cu părinții sunt planificate periodic, dar au loc și curent, neplanificat; întâlnirile periodice au loc planificat săptămânal sau
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
sentimentelor acestora la vârste diferite, folosind mijloace eficiente de influență și formare. Acțiunea pedagogică devine eficientă numai dacă procesul de formare se realizează urmărindu-se aptitudinile și caracteristicile generale de personalitate, asigurându-se concordanța dintre caracteristicile persoanei și obiectivele procesului formativ.” Societatea modernă a timpurilor pe care le trăim cu toții astăzi ne oferă posibilități variate, dar aceste posibilități de cele mai multe ori sunt adevărate capcane, capcane în care unii dintre noi se pierd. Școala este instituția care poate și trebuie să formeze
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
multidimensional, se pot identifica, în funcție de criteriile alese, mai multe strategii/tipuri de evaluare: * Evaluarea bazata pe observatia directa * Evaluarea specifică folosind teste elaborate * Evaluarea inițială realizată la începutul demersurilor instructiv-educative, pentru a stabili nivelul la care se situează elevii; * Evaluare formativă, care însoțește întregul parcurs didactic, organizând verificări sistematice în rândul tuturor elevilor din toată materia; * Evaluarea sumativă, care se realizează de obicei, la sfârșitul unei perioade mai lungi de instruire; Strategiile de evaluare urmăresc: scopul, principiul temporalității, obiectul, funcțiile, modalitățile
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
mai activi, mai curajoși și capătă mai multă încredere în capacitățile lor, mai multă siguranță și tenacitate în răspunsuri. Rolul și importanța jocului constă în faptul că el facilitează procesul de asimilare, fixare și consolidare a cunoștintelor. Datorită caracterului său formativ, jocul influențează dezvoltarea personalității elevului. Ed. Claparède spunea că principala trebuință a copilului este jocul. De aceea, jocul este considerat azi, în teoria pedagogică, ca modalitate de asimilare a realului la activitatea proprie ( Jean Piaget ), asigurând elevului largi posibilități de
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
București, 1997 * Ilie, E., Didactica literaturii române, Fundamente teoretico-aplicative, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2008 </reflis> Recuperarea deficienților de auz și psihodrama Recuperarea deficienților de auz implică o pluralitate de comportamente informative și mai ales formative, interindividuale și de grup, cuprinzând totalitatea măsurilor psihoterapeutice și sociopedagogice menite să diminueze efectele carenței auditive prin folosirea funcțiilor rămase valide, dezvoltarea acelor abilități necesare echilibrării personalității și integrării lor sociale. Abordările clasice ale recuperării sunt centrate pe procesele informative
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
totalitatea măsurilor psihoterapeutice și sociopedagogice menite să diminueze efectele carenței auditive prin folosirea funcțiilor rămase valide, dezvoltarea acelor abilități necesare echilibrării personalității și integrării lor sociale. Abordările clasice ale recuperării sunt centrate pe procesele informative și foarte puțin pe comportamentele formative și de grup. Școala tradițională vizează aproape exclusiv un singur tip de relații: profesor-copil deficient. In abordările moderne, efectuate sub influența ciberneticii și a teoriei sistemelor, scopul major al recuperării este integrarea socială a deficientului. Deschiderea către social și psihosocial
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
diferite posturi, servind ca modele de folosire a limbajului gestual. Congresele, seminariile, cărțile și revistele consacrate limbajului gestual sunt destul de frecvente. Se manifestă, de asemenea, un interes sporit față de formele de manifestare artistică și culturală ale comunității de surzi. Valențelor formative ale limbajului mimico-gestual sunt promovate și prin recomandările Federației Mondiale a Surzilor și a Parlamentului European care militează pentru formarea de interpreți în limbajul mimico gestual în toate țările lumii. De asemenea, părinții care au copii surzi sunt îndemnați să
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
fundamentale ale psihologiei. Memoria. Gândirea. Imaginația. (2003), Repere pentru o concepție umanistă asupra educației (2005), Educația, profesorul și vremurile (2009), Grijile și îngrijorările profesorului (2013). La Institutul European i-au mai apărut: O psihologie a educației (2005), Comunicarea interpersonală. Aspecte formative și valențe psihologice (2008), Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ-educative (2013). Este autorul a peste 130 de articole publicate în reviste din țară și străinătate și participant la peste 40 de conferințe internaționale. Gabriel Albu, Autoeducația. Căutări și clarificări
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
Ne suntem propria responsabilitate. Autoeducația este, totodată, timpul și locul unde nu ne mai pregătește nimeni meniul curricular (pentru a ne fi apoi administrat pe măsura "particularităților individuale și de vârstă"); unde nu ne mai evaluează nimeni (fie, chiar, și formativ) după standarde obiective, elaborate științific, abordabile din punct de vedere didactic. Ea este perioada, teritoriul și procesul prin care creștem precum simte sufletul nostru și acolo unde caută și zămislește mintea noastră. Este o dilatare și o adâncire în înțelegerea
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
ABILITĂȚILE PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI - UN OPȚIONAL CU REALE VALENȚE FORMATIVE PENTRU ȘCOLARUL MIC LOREDANA ȚARĂ Cuvânt înainte Tehnica origami - arta împăturirii hârtiei pentru obținerea unor estetice forme spațiale - își are originile în arta tradițională niponă. Cu implicații remarcabile de natură spirituală, etică și tehnică, practica origami a depășit granițele culturale
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
Cert este că tehnica origami s-a impus în cultura universală ca o expresie profundă a creativității umane. Origami conduce la multiple corelații interdisciplinare, stimulează fantezia, cultivă inteligența, aproapie oamenii. Cunoașterea acestor virtuți au dezvăluit autoarei acestei cărți reale valențe formative ale practicării tehnicii origami, de evidentă importanță pentru practica educațională, virtuți care au constituit pentru învățătoarea Loredana Țară temeiul elaborării unei discipline opționale, la nivelul ariei Tehnologii, ciclul primar, intitulată “Abilități practice prin tehnica origami”. Cartea reliefează convingător valoarea educațională
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
opționalele constituie prilejuri minunate de readucere a jocului în sfera preocupărilor școlare ale copiilor. Din această perspectivă, opționalul “Abilități practice prin tehnica origami” este un exemplu concludent. Activitatea practică propusă este, în sine, o joacă ce are, însă, reale calități formative în diferite privințe, de importanță evidentă pentru dezvoltarea optimă a personalității elevilor. Dincolo de construirea unor figurine din hârtie mono sau policromă, practicarea tehnicii origami dezvoltă spiritul de observație și cel de orientare spațială, întregește capacitatea elevilor de receptare și utilizare
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
mare, cu o rachetă, cu un uriaș, cu o frunză, cu un zmeu etc. Multitudinea de răspunsuri va crește dacă forma respectivă va fi prezentată alternativ în poziții diferite. Caracterul ludic și dinamic al unor astfel de momente are valențe formative reale în cultivarea creativității, în înlăturarea timidității, în formarea capacităților elevilor de a exprima și de a argumenta un punct de vedere. Următoarea verigă a lecției este antrenarea elevilor în realizarea activității, cu ajutorul învățătorului. Este etapa în care elevii execută
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
2) elevul situat în standardele grupului (clasei) - mai exact, a perioadei/anului de studiu în care se află; se are în vedere aici poziția elevului în raport cu media grupului de referință; 3) elevul evaluat în raport cu obiectivele prevăzute în programă; este evaluarea formativă, pe care se pune tot mai mult accent, care nu urmărește o simplă clasificare, ierarhizare a elevilor, ci are ca scop atingerea cât mai completă și eficientă a finalităților educaționale corespunzătoare momentului respectiv. II.3.a. Standardele de performanță - aspecte
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
pe care se pune tot mai mult accent, care nu urmărește o simplă clasificare, ierarhizare a elevilor, ci are ca scop atingerea cât mai completă și eficientă a finalităților educaționale corespunzătoare momentului respectiv. II.3.a. Standardele de performanță - aspecte formative și de conținut Documentul reglator al proiectării didactice - programa școlară a fiecărei discipline - cuprinde și standardele curriculare de performanță ce trebuie să stea la baza procesului de apreciere și evaluare a rezultatelor activității și comportamentului elevilor. Implicit, elaborarea unei programe
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
unul sau altul dintre calificative. Mai concret, li se face clar o prezentare a calităților muncii personale și a produselor realizate și pragurile de încadrare pentru fiecare calificativ. “Problema care rezultă este aceea de a înlocui evaluarea normativă cu evaluarea formativă. În evaluarea normativă elevul este judecat prin raportarea la colectivitatea școlară, mai concret la standardele grupului-clasă (...) în timp ce evaluarea formativă impune raportarea la temele/obiectivele înscrise în programe”[19]. Caracteristicile opționalului “Abilități practice prin tehnica origami” fac din această disciplină un
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
produselor realizate și pragurile de încadrare pentru fiecare calificativ. “Problema care rezultă este aceea de a înlocui evaluarea normativă cu evaluarea formativă. În evaluarea normativă elevul este judecat prin raportarea la colectivitatea școlară, mai concret la standardele grupului-clasă (...) în timp ce evaluarea formativă impune raportarea la temele/obiectivele înscrise în programe”[19]. Caracteristicile opționalului “Abilități practice prin tehnica origami” fac din această disciplină un cadru optim pentru încurajarea elevului, pentru întărirea încrederii în sine. Nu se va urmări sancționarea greșelilor, ci evidențierea punctelor
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
-se util și apreciat, el va avea curaj să se autodepășească în permanență. Concluzii Ipoteza de la care am pornit în elaborarea acestei lucrări a fost că disciplina opțională “Abilități practice prin tehnica origami” este una cu reale și multiple valențe formative pentru școlarul mic. Am urmărit să demonstrez această afirmație în cuprinsul celor patru capitole. Ideea generală a lucrării este, deci, surprinsă încă din titlu, ea fiind argumentată și detaliată din perspectivă teoretică, dar și practică. Din capitolul “Tehnica origami - deschidere
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]