4,656 matches
-
să dărâm casa din pricina carului. De aci drumețul nostru merse tot înainte până ce ajunse iară la o casă. Acolo, ce să vadă? Un om c-un țăpoi în mână voia s-arunce niște nuci din tindă în pod. - De ce te frămânți așa, om bun? - Ia, vreu să zvârl niște nuci în pod și țăpoiul ăsta nu-i nici de-o treabă. - Că degeaba te trudești! Ai un oboroc? - Da' cum să n-am. - Pune nucile într-însul, ia-l pe umăr
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
DOMINANT... "] Partidul dominant și-a dat toată silința pentru a imprima alegerilor în consiliile județene același caracter de escluzivitate politică pe care l-au dat alegerilor din Parlament. Când știm cum se fac asemenea alegeri, cum în colegiile superioare se frământă țara prin promisiuni și amenințări, în cele inferioare prin retevei și băutură, nu ne vom mira de izbânda guvernului și tot atât de puțin ne vom putea mira de împrejurarea că opoziția n-a învins decât în mod sporadic, în vechile ei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tutunuri, la drumul de fier, la băuturile spirtoase, la miile de locuri și locșoare cu care atotputernicia guvernului prinde conștiințele alegătorilor? Câtă parte neatârnată materialicește și intelectual mai există în poporul românesc se pronunță cu tărie în contra guvernului; partea cealaltă, frământată de mici interese de clică, ține grapă de guvern, de orice guvern s-ar întîmpla în România, pentru că mii de mii de interese materiale, mii de apetituri sânt legate de guvern. Că aceste toate se satisfac în socoteala bugetului și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o fantazie a noastră, o privire ipotetică. Dar acele creațiuni n-au avut alt câmp decât spiritul omenesc, au fost clădirile proprii ale gândirii speței noastre. Apoi organul acestei gândiri, unde se produc întrebările mari înșirate mai sus, unde se frământă problema "existenții", trebuie să aibă și el legile lui de lucrare și este foarte important să le cunoaștem. Astăzi, când științele exacte își deschid înainte un orizont așa de vast, când comoara cunoștințelor noastre pozitive este așa de colosală și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
revelațiuni alaltăieri seara. Ieri dimineața primirăm din Iași o corespondență particulară, datată de vineri 21, care, stând în legătură strânsă cu cele cuprinse în scrisoarea d-lui V. Conta către d. Panu, aruncă o interesantă lumină asupra agitațiilor triste ce frământă grupul liberalilor moderați din Iași. Iată acea corespondență: Iași, 21 noiemvrie Iubiții mei, ... Partidul celor... (pardon! )... se frământă rău de tot de la o vreme. Moderații noștri au înaintat zilele acestea la București către dd. Conta și Teriachiu un ultimatum în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
legătură strânsă cu cele cuprinse în scrisoarea d-lui V. Conta către d. Panu, aruncă o interesantă lumină asupra agitațiilor triste ce frământă grupul liberalilor moderați din Iași. Iată acea corespondență: Iași, 21 noiemvrie Iubiții mei, ... Partidul celor... (pardon! )... se frământă rău de tot de la o vreme. Moderații noștri au înaintat zilele acestea la București către dd. Conta și Teriachiu un ultimatum în regulă cuprinzând că: ori acești doi domni să rămână credincioși principielor, ori să știe că vor fi excluși
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
înaintat care se află acum la putere fiind însă puțin prevăzut cu oameni de guvernământ, ceea ce esplică împrotivirea d-lui Brătianu la solicitările amicilor săi cari-l împing să formeze un minist[eriu] omogen, partidul acesta, mai fiind apoi și frământat de numeroase competițiuni personale, nu va fi cu neputință ca starea de criză, care de șapte luni e aproape permanentă, să se mai prelungească încă câtva timp. Într-o întrunire a partidului de acum câteva zile, d. Rosetti, prezidentul Camerei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe nerăsuflate oful. Cum s-a culcat, cum și-a așezat perna sub cap, cum... și dă-i și dă-i. Hahalera îl ascultă și spune aha, după fiecare avalanșă de nădufuri spune aha. O fi cel din colț? se frămîntă Prostul, o fi căierul? Hahalera îi pune Prostului mîna pe umăr și-și apropie gura de urechea-i clăpăugă: te mai îndoiești? nu știi cine fură? și-i sîsîie șerpește: Licheaua, i le-a și dat căierului dimineață să le
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în educarea copilului este cea de acceptare a lui. Ea presupune, înainte de toate, o dragoste rațională și spontană față de copil, fără slăbiciuni și ră sfăț, o dozare optimă a frustrărilor adaptative, în raport cu trebuința de autonomie a copilului. O ambianță familială frământată de tensiuni, o atmosferă sufocantă a căminului prin inegalitatea atitudinilor părintești, lipsa de afecțiune dintre soți, o integrare insuficientă a familiei în viața socială etc. Constituie tabloul unui mediu nefavorabil dezvoltării normale a copilului. Într- un mediu nervos și tensional
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
nostru. Pentru aceasta în prima ședință care va avea loc în această perioadă, tovii care fac parte din comisie, vor primi sarcini concrete. 2.Materialul de partid ce va fi predat celulelor spre prelucrare, va fi bine pregătit și adânc frământat în cadrul comisiei de Înv. de Partid, prin studierea întregului material bibliografic. Vorbitorii din celulă vor fi aleși de către biroul organizației, dintre cei mai capabili din celula respectivă, iar dacă nu se găsește un astfel de tov., se va da sarcină
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Noi am cerut un tovarăș consilier sovietic în acest sector, ne-ar fi de mare ajutor prezența sa, ne-ar ajuta foarte mult la întărirea și dezvoltarea legalității noastre populare, folosind experiența vastă a Uniunii Sovietice. O altă problemă care frământă corpul judecătoresc este și problema încadrării. Un președinte de tribunal de raion căruia noi îi cerem conștiință, să lucreze cu mult devotament, să aprecieze în mod just hotărârile care le dă, are o salarizare extrem de mică. Încadrarea celor din Procuratură
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Codul de Procedură Penală sunt 112 articole modificate, luați ce s-a lucrat până acum, dați la tovarăși să vadă și să facă propuneri de modificări, de îmbunătățiri, să le vadă și pe acestea ca să nu înceapă acum să-și frământe capul și să vină cu o treabă care de fapt a fost de câteva luni rezolvată. Multe dintre ele s-au discutat la nivelul tovarășului Emil Bodnăraș și multe dintre ele le avem clarificate, urmând să fie cumulate cu celelalte
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
polonezii Fink și Trszinski, plecați din Londra cu destinația Moldova. Făcându-se ecoul reacțiunii țariste, „Albina românească” cerea, în mai 1849, nici mai mult, nici mai puțin decât scoaterea emigrației polone de sub protecția dreptului public european. Toate straturile societății erau frământate, îndeosebi țărănimea, care, în multe cazuri, refuza să lucreze proprietarilor. Pe de altă parte, la intervenția lui Adam Czartoryski, fusese numit consul al Franței la București, în februarie 1849, Eugène Poujade, în care se puneau speranțe serioase de sprijin, în vreme ce
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Când locul lui Palmerston a fost luat de Robert Peel, socotit filo-rus, Nicolae I s-a hotărât să acționeze. Aflat la Londra între 31 mai și 9 iunie 1844, țarul și-a împărtășit într-un mod voalat gândurile care-l frământau. Și a spus că Imperiul Otoman trebuia menținut, dar este, totuși, un „om muribund” și că este necesar să se aibă în vedere prăbușirea lui, în care caz nu este îngăduit ca moștenirea lui să cadă în mâna unei singure
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
simți În ale omului boli toate căzînd asupra frunții tale sure blestemate". 90 Urizen răspunse: Citește cărțile mele, și explorează Constelațiile-mi, Întreabă-mi Fiii și ei te-or învăța să porți Război. Întreabă-mi Fiicele, care-,n întunecatele-afunzimi, afurisite, Frămînta pîine-a Suferinței la aspră mea porunca; căci eu sînt Dumnezeul Acestei groaznice ruine. Nălțați-vă, O, Fiicelor, la aspră mea porunca!" 95 Sfărîmînd Stîncile, Eleth și Uveth se nălțară, si Ona se nalta 197, Grozavnice cu vasele de fier, ce
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Stîncile, Eleth și Uveth se nălțară, si Ona se nalta 197, Grozavnice cu vasele de fier, ce le purtau Prin aerul întunecos; cartea de fier o luară și așezat-o-au deasupra Pe nori de moarte, si cîntecele își cîntară, frămîntînd pîinea lui Orc. Orc cîntecul îl asculta, silit fiind, răbdînd de foame pe vîntul friguros 100 Care se legăna împovărat de blestemata plămădeala; se mînia Prin sita Onei promoroaca; torențiala ploaie se varsă din vadra cea de fier A lui
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
îl asculta, silit fiind, răbdînd de foame pe vîntul friguros 100 Care se legăna împovărat de blestemata plămădeala; se mînia Prin sita Onei promoroaca; torențiala ploaie se varsă din vadra cea de fier A lui Eleth, si mîinile-nghețate-ale lui Úveth frămîntau pîinea. Cerurile de groază se înclină sub a' lor mîini de fier, Cîntînd la-ngrozitoarea lor lucrare cuvintele cărții de fier a lui Urizen 105 În timp ce pergamentele enorme îngrozitoare se rostogoleau în cerurile de deasupra; Și totuși refrenul cîntecului lor
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de-nmugurire răsucindu-se, Armura cea de șolzi dădu mlădițe. Îndărătnice, pe spatele și pieptul sau Smaraldul, Onixul, Safirul, iaspul, berilul, ametistul Cu o grozavă rîvna se luptau care să cîștige-un loc peste Mărețul Dúșman, rodul copacului de taină 75 Cel frămîntat în albia de plămădit a lui Uvith 243. Orc hrană încă-o devora Turbat de-nfometare. Ucigătoarea hrană încă, în aur și în pietre scumpe, Curgea 244 în jurul groaznicelor mădulare, alcătuirea-i omenească Întinzînd-o-n lung Că pe un șarpe, În vreme ce femeia-Întunecoasă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
beznă Și Oameni sînt sortiți la mohorîtă contemplare-n noapte: Se răsucesc fără odihnă pe paturi ale suferinței; în ale creierului lor străfunduri Simțind cum scrîșnesc Rotile, se nalta, scriu amarele cuvinte 820 Ale Filosofiei Aspre și pîinea cunoștinței o frămînta cu lacrimi și cu gemete. Acestfel sînt lucrările Întunecatului Urthona. Tharmas dădu prin sita grînele. Urthona făcu Pîinea Vremurilor, și-o așeza În coșnițe de aur și de-argint, în ceruri de pietre prețioase Și-apoi se odihni în Iarna
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cu multe feluri de prăjituri, cozonaci, vinețuri; ești Întrebat al cui ești, ce mai face mama, tata; te-mbujorezi când dai cu ochii de vreo fetișcană (a Învățătorului sau profesorului din sat), cu care Îți imaginaseși mai știu eu ce; frămânți noroaie sau zăpezi pe ulițe unde n-ai călcat În viața ta; ești amețit de-atâta trudă și vâjâie inima-n tine. Timp de câteva clipe, te uiți prostit la luna de pe cer. Uimită, și luna se uită la tine
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
inferior, pentru că trăiește în mijlocul întrebărilor și fricilor. Cel mult poate fi căinat. "Poate că presimțea Thomas Morus atunci când, în 1516, scrie Utopia, de aceea îl face pe navigatorul portughez Hythlodeu să mărturisească: "Dragul meu Morus, ca să-ți spun ce mă frământă și acolo unde toi măsoară totul în bani, ei bine, în acele ținuturi este aproape cu neputință ca dreptatea și prosperitatea să domnească în opinia publică"797. Există o părere de rău că se întâmplă așa. Omul își plânge sieși
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Oul sferic al lui Amma era perfect Închis, alcătuit din patru părți numite «clavicule» ș...ț Voind să creeze lumea, Amma s-a servit, În chip de materie, de un element provenit din propria persoană: niște jeg amestecat cu salive. Frământându-l cu mâinile, Îl modelă, dându-i forma unei semințe: cea de salcâm, prima dintre toate vegetalele. Această lume s-a distrus și nimeni nu o cunoaște. ș...ț În interiorul oului, Amma a desenat jaloanele unei noi lumi. Dar mai
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mon chemin " ; " nemărginirea sărutatu-m-a pe frunte " (" l'infini m'a embrassé sur le front ") " Tandis que l'infini/ Dépose sur mon front/Le miel de son baiser " (Dar munții unde-s ?/Et leș montagnes où sont-elles ?) (Romanescu, 1998 : 9) ; " se frământa în mătasa-i/un păianjen " (" une araignée s'agite dans să soie ") " Une araignée s'agite/Dans să toile dentelée " (Visătorul/La rêveuse) (Romanescu, 1998 : 32) ; " sub ocrotirea limpede a zării " (" sous la protection clăire de l'horizon ") " protégé par leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
secolului al XIX-lea, dar azi este considerată "cu totul depășită" (I. I. Russu) și fără valoare lingvistică și istorică. El nu pornea de la un izvor istoric ori filologic important, ci, precum mărturisește deschis, "pleacă de la o chestiune ce-l frământa chinuitor: cum se poate admite că românii ar fi mai vechi decât alte ginți (neamuri) pe aceste pământuri asupra cărora par să aibă și chiar ridică pretenții de dominare? Ei care nu au nici o cultură proprie și drepturi istorice consfințite
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
întreprindă o cercetare obiectivă-să descopere adevărul istoric, dar apare evidentă și repulsia savantului de cabinet, spiritul polemic. Din întreaga sa operă transpare un sentiment straniu și faptul obiectiv, că românii trăiau pe pământul Transilvaniei ca locuitori străvechi. Întrebarea ce-l frământa pe Roesler: "Cum să fie românii mai vechi decât popoarele conlocuitoare (ungurii și germanii), care aveau un nivel de viață și cultură superior la mijlocul secolului al XIX-lea și mai înainte? Singurul răspuns pe care l-a găsit el, pornind
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]