2,241 matches
-
sau m]car de a influența reflecțiile contemporane - chiar și în sfera eticii (pentru exemple, deși de facturi diferite, puteti consulta Bernard Williams, Ethics and the Limits of Philosophy - Etică și limitele filosofiei - si Martha Nussbaum, The Fragility of Goodness - Fragilitatea bun]ț]ții -). Momentul în care se încheie etică greac] antic] este discutabil. Lucrețiu și Cicero, de exemplu, cei dintâi scriitori importanți de filosofie în limba latin] au fost preocupați de interpretarea surselor grecești destinate unui public român, deoarece gândirea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Asemenea unui renascentist, Corneliu Baba are vocația antropomorfismului, el privește omul ca pe o paradigmă a creației și ca pe un model al Universului însuși, dar asemenea unui moralist însingurat, meditativ și revoltat în același timp, el dezvăluie patetismele și fragilitățile umane, stările majestuoase și iminentele surpări în abis". Textul este ilustrat cu faimosul "Autoportret", efigie mult inconfundabilă, în care nu știi ce să vezi: afișarea serios ritoasă a făloasei autoaprecieri, sau masca histrionică a spiritualului pictor, căruia i-a plăcut
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a credinței. Din cauza că se înrudește pe de o parte cu fantasma (ca viziune, somn sau fantezie), dar și cu ideea (ca reprezentare la nivelul conștiinței a unui lucru, în momentul "apariției" sale), imaginea a suferit mai multe atacuri cu privire la fragilitatea sa conceptuală. Într-o mare măsură, acest aspect este rezultatul unei etimologii complicate și al unui bogat (și nesistematizat) complex semantic, învecinat cu simulacrul (opus lucrului real). Pentru studiul imaginarului, dincolo de funcțiile sale, din ansamblul noțional al imaginii sunt utile
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a sistemului imaginarului. Astfel privită, ea ajunge să compenseze pentru utilizator incertitudinile și să atenueze sentimentul de nesiguranță în lipsa unor răspunsuri existențiale certe. Devine un mijloc de (auto)cunoaștere, datorită distanței foarte reduse care o desparte de condiția (intimă a) fragilității individului, pe care îl oglindește. Preia din sensurile existenței lui și le salvează de la uitare, în diversele forme și structuri ale imaginarului. Practic, îi asigură creatorului ei o etapă de "recuperare terapeutică" după confruntările cu limitele propriei existențe și după ce
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
scăzute de dezvoltare economică și socială prezintă un grad de vulnerabilitate incomparabil mai mare față de țările dezvoltate. Aceste vulnerabilități se manifestă și prin evoluții cu mult mai oscilante de la un an la altul, ale indicatorilor macroeconomici relevanți, ceea ce semnifică o fragilitate relativ mare a reluării procesului de creștere și ieșirii din criză în aceste state. 3.6. Cauze ale declinului drastic al investițiilor străine directe și investițiilor autohtone Riscul investițiilor străine din România în condiții de criză s-a mărit din cauza
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
poluarea... nucleară, simțim sfârșitul «celuilalt»”2. Astăzi, trebuie să facem față unei multitudini de probleme globale care afectează Întreaga umanitate. Soluțiile, la rândul lor, necesită un efort colectiv. Politologul Bryan Turner, de la universitatea Cambridge, a argumentat că atât noțiunile de „fragilitate umană” și „vulnerabilitate”, cât și sentimentul de compătimire care le Însoțesc, sunt singurele emoții universale pe care le Împărtășim cu toții și care ar putea să unească umanitatea și să furnizeze un fundament pentru acceptarea drepturilor omului universale 3. Turner notează
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
era considerată o condiție universală, iar salvarea eternă era oferită drept un vis care să unească umanitatea. În era modernă, natura pragmatică a omului era văzută drept o condiție universală, progresul material fiind adoptat drept vis unificator. În era globală, fragilitatea și vulnerabilitatea devin condiția universală a umanității, conștiință globală devinind visul de urmat. Asemănător, obligațiile proprietate au structurat viziunea asupra lumii bazată pe credința și salvarea eternă, iar dreptul la proprietate a dat formă erei utilitarismului și progresului material. În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și salvarea eternă, iar dreptul la proprietate a dat formă erei utilitarismului și progresului material. În noua lume, ce va să vină, drepturile umane devin norma indivizibilă pentru a promova conștiință planetară și a Încuraja o administrare sustenabilă a Terrei. Fragilitatea și vulnerabilitatea sunt, discutabil, o condiție universală. Dar asta nu Înseamnă că toată lumea va adopta În mod automat drepturile universale ale omului. Pentru ca acest lucru să se Întâmple, ființele umane vor trebui să interiorizeze un sentiment al empatiei cu același
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de vedere - cei care Împărtășesc aceeași religie, naționalitate sau ideologie. Astăzi, societatea cu risc global a devenit un uriaș teren de Încercare pentru extinderea domeniului empatiei. Mijloacele de comunicație și transport moderne ne oferă zilnic prilejul de a fi martorii fragilității, vulnerabilității și suferinței celorlalți oameni, precum și a celorlalte ființe vii și a planetei pe care locuim cu toții. Începem să simțim suferința ființelor din jurul nostru ca pe propria noastră suferință. De exemplu, când un părinte american urmărește un interviu televizat cu
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
incluși și cei excluși. Dar dacă fiecare grup are identitatea lui unică și prețentii În competiție și conflict asupra lumii, ce motivează oamenii să fie de acord ca cerințele altor oameni să fie recunoscute și incluse? Empatia: a recunoaște În fragilitatea, vulnerabilitatea și lupta celorlalți lupta personală a fiecăruia dintre noi. Dacă oamenii au viziuni diferite asupra lumii și urmează căi diferite În viață, ceea ce toți avem În comun este dorința de a fi recunoscuți. „A fi sau a nu fi
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
servirea interesului individual. Cu alte cuvinte, spre deosebire de piețe, care au un caracter concurențial, rețelele sunt interdependente și cooperative. Un participant cedează o parte din autoritate grupului, nu neapărat dintr-un sentiment de bunăvoință, ci mai degrabă dintr-un sentiment al fragilității și vulnerabilității comune. Într-o lume complexă, stratificată, cu interacțiuni multiple, nimeni nu mai poate acționa singur. Ne place sau nu, toți suntem vulnerabili și expuși riscurilor. Amenințările sunt globale și nimeni nu este cu adevărat imun la consecințe. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
adânci trăiri interioare, „Universul cărții”, 1998, 12; Octavian Soviany, Factorul lipsei de patetism, LCF, 1999, 34; Aureliu Goci, Inimă de leu și inimă de iepure, „Revista Sud”, 1999, 3; Simion Bărbulescu, Alteritatea poeziei contemporane, CL, 1999, 12; Octavian Soviany, Despre fragilitate, LCF, 2001, 10; Constantin Cubleșan, „Arleziana”, „Curierul”, 2001, 313; Victor Sterom, Banca de metafore, CRC, 2001, 11; Mariana Filimon, Trei poeți, CNT, 2002, 1-2; Ana Luiza Toma, Dansul - spirit al eternei feminități, „Porto-Franco”, 2002, 1-3; Teodor Mădălin, Farmec și ironie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288139_a_289468]
-
în condițiile în care se presupune constanța cutiei negre. În sociologie însă, o asemenea presupoziție nu este în mod necesar adecvată. Sistemele sociale variază în mod semnificativ și, odată cu ele, și relația dintre intrările și ieșirile lor. De aici și fragilitatea funciară a legilor cauzale în sociologie. Neluarea în considerare a variației interne a sistemelor sociale produce frecvent eroarea extrapolării comportamentului unor sisteme la toate celelalte sisteme sociale. Să revenim la legea amenințare/coeziune internă a sistemelor sociale. Relația dintre amenințarea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
același lucru este însă valabil în ceea ce privește sistemele sociale. Nu poți avea, în general, o întreprindere organizată după principii sociale cu totul diferite de cele ale mediului în care funcționează, fără ca acesta să nu o influențeze într-o măsură semnificativă. Din cauza fragilității testării empirice directe, modalitățile de testare a teoriilor și tehnologiilor în sociologie sunt mai mult de tip teoretic și difuz colectiv. Ele sunt mai mult testate prin compararea lor cu masa de cunoștințe acumulate în întreaga disciplină, prin reacțiile colectivității
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pentru amator, poate părea coerent și valid (Costea, Larionescu, Ungureanu, 1983) sunt de natură să-l inducă în eroare pe nespecialist. Controlul continuu al comunității științifice este singurul care poate să elimine până la urmă pericolul amatorismului. • Pericolul practicianului izolat. Din cauza fragilității cunoștințelor, a dinamicii lor accentuate, apare frecvent un decalaj între practicianul format în sprijinul unor teorii și tehnici pe care, prin forțele sale individuale, nu le poate reconsidera în mod critic și nici dezvolta semnificativ și acumulările la nivelul comunității
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
prezentau un grad relativ de organizare, împingându-l pe calea primului model. El însă conținea o contradicție fundamentală: caracterul fărâmițat al producției propriu-zise și caracterul centralizat al exploatării. În plus, din cauza condițiilor externe instabile, se adaugă o anumită instabilitate și fragilitate a puterii politice centrale. Această contradicție a tins să împingă evoluția feudalismului românesc pe calea celui de-al doilea model. Stahl descrie în mod amănunțit modul în care, treptat, baza pur politico-administrativă a exploatării s-a transformat în proprietate de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
universul ar fi strict determinist, cunoștințele noastre de la un moment dat nu ne permit să facem predicții absolute, ci probabiliste. Noi lucrăm în fapt cu incertitudini cognitive. Incertitudinea cognitivă nu exprimă deci limite ontologice ale determinabilității, ci limitele pe care fragilitatea cunoștințelor noastre de la un moment dat ni le impune. Pe baza cunoștințelor sale limitate, care pot fi mereu îmbunătățite, decidentul atribuie probabilități de întâmplare diferitelor evenimente. În fapt, teoria actuală a deciziei probabiliste utilizează ceea ce curent este desemnat ca probabilități
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
perspectivă, singurul mijloc e să-ți alegi comoara și să-ți transporți inima în afara spațiului, în afara lumii, în Dumnezeu. Revenind la democrația pluralistă, ea are două proprietăți : ne dă o experiență de fiecare zi în ce privește mulțimea perspectivelor, coexistența lor caleidoscopică, fragilitatea niciodată depășită a posibilității lor de armonizare (A) ; se bazează pe un real deschis, fără cheie de boltă, fără instanță obiectivată de unitate (B). Din A și B rezultă că democrația pluralistă poate oferi suport simbolic pentru experiența Unității unice
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
terapeutice. Dar, așa cum asmaticul păstrează asupra lui Ventoline și evită locurile umede și prost aerisite, pacientul care suferă de anxietate, de atacuri de panică, de depresie reacțională sau sezonieră, de obsesie parazitantă rămâne atent, chiar dacă este dureros să-și admită fragilitatea. A fi beneficiat de o terapie de tip TCC este o șansă. Aceasta îi permite să-și umple cutia cu instrumente practice, utilizabile în orice moment. O întâlnire bilunară sau trimestrială timp de doi ani, care urmează după terminarea terapiei
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în cadrul programului de prevenire a recidivelor. In sfârșit, unii pacienți schizofreni sau cu tulburare borderline prezintă unele semne clare de anxietate socială invalidantă, care nu este întotdeauna însoțită de interpretări delirante. Si în aceste cazuri, travaliul prudent și progresiv (datorită fragilității emoționale și a tulburărilor cognitive) asupra anxietății sociale pare a fi favorabil evoluției acestei tulburări. Epidemiologie și evoluție Expresiile simptomatice benigne ale anxietății sociale sunt frecvente: timiditatea (inhibarea față de orice situație „inedită”) afectează 40 până la 60% din populația generală, și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mele”. „Ei trebuie să mă fi crezut demnă de a fi compătimită”. „Nu voi reuși niciodată să mă schimb”. „Mai bine să renunț la a mai face eforturi”. Cel mai important lucru, în acest stadiu, este să se insiste asupra fragilității anticipărilor anxioase dar și să se atragă atenția pacientului asupra rolului nefast al gândurilor obsedante provocate de rușine. In situația socială, focalizarea atenției sale asupra stării de disconfort și eventuala observare a acesteia de către ceilalți reduce capacitatea sa de a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
exterior fără consecințe dăunătoare. Activitățile de menținere După ce activitatea grupului ia sfârșit, terapeutul împreună cu Isabelle rezervă trei ședințe pentru a planifica întreruperea tratamentului și ceea ce urmează în continuare. Discursul terapeutului se prezintă astfel: „Vă felicit, ați învățat să faceți față fragilității dumneavoastră emoționale în situațiile sociale. Este suficient acum să continuați să practicați ceea ce am exersat împreună în aceste câteva luni. Se recomandă să fiți atentă și să vă „supraexpuneți” ușor situațiilor sociale timp de un an sau doi, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se găsește într-o epocă în care false amintiri, amintiri implantate prin intermediul sugestiei și interogatoriilor încrucișate au provocat catastrofe, în special în acțiunea juridică vis-à-vis de abuzurile sexuale pedofile. „Falșii pozitivi” pot exita la fel ca și „falșii negativi”, iar fragilitatea mărturiei umane și a memoriei au fost exemplificate atât într-un caz cât și în celălalt. Un studiu recent a demonstrat că unele false amintiri de luptă erau frecvente în ceea ce-i privește pe veterani. Dezbaterea a avut loc în
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
înțelege mecanismele biologice care susțin eficiența farmacologiei și a terapiilor cognitiv-comportamentale și să ducem mai departe progresele realizate în tratamentul acestei patologii. 2 Studiu de caz O problemă de alcoolo-dependență corespunde întotdeauna unei „întâlniri” între o persoană, zonele sale de „fragilitate”, un context de viață dificil și produsul-alcool. Dependența unui pacient este unică și nu poate fi comparată cu aceea a unui alt pacient. Prezentare generală Cazul Sonia demonstrează complexitatea unei probleme de dependență alcoolică atât la nivelul conceptualizării cât și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este de 10%, adică de cincizeci de ori mai ridicat decât la populația generală. Conceptualizarea tulburării de personalitate de limită Abordată dintr-o perspectivă biopsihosocială, TPEL ar constitui rezultatul unei interacțiuni problematice dintre un copil al cărui sistem emoțional prezintă fragilități de origine biologică și un mediu invalidant, care prezintă dificultăți în a răspunde adecvat trebuințelor crescânde ale copilului. Cu cât mediul este disfuncțional, cu atât răspunsurile pe care le oferă acesta sunt invalidante: trei sferturi dintre persoanele care suferă de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]