8,103 matches
-
IX.1944, Turda), prozator. Este fiul mezin al Ecaterinei (n. Bâlu) și al lui Mihail Sadoveanu. Urmează în orașul natal cursul primar, apoi Școala Normală ,,Vasile Lupu”, iar la București Colegiul Național ,,Sf. Sava”, unde își ia bacalaureatul în 1939. Frecventează Facultatea de Drept doi ani (1940-1942), ulterior fiind mobilizat la Școala de Ofițeri de Rezervă din Câmpulung. Obține gradul de sublocotenent într-un regiment din Sibiu, pleacă pe front și își pierde viața în luptele de la Turda. În 1944, postum
SADOVEANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289423_a_290752]
-
RUSSU-ȘIRIANU, Vintilă (20.IV.1897, Arad - 25.II.1973, București), memorialist, publicist și dramaturg. Este fiul ziaristului și prozatorului Ioan Russu-Șirianu. Studiile liceale le face la Arad și Ploiești, frecventează un timp cursurile Conservatorului de Artă Dramatică și ale Facultății de Medicină din București, apoi urmează Facultatea de Litere și Filosofie, fiind în același timp secretarul lui N. Iorga la Liga Culturală. Pentru un timp este audient la școli superioare
RUSSU-SIRIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289407_a_290736]
-
Este fiul Anastasiei (n. Neaga ) și al lui Ilie Rusu, comisar de poliție. Urmează școala primară și liceul la Chișinău; refugiat în 1944 din Basarabia, își termină studiile liceale la Roman, trecându-și examenul de bacalaureat în 1946. Până în 1950 frecventează cursurile Facultății de Litere a Universității din București, unde în ultimul an școlar a funcționat și ca preparator la Catedra de istoria limbii române, condusă de Al. Rosetti. Din 1950 până în 1987, când se pensionează, se dedică activității de editare
RUSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289414_a_290743]
-
Sălceanu, meseriaș. Învață la Liceul „V. Alecsandri” din Galați și la Liceul „Spiru Haret” din Tulcea, absolvind Liceul „Mircea cel Bătrân” la Constanța, unde se stabiliseră părinții. Din 1922 devine student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității bucureștene, frecventând și cenaclul Institutului de Literatură, condus de Mihail Dragomirescu. Se va specializa în limba și literatura franceză, continuându-și studiile în Franța, la Sorbona. În 1927 este titularizat profesor la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța. Debutează cu versuri la
SALCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
SĂLĂJAN, Doina (14.II.1936, Beiuș), poetă. Este fiica Margaretei (n. Nagy) și a lui Vasile Sălăjan, funcționar. Urmează ciclul liceal mai întâi la Oradea (1950-1952) și, după o întrerupere, la Liceul „Gh. Lazăr” din București, absolvit târziu, în 1961. Frecventează cursurile Școlii de Literatură „M. Eminescu” (1952-1954) și pe cele ale Facultății de Filologie bucureștene (1965-1970). Redactor al „Almanahului literar” din Cluj (1954), unde anterior, în 1952, și debutase, între 1955 și 1958 este angajată la publicația „Cravata roșie”. În
SALAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289442_a_290771]
-
ROȘIORU, Ion (14.VIII.1949, Mânzălești, j. Buzău), poet, prozator și critic literar. Este fiul Rădiței (n. Stănescu) și al lui Ion Roșioru, țărani. După ce termină școala elementară în satul natal, frecventează liceul din Beceni, județul Buzău, apoi urmează Facultatea de Limbi Romanice a Universității din București, secția română-franceză, absolvită în 1972. În același an devine profesor de franceză la Liceul „Ioan Cotovu” din Hârșova, unde întemeiază și conduce cenaclul „Duiliu Zamfirescu
ROSIORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289382_a_290711]
-
1909-1910 face o călătorie de studii în Germania, Franța și Italia. Detașat la București, funcționează la liceele „Matei Basarab”, „Sf. Sava”, „Dimitrie Cantemir” și „Gh. Șincai”, unde desfășoară o meritorie activitate didactică. Coleg de cancelarie, din 1924, cu E. Lovinescu, frecventează cenaclul Sburătorul și este recenzent (1924-1931) la ziarul „Adevărul” (în care va susține rubrica permanentă „Buletinul cărții”), la „Adevărul literar și artistic” (unde este prezent la rubrica „Mișcarea culturală”), ca și la „Salonul literar” (Arad). Se pensionează în 1934. Mai
SAINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289435_a_290764]
-
1941, București), critic literar. Este fiica Eleonorei (n. Dumitriu) și a lui Gheorghe Morțun; va fi adoptată la scurt timp după naștere de Mia și Alexandru Andrei. Urmează ciclul primar la Bacău, apoi la Iași Institutul Pedagogic (1881-1886), doi ani frecventând cursuri de filosofie și fiziologie la Universitate, în paralel cu pensionul de fete „Dodun des Perrières”, unde este și pedagogă pentru clasele mici. Din această perioadă datează primele contacte cu ideile socialiste, participarea la cercul lui Ioan Nădejde și frecventarea
SADOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289421_a_290750]
-
SĂLĂJAN, Vasile (27.I.1947, Tătărești, j. Satu Mare), prozator. Este fiul Amaliei (n. Tămaș) și al lui Traian Silaghi, țărani. Învață întâi în satul natal și din 1954 urmează liceul la Abrud. Între 1965 și 1970 frecventează Facultatea de Filologie la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj. În anii studenției debutează cu povestirea Joc frumos în „Tribuna” (1968), condusă de D. R. Popescu, care îl va angaja după absolvire redactor. O vreme va fi activist cu probleme culturale la
SALAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
SADOVEANU, Profira (21.V.1906, Fălticeni - 3.X.2003, București), prozatoare, poetă, memorialistă și traducătoare. Este fiica Ecaterinei (n. Bâlu) și a lui Mihail Sadoveanu. Urmează școala primară la Fălticeni și tot aici frecventează clasa întâi la Gimnaziul „Alecu Donici”. Clasa a doua a trecut-o în particular, iar clasele a treia și a patra la Liceul „Oltea Doamna” din Iași (1918-1923). Și-a continuat studiile la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
ȘANDRU, Ilie (22.III.1935, Săcalu de Pădure, j. Mureș), istoric literar și publicist. Este fiul Floarei (n. Stoica) și al lui Ioan Șandru, țărani. Frecventează școala primară în localitatea natală, iar din 1946 Liceul „Petru Maior”, apoi Școala Pedagogică din Reghin (1949-1953). Învățător (1953-1955) și profesor suplinitor (1957-1961) în comuna Bilbor, județul Harghita, va fi director al Casei Raionale de Cultură Toplița și profesor (1968-1978
SANDRU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289461_a_290790]
-
VII.1936, Dranovățu, j. Olt), istoric literar. Este fiul Floarei (n. Bădăloi) și al lui Gheorghe Sandu, agricultori. Urmează școala primară în satul natal, începe Liceul Comercial la Slatina, dar în urma reformei învățământului trece la o școală generală (1948-1950), apoi frecventează liceul din Slatina (1950-1954). Licențiat al Facultății de Filologie a Universității din București în 1959, este angajat preparator la Catedra de literatură română, devine asistent (1960), lector (1969) și conferențiar (1992). Debutează cu o recenzie, în „Luceafărul” din 1960. În
SANDU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289466_a_290795]
-
II.1953, Purcăreni, j. Brașov), poet și publicist. Este fiul Elvirei (n. Ceapă) și al lui Ioan Sâmpetrean, muncitor. Urmează școala generală la Purcăreni, apoi Liceul „Unirea” din Brașov și devine student la Facultatea de Filologie a Universității din București. Frecventează cenaclurile literare studențești. Licențiat în filologie (1978), cu teza Introducere în po(i)etica bogziană, lucrează în presă, mai întâi la „Scânteia tineretului”, iar din 1990 la „Zig-zag”, „Expres”, „Azi”, unde din 1995 este redactor-șef adjunct și coordonator al
SAMPETREAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289455_a_290784]
-
Este fiul Elenei Șandru (n. Preda) și al lui Victor Șandru, învățători. Face școala generală la Cârțișoara, județul Sibiu. În 1967 absolvă liceul în orașul Victoria, în 1972 Facultatea de Electronică a Universității din Brașov, iar între 1972 și 1975 frecventează cursurile Facultății de Filosofie a Universității din București, pe care nu le-a finalizat. Urmează studii postuniversitare la Facultatea de Ziaristică din București (1984-1986), primește burse în SUA (1966, 1974, 1977), parcurge și un stagiu de pregătire la Institutul Național
SANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289462_a_290791]
-
clandestin frontieră, urmează cursurile liceului la Turnu Severin (1929-1932), continuate la Școală Normală din Târgu Jiu și încheiate, în 1937, la Școală Normală din Craiova. Între 1945 și 1949 este student la Facultatea de Drept a Universității din București. A frecventat, în același timp, Academia de Studii Comerciale și Industriale, secția pedagogica, precum și Facultatea „Maxim Gorki”, abandonată în cele din urmă. Revenit în Iugoslavia după absolvirea Școlii Normale din Craiova spre a efectua serviciul militar la Zrenjanin, solicită sprijin la oficialități
SANDU-TIMOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289465_a_290794]
-
În plus se roagă o dată pe zi, 16% se roagă de câteva ori pe săptămână, iar 8% se roagă o dată pe săptămână.13 61% merg la biserică cel puțin o dată sau de două ori pe lună, În timp ce aproape jumătate (45%) frecventează slujba religioasă cel puțin odată pe săptămână.14 Având În vedere religiozitatea profundă a Americii, e de Înțeles că 71% din populație sunt de acord că fiecare zi de școală să Înceapă cu o rugăciune 15. Ce este Însă și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
LUCA, Ion (7.XII.1894, Roman - 30.I.1972, București), dramaturg. Este fiul Emiliei și al lui Emanoil Luca, croitor militar. Frecventează școala primară în orașul natal și la Bacău, după care se orientează spre teologie și urmează Seminarul „Veniamin Costache” din Iași, absolvind, cu diplomă de învățător, în 1915. Între 1915 și 1919 va fi student la Facultatea de Drept și
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
în țară după o expoziție pariziană prefațată de André Breton, pictorul Victor Brauner se manifestă ca mesager al mișcării din Franța. L. și Gellu Naum, discipolii cei mai fervenți ai lui Victor Brauner, îl urmează la Paris în 1938, unde frecventează cercurile suprarealiste. La izbucnirea războiului, în iunie 1940, când Brauner, ca de altfel toți ceilalți suprarealiști francezi, se refugiază în sudul Franței, L. se întoarce acasă împreună cu Gellu Naum. Pe drum, în tren, dincolo de Triest, se naște ideea unui suprarealism
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
pot să exprime inexprimabilul, emoțiile puternice ce se reclamă de la o nouă sensibilitate. Dar Femeia Domenica d’Aguistti este, de asemenea, în accepția mediilor avangardiste, o sfidare de ordin social: femeia cu acest nume era o prostituată faimoasă în epocă, frecventată de tinerii de la „Alge” (informație furnizată de Jules Perahim). A-i consacra un poem era un gest de îndrăzneală poetică, dar și un act de nonconformism social. În alt text, publicat în 1933, ofensiva contestatară are drept obiectiv literatura instituționalizată
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
STAN, T. C. (1.II.1907, Târgu Neamț - 19.V.1940, București), prozator, traducător și publicist. Este fiul Eleonorei și al lui Constantin Stan, învățător. Frecventează școala primară în orașul natal, iar ciclul secundar în Piatra Neamț, Cahul și Sibiu. Se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie și concomitent la cea de Drept din cadrul Universității din București, pe care le-ar fi absolvit cu succes; numele
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
ȘTEFURIUC, Constantin (5.V.1946, Udești, j. Suceava - 7.XII.1994, Suceava), poet. După terminarea unei școli profesionale la Timișoara, va lucra ca muncitor la Suceava (1963-1965), unde în 1967 va absolvi Liceul „Petru Rareș”. Între 1975 și 1979 va frecventa cursurile Facultății de Ziaristică de la Academia de Studii Social-Politice „Ștefan Gheorghiu” din București. Funcționează ca redactor la ziarul „Zori noi” din Suceava (1965-1989), precum și la „Tinerii revoluției” (1991), „Curierul național”, „Nord Press” (1993-1994). A debutat în 1965, cu versuri, la
STEFURIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289915_a_291244]
-
STĂNESCU, Gabriel (9.IX.1951, București), poet, eseist și editor. Este fiul Elenei Stănescu (n. Mărculescu) și al lui Corneliu Stănescu, funcționari. A urmat, la București, școala elementară și liceul, încheiat în 1971 la „Matei Basarab”. Frecventează cenaclul Săgetătorul, condus de Tudor Opriș, și este prezent în mai multe antologii școlare. Laureat al concursurilor pentru elevi, publică versuri în „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, în „Țara visurilor noastre” (Oradea) și în câteva reviste școlare. Îi apar poezii
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
Cronica”, „Familia”, „Tomis”, „România literară”, „Amfiteatru”, caietele de poezie ale „Vieții românești”. Între 1972 și 1977 este student al Facultății de Filosofie de la Universitatea din București, unde în primul an de studii înființează, împreună cu alți colegi, cenaclul literar Charmides, ulterior frecventând Cenaclul Universitas și Cenaclul de Luni. Redactor la revista „Universitas”, colaborează și la „Dialog”, „Opinia studențească”, ca și la cele mai importante publicații culturale din țară. Obține premii ale revistelor „Tribuna” (1972), „Viața studențească” și „Amfiteatru” (1977). După absolvire este
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
turci (1806-1812) se refugiază la Brașov. Întocmite într-o limbă cu o anume savoare arhaică, scrisorile lui Ș. către negustorul sibian Hagi Pop, trimise din Karlsbad, sunt interesante și ca document psihologic. În orașul apusean, unde petrecerile se țin lanț, frecventând o societate care i se pare strălucitoare, boierul oltean nu își mai revine din uimire și încântare. Luxul îi ia ochii, civilizația apuseană îl impresionează, atenția cu care se vede înconjurat, poate din simplă curiozitate, îl măgulește. Spiritul de observație
STIRBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289935_a_291264]
-
deveni nume oficial în 1949. Urmează cursul primar la Botoșani și Iași, iar pe cel secundar îl începe la Liceul Național din Iași, continuându-l la Liceul „Sf. Gheorghe” din București și la două licee din Ploiești absolvind în 1995. Frecventează un timp Facultatea de Drept (1905-1906) și Conservatorul de Artă Dramatică din București (1906-1907). Participă în 1913 la campania din Bulgaria, iar în 1916-1918 la războiul de întregire. Ulterior este, un an, inspector teatral și, timp de șapte luni, director
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]