5,324 matches
-
prim model este cel biologic axat pe noțiunea de inconștient, explicat la nivelul psihologiei animale ,de lucrările lui K. Lorenz iar la nivel uman de cele ale lui De Greff. Al doilea model numit psihosociologic, se bazează pe noțiunea de frustrare și de afresivitate, interpretată că un răspuns la frustrare al carui autor este Berkovwitz. Al treilea model este cel socio-cultural. Se bazează pe noțiunea de Învățare și este determinat de relațiile interpersonale. Concepția psihoanalitică consideră că factorul central În etiologia
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
inconștient, explicat la nivelul psihologiei animale ,de lucrările lui K. Lorenz iar la nivel uman de cele ale lui De Greff. Al doilea model numit psihosociologic, se bazează pe noțiunea de frustrare și de afresivitate, interpretată că un răspuns la frustrare al carui autor este Berkovwitz. Al treilea model este cel socio-cultural. Se bazează pe noțiunea de Învățare și este determinat de relațiile interpersonale. Concepția psihoanalitică consideră că factorul central În etiologia sinuciderii Îl constituie relația Între pulsiunea autoagresivă și cea
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
la conduite agresive În situații nejustificate. Pe de altă parte, Parens consideră că agresivitatea nu este În totalitate distructivă și ostilă. Pulsiunile agresive se manifestă Înaintea formării Eu-lui ca instanță și se pot dezvolta În forma agresivității ostile și a frustrării sau În forma agresivității non distructive cu rol În căutarea autonomiei, individualizării, achiziția stăpânirii și afirmării de sine. Relevarea unor aspecte ale mecanismelor intime privind determinarea și psihodinamica individuală, intrași interpersonală, familială și socială a violenței sugerează o abordare relațională
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
ulcerohemoragică, infarct miocardic, HTA, manifestări alergice) este după opinia psihanaliștilor o manifestare a refulării agresivității. Teoria frustrației elaborată de W. Scott și J. Dollard (teoria reactivă 1993) preia ideea lui Freud, considerând agresivitatea ca rezultat al blocării din exterior sau frustrării care Împiedică pulsiunea vitală de a-și realiza scopul. În fața frustrării subiectul poate reacționa prin agresivitate și, dacă aceasta la rândul ei este blocată În exprimare, apar conduite de autoagresiune. Deoarece prin diversitatea formelor de manifestare a agresivității nu se
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
manifestare a refulării agresivității. Teoria frustrației elaborată de W. Scott și J. Dollard (teoria reactivă 1993) preia ideea lui Freud, considerând agresivitatea ca rezultat al blocării din exterior sau frustrării care Împiedică pulsiunea vitală de a-și realiza scopul. În fața frustrării subiectul poate reacționa prin agresivitate și, dacă aceasta la rândul ei este blocată În exprimare, apar conduite de autoagresiune. Deoarece prin diversitatea formelor de manifestare a agresivității nu se poate explica un model comportamental uman numai prin teoriile instinctuale, cele
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
ca și al fetei, când se ivesc dificultăți sau conflicte de orice natură, tot așa și în ochii copilului mic ea apare ca autoritatea cea mai hotărâtoare în viața de zi cu zi. Moartea mamei constituie evident o foarte mare frustrare pentru copil, dar și plecarea mamei din mediul familial și încredințarea copilului altei persoane (pentru o perioadă mai lungă de timp) constituie o frustrare, dacă aceasta este în primii ani de viață. Aceste momente constituie pentru copil atât dispariția persoanei
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
cea mai hotărâtoare în viața de zi cu zi. Moartea mamei constituie evident o foarte mare frustrare pentru copil, dar și plecarea mamei din mediul familial și încredințarea copilului altei persoane (pentru o perioadă mai lungă de timp) constituie o frustrare, dacă aceasta este în primii ani de viață. Aceste momente constituie pentru copil atât dispariția persoanei iubite din preajma lui, cât și prăbușirea sentimentului de siguranță. Profund lovit, copilul nu-și manifestă întotdeauna disperarea, cel puțin vizibil; adesea se închide în
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
cazul părinților. Acum pe ei îi satisfac, în mod deosebit, realizările materiale. Modificarea afectivității spre polul depresiv prin: accentuarea laturii introversive (bătrânul este mai închis în sine); scăderea rezonanței afective (supărarea și veselia se sting mai repede); scăderea toleranței la frustrare (mai supărăcios și nerăbdător); scăderea forței de mobilizare emoțională și motivațională; scăderea cenzurii în ceea ce privește controlul emoțional, labilitate emoțională (mai schimbător în emoții, stări dispoziționale, mai capricios), se răsfrâng și asupra nepoților care sunt plini de vivacitate, îi caracterizează activismul continuu
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
În ultimele decenii tot mai des se vorbește despre agresivitate, nu numai În cadrul psihopatologic dar și În viața comună. Agresivitatea a devenit un fenomen obișnuit În societate: pe străzi, Comportamentul social-agresiv ca manifestare a frustrării afective 121 În familii, la serviciu. De agresivitate sunt invadate ziarele, posturile de radio și televiziune. Un portret de coșmar al omenirii a fost publicat În revista Time (Jan. 17, 196g, 34): ”...Omul este una dintre cele mai agresive fiare
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
Ashley Montagu, Konrad Lorenz ș.a.). Există mai multe ipoteze a originii agresivității: biologică (neurobiologică - Bernard, Trouve, Soulariac, Kourilsky; endocrină - J.G.Vandenberg, F.H. Bronson, C. Desjardins, K.E. Moyer; instinctuală - Freud, Adler, M.Klein, K. Abraham; și teoria agresiunii ca rezultat a frustrării - W. Reich, W. Scott, Dollard, E.Miller), etologică - Laborit, K. Lorenz; și socio-genetică - L. Bercowitz, K. Horney, R.N. Goldenson. Gibbs, Treppert, Adler, Freud au explicat spontanietatea agresivității pornind de la o motivație agresivă Înnăscută și această ipoteză are multe argumente În favoarea
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
socio-genetică - L. Bercowitz, K. Horney, R.N. Goldenson. Gibbs, Treppert, Adler, Freud au explicat spontanietatea agresivității pornind de la o motivație agresivă Înnăscută și această ipoteză are multe argumente În favoarea sa. Dar agresivitatea poate fi activată și de situații În care apar frustrări ale satisfacerii unor impulsuri. Pornind de la acest fapt susținut de multe experimente, J. Dollard și colaboratorii săi au construit o ipoteză conform căreia la om agresivitatea apare În primul rand ca o consecință a experiențelor frustrante anterioare. În susținerea aceleiași
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
dispute intrasubiective, de relații duble diferite, Într-o situație unipersonală care se exprimă printr-o stare psihologică tensională a individului cu el Însuși”. În mod obișnuit, aceste stări conflictuale nu afectează personalitatea, sunt reziliate de motivațiile puternice specific umane, față de frustrarea care doar În situații particulare se exprimă Într-un comportament aberant ce afectează relațiile interpersoanle. Frustrarea exprimă un prejudiciu adus unor tensiuni motivaționale, un obstacol În calea unei conduite variat motivate. Dacă conflictele sunt necesare dezvoltării și rezolvarea lor depinde
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
psihologică tensională a individului cu el Însuși”. În mod obișnuit, aceste stări conflictuale nu afectează personalitatea, sunt reziliate de motivațiile puternice specific umane, față de frustrarea care doar În situații particulare se exprimă Într-un comportament aberant ce afectează relațiile interpersoanle. Frustrarea exprimă un prejudiciu adus unor tensiuni motivaționale, un obstacol În calea unei conduite variat motivate. Dacă conflictele sunt necesare dezvoltării și rezolvarea lor depinde de personalitatea omului, de nivelul de conștientizare a motivațiilor, de experiența de viață sau de situațiile
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
prejudiciu adus unor tensiuni motivaționale, un obstacol În calea unei conduite variat motivate. Dacă conflictele sunt necesare dezvoltării și rezolvarea lor depinde de personalitatea omului, de nivelul de conștientizare a motivațiilor, de experiența de viață sau de situațiile de mediu, frustrarea poate lua forme patologice. Orice frustrare În realizarea unora dintre motivațiile umane care Întrețin tonusul afectiv, relațiile sintone cu semenii, sentimentele de securitate, determină devierea În anxietate, Înstrăinare sau sentimente de nesiguranță proprie și instituie comportamente negative, fixate regresiv sau
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
obstacol În calea unei conduite variat motivate. Dacă conflictele sunt necesare dezvoltării și rezolvarea lor depinde de personalitatea omului, de nivelul de conștientizare a motivațiilor, de experiența de viață sau de situațiile de mediu, frustrarea poate lua forme patologice. Orice frustrare În realizarea unora dintre motivațiile umane care Întrețin tonusul afectiv, relațiile sintone cu semenii, sentimentele de securitate, determină devierea În anxietate, Înstrăinare sau sentimente de nesiguranță proprie și instituie comportamente negative, fixate regresiv sau agresiv. Capacitatea de “percepere a semenului
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
să se bucure reconfortant de sentimentul de a fi iubit și se simt indignați dacă lucrurile nu se petrec În felul acesta. Sentimentul de a fi dorit este pentru un copil de o importanță vitală În vederea dezvoltării armonioase. În cazul frustrării afective se stabilesc condițiile pentru dezvoltarea trebuințelor nevrotice. Acestea sunt: anxietatea, sentimentul de a nu putea fi iubit, incapacitatea de a crede În vreo afecțiune și ostilitatea față de ceilalți”. Alfred Adler susține că frustrarea afectivă creează un “gol interior”, sentimentul
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
vitală În vederea dezvoltării armonioase. În cazul frustrării afective se stabilesc condițiile pentru dezvoltarea trebuințelor nevrotice. Acestea sunt: anxietatea, sentimentul de a nu putea fi iubit, incapacitatea de a crede În vreo afecțiune și ostilitatea față de ceilalți”. Alfred Adler susține că frustrarea afectivă creează un “gol interior”, sentimentul de singurătate și inutilitate, ceea ce determină omul să caute recompensă În exterior, declanșează tendința de a se pune În valoare. Aceasta creează o tensiune crescută În viața psihică, ceea ce face ca omul să-și
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
agresiv. Teoreticienii de orientare psihanalitică au adăugat, ulterior, ipotezei frustrare-agresivitate următoarea afirmație: ori de câte ori efortul unei persoane de a atinge un scop este blocat, se induce un impuls agresiv, care motivează comportamentul de Înlăturare a obstacolului (persoană sau obiect) determinant al frustrării (Dollard et al.,1939). Se remarcă două aspecte esențiale ale acestei afirmații: primul este acela că frustrarea cauzează agresivitate; al doilea este acela că agresivitatea are proprietățile unui instinct primar (este o formă de energie care persistă până când scopul este
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
a atinge un scop este blocat, se induce un impuls agresiv, care motivează comportamentul de Înlăturare a obstacolului (persoană sau obiect) determinant al frustrării (Dollard et al.,1939). Se remarcă două aspecte esențiale ale acestei afirmații: primul este acela că frustrarea cauzează agresivitate; al doilea este acela că agresivitatea are proprietățile unui instinct primar (este o formă de energie care persistă până când scopul este atins; de asemenea, este o reacție Înnăscută (foamea, sexul și alte instincte primare au aceste proprietăți). După cum
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
mai eficient?” și „care sunt factorii care determină manifestarea unui comportament Învățat prin modelare?” (Bandura, 1973, 1986). Având În vedere accentul pus pe Învățare, nu este surprinzător faptul că teoria Învățării sociale respinge conceptul de agresivitate ca impuls produs de frustrare; În schimb, teoria consideră că agresivitatea este similară oricărui alt răspuns Învățat. Agresivitatea poate fi Învățată prin observare sau imitare și, cu cât este Întărită mai mult, cu atât este mai manifestă. O persoană frustrată prin blocarea scopurilor personale sau
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
situațiilor stresante. Individul frustrat poate căuta ajutor la ceilalți, poate deveni agresiv, se poate retrage În sine, poate Încerca să Îndepărteze obstacolele sau poate căuta salvarea În alcool sau droguri. Răspunsul ales va cel care, În trecut, a rezolvat optim frustrarea. Din această perspectivă, frustrarea provoacă agresivitate, În general, la oamenii care au Învățat să răspundă situațiilor adverse prin comportamente agresive (Bandura, 1977). Putem reprezenta schematic modul În care teoria Învățării sociale diferă de teoria psihanalitică (ipoteza frustrare-agresivitate) În conceptualizarea agresivității
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
poate căuta ajutor la ceilalți, poate deveni agresiv, se poate retrage În sine, poate Încerca să Îndepărteze obstacolele sau poate căuta salvarea În alcool sau droguri. Răspunsul ales va cel care, În trecut, a rezolvat optim frustrarea. Din această perspectivă, frustrarea provoacă agresivitate, În general, la oamenii care au Învățat să răspundă situațiilor adverse prin comportamente agresive (Bandura, 1977). Putem reprezenta schematic modul În care teoria Învățării sociale diferă de teoria psihanalitică (ipoteza frustrare-agresivitate) În conceptualizarea agresivității. Teoria Învățării sociale consideră
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
comportamente agresive (Bandura, 1977). Putem reprezenta schematic modul În care teoria Învățării sociale diferă de teoria psihanalitică (ipoteza frustrare-agresivitate) În conceptualizarea agresivității. Teoria Învățării sociale consideră că: a) agresivitatea este doar una dintre numeroasele reacții la experiențele ostile legate de frustrare și b) agresivitatea este un răspuns fără proprietăți de instinct, fiind influențată de anticiparea consecințelor unui comportament. Imitarea agresivității Una din sursele de confirmare a teoriei Învățării sociale este reprezentată de studiile care indică faptul că agresivitatea, ca și alte
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
cu sindrom Down manifestă deficite de atenție și sindromul hiperkinetic, cel puțin episodic. Înțelegerea limbajului vorbit, este de asemenea de multe ori o problemă, deoarece reprezintă o barieră comunicațională mai gravă decât articularea propriu-zisă a cuvintelor. Acest fapt conduce la frustrări și la lipsa de atenție a acestor copii. Comportamentul de tip impulsiv reclamă o strategie educațională și de comunicare specială, care să nu faciliteze excluderea acestor copii din procesul formativ (Teodorescu și Bota, 2005). Aspectul clinic Morfologia mongoloidismului este atât
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
acest motiv, în majoritatea cazurilor, bolnavii psihici nu solicită și nici nu acceptă intervenția medicală (consultație medicală, internare în spital, tratamente etc.). Bolile psihice recunosc drept cauze psihotraumatismele emoțional-afective, schimbări bruște și de mare intensitate în viața personală, eșecuri, conflicte, frustrări, intoxicații cronice etc. Acestea produc stări de dezechilibru ale sistemului personalității manifestate prin tulburări de personalitate, alterări ale stării de conștiință, dificultăți majore de adaptare, tulburări de comportament etc. 3) Analiza comparată între boala somatică și boala psihică Pe baza
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]