8,979 matches
-
apărute la om. Datele obŃinute experimental la animale de laborator și prin studii tisulare la om au arătat că afectarea oxidativă a ADN-ului mitocondrial poate fi un eveniment precoce în patogenia aterosclerozei. S-a dovedit implicarea stresului oxidativ datorat fumatului în dereglarea mecanismelor energetice celulare, prin generarea de disfuncŃii mitocondriale. La animalele de laborator expuse fumatului pasiv s-a constatat scăderea activităŃii enzimatice a citocrom-oxidazei cu diminuarea producerii aerobe de energie sub formă de ATP, la nivelul miocitelor cardiace. În
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
au arătat că afectarea oxidativă a ADN-ului mitocondrial poate fi un eveniment precoce în patogenia aterosclerozei. S-a dovedit implicarea stresului oxidativ datorat fumatului în dereglarea mecanismelor energetice celulare, prin generarea de disfuncŃii mitocondriale. La animalele de laborator expuse fumatului pasiv s-a constatat scăderea activităŃii enzimatice a citocrom-oxidazei cu diminuarea producerii aerobe de energie sub formă de ATP, la nivelul miocitelor cardiace. În Ńesuturile aortice ale fumătorilor s-a constatat distrugerea ADN-ului mitocondrial și scăderea activităŃii superoxid dismutazei
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
aerobe de generare a energiei celulare prin stresul oxidativ, determină stimularea căilor anaerobe având ca efect creșterea nivelului de lactat celular și seric la fumători, efecte exprimate clinic printr-o scădere a capacităŃii de efort fizic. 3.2.2. Efectele fumatului mediate de acŃiuni asupra sistemul nervos vegetativ Fumatul poate afecta aparatul cardiovascular prin efecte asupra sistemului nervos vegetativ, efecte hemodinamice directe sau ambele. Ritmul cardiac este reglat prin echilibrul realizat între acŃiunea sistemului nervos simpatic și a celui parasimpatic. Activarea
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
oxidativ, determină stimularea căilor anaerobe având ca efect creșterea nivelului de lactat celular și seric la fumători, efecte exprimate clinic printr-o scădere a capacităŃii de efort fizic. 3.2.2. Efectele fumatului mediate de acŃiuni asupra sistemul nervos vegetativ Fumatul poate afecta aparatul cardiovascular prin efecte asupra sistemului nervos vegetativ, efecte hemodinamice directe sau ambele. Ritmul cardiac este reglat prin echilibrul realizat între acŃiunea sistemului nervos simpatic și a celui parasimpatic. Activarea sistemului nervos simpatic reduce variabilitatea ritmului cardiac, iar
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
prin echilibrul realizat între acŃiunea sistemului nervos simpatic și a celui parasimpatic. Activarea sistemului nervos simpatic reduce variabilitatea ritmului cardiac, iar aceasta este asociată cu creșterea riscului morŃii de cauză cardiacă și a evenimentelor aritmice după un infarct miocardic acut. Fumatul poate avea efecte directe asupra frecvenŃei cardiace, efecte mediate prin acŃiuni asupra componentei simpatice a sistemului nervos vegetativ. Nicotina acŃionează asupra receptorilor colinergici de tip nicotinic din creier și glandele suprarenale activând sistemul nervos simpatic și determinând eliberarea de adrenalină
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
determinând eliberarea de adrenalină. Astfel nicotina are efecte simpaticomimetice, determinând creșterea frecvenŃei cardiace, a tensiunii arteriale, a contractilităŃii miocardice și generând vasoconstricŃie pe anumite teritorii vasculare. 36 Studiile arată o frecvenŃa cardiacă superioară, în medie cu 7 bătăi/minut în timpul fumatului, iar sistarea acestuia determină scăderea frecvenŃei cardiace după aproximativ o săptămână (95Ă. Deși nicotina din fumul de Ńigară determină creșterea tranzitorie a tensiunii arteriale, fumatul nu a fost asociat cu hipertensiunea arterială în studii epidemiologice. Nicotina determină efecte vasoconstrictoare arteriale
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
vasculare. 36 Studiile arată o frecvenŃa cardiacă superioară, în medie cu 7 bătăi/minut în timpul fumatului, iar sistarea acestuia determină scăderea frecvenŃei cardiace după aproximativ o săptămână (95Ă. Deși nicotina din fumul de Ńigară determină creșterea tranzitorie a tensiunii arteriale, fumatul nu a fost asociat cu hipertensiunea arterială în studii epidemiologice. Nicotina determină efecte vasoconstrictoare arteriale mediate α-adrenergic, iar vasoconstricŃia coronară este mai accentuată pe coronarele bolnave decât pe cele sănătoase. La fumătorii sănătoși, fluxul sangvin coronar crește în același timp
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
epidemiologice. Nicotina determină efecte vasoconstrictoare arteriale mediate α-adrenergic, iar vasoconstricŃia coronară este mai accentuată pe coronarele bolnave decât pe cele sănătoase. La fumătorii sănătoși, fluxul sangvin coronar crește în același timp cu contractilitatea miocardică mediată nicotinic, apărută ca răspuns la fumat. În absenŃa nicotinei, magnitudinea creșterii contractilităŃii miocardice este mai redusă la fumătorii sănătoși. La bolnavii cu boală coronariană, nicotina și fumatul descresc fluxul sangvin coronar. Fumatul este un factor de risc puternic pentru vasospasmul coronarian și pentru răspunsul inadecvat la
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
La fumătorii sănătoși, fluxul sangvin coronar crește în același timp cu contractilitatea miocardică mediată nicotinic, apărută ca răspuns la fumat. În absenŃa nicotinei, magnitudinea creșterii contractilităŃii miocardice este mai redusă la fumătorii sănătoși. La bolnavii cu boală coronariană, nicotina și fumatul descresc fluxul sangvin coronar. Fumatul este un factor de risc puternic pentru vasospasmul coronarian și pentru răspunsul inadecvat la medicaŃia vasodilatatoare. S-a demonstrat că fumatul pasiv afectează variabilitatea ritmului cardiac. Un studiu efectuat pe 1218 subiecŃi care au participat
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
coronar crește în același timp cu contractilitatea miocardică mediată nicotinic, apărută ca răspuns la fumat. În absenŃa nicotinei, magnitudinea creșterii contractilităŃii miocardice este mai redusă la fumătorii sănătoși. La bolnavii cu boală coronariană, nicotina și fumatul descresc fluxul sangvin coronar. Fumatul este un factor de risc puternic pentru vasospasmul coronarian și pentru răspunsul inadecvat la medicaŃia vasodilatatoare. S-a demonstrat că fumatul pasiv afectează variabilitatea ritmului cardiac. Un studiu efectuat pe 1218 subiecŃi care au participat la Swiss Cohort Study on
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
miocardice este mai redusă la fumătorii sănătoși. La bolnavii cu boală coronariană, nicotina și fumatul descresc fluxul sangvin coronar. Fumatul este un factor de risc puternic pentru vasospasmul coronarian și pentru răspunsul inadecvat la medicaŃia vasodilatatoare. S-a demonstrat că fumatul pasiv afectează variabilitatea ritmului cardiac. Un studiu efectuat pe 1218 subiecŃi care au participat la Swiss Cohort Study on Air Pollution and Lung Disease in Adults (SAPALDIA 2001-2003) a examinat relaŃia între expunerea la fumatul pasiv și variabilitatea ritmului cardiac
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
vasodilatatoare. S-a demonstrat că fumatul pasiv afectează variabilitatea ritmului cardiac. Un studiu efectuat pe 1218 subiecŃi care au participat la Swiss Cohort Study on Air Pollution and Lung Disease in Adults (SAPALDIA 2001-2003) a examinat relaŃia între expunerea la fumatul pasiv și variabilitatea ritmului cardiac, arătând că subiecŃii expuși la fumul de Ńigară cel puŃin două ore pe zi, au o rată mai scăzută a variabilităŃii frecvenŃei cardiace și o frecvenŃă cardiacă mai mare decât cei neexpuși. Studiul a arătat
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
variabilitatea ritmului cardiac, arătând că subiecŃii expuși la fumul de Ńigară cel puŃin două ore pe zi, au o rată mai scăzută a variabilităŃii frecvenŃei cardiace și o frecvenŃă cardiacă mai mare decât cei neexpuși. Studiul a arătat că efectele fumatului pasiv asupra variabilităŃii ritmului cardiac sunt asemănătoare cu cele ale expunerii la poluarea cu microparticule . Un studiu publicat în 2008 a cercetat efectele expunerii pasive la fumul de Ńigară, pentru elucidarea cauzalităŃii efectelor vasculare ale fumatului pasiv, ca fiind mediate
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
a arătat că efectele fumatului pasiv asupra variabilităŃii ritmului cardiac sunt asemănătoare cu cele ale expunerii la poluarea cu microparticule . Un studiu publicat în 2008 a cercetat efectele expunerii pasive la fumul de Ńigară, pentru elucidarea cauzalităŃii efectelor vasculare ale fumatului pasiv, ca fiind mediate de o reacŃie nespecifică la fum în general sau un efect specific fumului de Ńigară. S-a urmărit elucidarea rolului nicotinei în generarea acestor efecte, studierea persistenŃei acestora după întreruperea expunerii și cuantificarea rolului asupra afectării
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
efecte asupra reflexiei undei aortice în corelaŃie cu concentraŃia serică a nicotinei. 3.2.3. DisfuncŃia endotelială Endoteliul vascular joacă un rol important în reglarea fluxului sangvin prin producerea de substanŃe vasoactive (oxid nitric, endotelină, prostacicline, angiotensinogenă. Datorită substanŃelor oxidante, fumatul poate produce disfuncŃie endotelială prin distrugerea celulelor endoteliului și prin degradarea oxidului nitric. Unii oxidanŃi gazoși din fumul de Ńigară precum acroleina, acŃionează direct la nivelul endoteliului vascular. În plus, diferite componente chimice ale fumului de Ńigară stimulează NADPH, determinând
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
de Ńigară precum acroleina, acŃionează direct la nivelul endoteliului vascular. În plus, diferite componente chimice ale fumului de Ńigară stimulează NADPH, determinând apariŃia ionului superoxid, un puternic oxidant, care reduce activitatea oxidului nitric și determină disfuncŃie endotelială. Expunerea acută la fumatul pasiv produce disfuncŃionalităŃi ale mecanismelor vasodilatatoare mediate endotelial, prin acŃiunea fiziologică a oxidului nitric, la nivelul arterelor coronare. Aceste efecte apar după aproximativ 30 minute de expunere la fumul de Ńigară și pot fi comparabile cu efectele existente la fumători
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
ale mecanismelor vasodilatatoare mediate endotelial, prin acŃiunea fiziologică a oxidului nitric, la nivelul arterelor coronare. Aceste efecte apar după aproximativ 30 minute de expunere la fumul de Ńigară și pot fi comparabile cu efectele existente la fumători. Expunerea cronică la fumat are efecte de scădere a răspunsului vasodilatator mediat prin mecanisme endoteliale. DilataŃia arterială mediată prin flux, expresia vasodilataŃiei endotelial dependente, este afectată la subiecŃii cu un istoric de fumat de peste trei ani, proporŃional cu numărul de Ńigări fumate. Patogenia afectării
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
pot fi comparabile cu efectele existente la fumători. Expunerea cronică la fumat are efecte de scădere a răspunsului vasodilatator mediat prin mecanisme endoteliale. DilataŃia arterială mediată prin flux, expresia vasodilataŃiei endotelial dependente, este afectată la subiecŃii cu un istoric de fumat de peste trei ani, proporŃional cu numărul de Ńigări fumate. Patogenia afectării mecanismelor vasodilatatore la fumători are la bază scăderea producerii de oxid nitric la nivel endotelial prin inhibarea activităŃii NO-sintetazei endoteliale. În condiŃii normale, ca răspuns la acetilcolină și având
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
mai redusă, iar nivelul de 8-izoprostan mai crescut, comparativ cu nefumătorii. La nefumători s-a constatat descreșterea FMD și creșterea nivelului de 8-izoprostan în urma expunerii la fumul de Ńigară după aproximativ 30 minute. Au fost descrise efectele distructive directe ale fumatului asupra celulelor endoteliului vascular, exprimate prin creșterea numărului de celule endoteliale distruse în fluxul sangvin și ruperea joncŃiunilor între celulele endoteliale adiacente în urma expunerii la fumat. Afectarea endoteliului vascular prin mecanismele expuse determină creșterea permeabilităŃii arteriale și favorizarea aterosclerozei. Repararea
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
fumul de Ńigară după aproximativ 30 minute. Au fost descrise efectele distructive directe ale fumatului asupra celulelor endoteliului vascular, exprimate prin creșterea numărului de celule endoteliale distruse în fluxul sangvin și ruperea joncŃiunilor între celulele endoteliale adiacente în urma expunerii la fumat. Afectarea endoteliului vascular prin mecanismele expuse determină creșterea permeabilităŃii arteriale și favorizarea aterosclerozei. Repararea endoteliului vascular în urma distrugerii celulelor endoteliale este un proces important care are la bază funcŃiile citoscheletului endotelial. Filamentele de actină joacă un rol hotărâtor în acest
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
distrugerii celulelor endoteliale este un proces important care are la bază funcŃiile citoscheletului endotelial. Filamentele de actină joacă un rol hotărâtor în acest sens, prin reglarea proceselor de semnalizare, locomoŃie și adeziune celulară. Studiile au arătat că nicotina provenită din fumat are efecte negative asupra citoscheletului prin ruperea filamentelor de actină. Astfel, fumatul are ca efecte atât producerea de leziuni endoteliale, cât și dereglarea mecanismelor fiziologice de reparare endotelială. Studiile pe animale de laborator au arătat efecte similare celor endoteliale și
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
citoscheletului endotelial. Filamentele de actină joacă un rol hotărâtor în acest sens, prin reglarea proceselor de semnalizare, locomoŃie și adeziune celulară. Studiile au arătat că nicotina provenită din fumat are efecte negative asupra citoscheletului prin ruperea filamentelor de actină. Astfel, fumatul are ca efecte atât producerea de leziuni endoteliale, cât și dereglarea mecanismelor fiziologice de reparare endotelială. Studiile pe animale de laborator au arătat efecte similare celor endoteliale și la nivelul musculaturii netede aortice. Un alt efect al fumatului care scade
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
actină. Astfel, fumatul are ca efecte atât producerea de leziuni endoteliale, cât și dereglarea mecanismelor fiziologice de reparare endotelială. Studiile pe animale de laborator au arătat efecte similare celor endoteliale și la nivelul musculaturii netede aortice. Un alt efect al fumatului care scade potenŃialul vasodilator arterial este creșterea rigidităŃii arteriale. Fumatul pasiv la subiecŃii sănătoși determină o creștere semnificativă a rigidităŃii aortice, după aproximativ 15 minute de expunere la tutun și atingând maximul la 30 minute, în această perioadă înregistrându-se
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
endoteliale, cât și dereglarea mecanismelor fiziologice de reparare endotelială. Studiile pe animale de laborator au arătat efecte similare celor endoteliale și la nivelul musculaturii netede aortice. Un alt efect al fumatului care scade potenŃialul vasodilator arterial este creșterea rigidităŃii arteriale. Fumatul pasiv la subiecŃii sănătoși determină o creștere semnificativă a rigidităŃii aortice, după aproximativ 15 minute de expunere la tutun și atingând maximul la 30 minute, în această perioadă înregistrându-se și o creștere a presiunii sistolice aortice și brahiale. Studiile
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
crește proporŃional cu expunerea la fumul de Ńigară la subiecŃii cu un indice de masă corporală peste 27 kg/m2, o vârstă peste 55 de ani sau cu un indice carotidian intimă/medie peste 0,707mm. 3.2.4. Efectele fumatului asupra vaselor mari Fumatul prin mecanisme fiziopatologice complexe determină modificări vasculare la nivelul diferitelor organe și sisteme (de la arteriopatie obliterantă periferică, până la boală coronariană și cerebrovasculară. La fumători s-a constatat o dublare a riscului pentru afecŃiuni coronariene și o
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]