2,159 matches
-
l = 4,60 m), este din lemn și cărămidă, așezat pe o temelie din bolovani de râu fixați cu liant. La exterior sunt tencuiți doar pereții pronaosului care sunt și pictați, iar pe jumătatea pereților naosului și altarului este o funie excizată din lemn. În interior sunt tencuiți și pictați toți pereții. Altarul este poligonal și boltit cu o fereastră mică la est și una la sud. Tâmpla are trei deschideri pentru acces. Naosul este boltit cu ferestre mici pe pereții
Biserica de lemn din Bărbălătești () [Corola-website/Science/319342_a_320671]
-
5 laturi și absida decroșată; ansamblul mural datează din a doua jumătate a sec.XVIII-lea; sccenele pictate sunt însoțite de inscripții în chirilică; ușile de la intrare, arcadele ce împart bolțile naosului și ușile iconostasului sunt bogat ornamentate cu motivul funiei, al soarelui, butoane din lemn, romburi, denticole. În timpul în care a funcționat ca parohie, adică până în anul 1970, în localitatea Bungard, timp de 230-235 ani, au slujit din tată în fiu familia preotului Cheresteșiu, ultimul care a slujit din această
Biserica de lemn din Bungard () [Corola-website/Science/316599_a_317928]
-
sculptați, cu îmbinări ingenioase, fixate în cuie de lemn. Atât pe laturile pronaosului, cât și ale altarului, consolele treptate formează îmbinări în coadă de rândunică. Deschiderea ușii de acces în pronaos este semicirculară, delimitată de un brâu în formă de funie răsucită, un șir motive geometrice și frumoase rozete în relief. La baza ancadramentului există două rozete mari, bogat ornamentate. Pronaosul este tăvănit, formând o tribună. Cu ocazia reparațiilor din 1930, în peretele plin dintre naos și pronaos au fost tăiate
Biserica de lemn din Strugureni () [Corola-website/Science/316621_a_317950]
-
Ferestrele au fost lărgite la o intervenție ulterioară. Interiorul, în prezent simplu, tencuit, probabil a fost inițial pictat. Se mai găsește o singură icoană, Învierea, a cărei pictură este deteriorată, dar care prezintă un chenar sculptat deosebit de bogat, constituit din funie răsucită, elemente florale imitând laleaua, rozete și un coronament cu volute și elemente vegetale numeroase. Este un ancadrament tipic pentru icoanele întâlnite la bisericile de pe valea Someșului sau a Șieului. Aflată aproape de colapsul total biserica ortodoxă de lemn din Păltineasa
Biserica de lemn din Păltineasa () [Corola-website/Science/316669_a_317998]
-
a logodit cu el doar pentru banii lui.Apare doar în episoadele "Vraja Lunii" și "Peste pe Uscat". Este mamă naturală a lui Zâne. Aceasta l-a părăsit când avea doar 6 ani.Se vorbește despre ea doar în "Cârilg,Funie și Undita". vezi sus Terry Chadwick (doar în sezoanele 2 și 3) este tatăl lui Rikki. Intra în conflict cu Zâne, deoarece crede că acesta i-a furat emblemă de la motocicletă. De aceea îi interzice lui Rikki să se mai
Lista personajelor din H2O - Adaugă Apă () [Corola-website/Science/316737_a_318066]
-
neavând inițiativa salvării lui, demolare care pentru cetățenii cei mai mici s-a petrecut într-un mod dramatic. După ce s-a stricat acoperișul, vreo 12 bărbați puternici din sat n-au reușit să dărâme turnul de care ancoraseră mai multe funii, încât a trebuit ca un tânăr să urce și să desfacă legăturile dintre bârnele de susținere ale turnului. Biserica din Valea Largă, prin armonia construcției și valoarea zugrăvelii, probează vechimea vieții religioase în zonă, faptul că în localitate exista o
Biserica de lemn din Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/316778_a_318107]
-
câinele este găsit de câțiva copii în apă unui izvor carstic de pe Valea Gălzii la 6 km distanță, mai mult mort decât viu. O altă legendă povestește că în vremuri vechi, un aventurier de la oraș s-a lăsat coborât cu funii de un grup de tineri în fundul avenului. Înțelegerea era că atunci când va scutură de funie să fie tras afară. După o lungă așteptare în care funia rămâne nemișcata, flăcăii o trag sus. De aici povestea are două variate. În primă
Avenul din Piatra Cetii () [Corola-website/Science/320263_a_321592]
-
6 km distanță, mai mult mort decât viu. O altă legendă povestește că în vremuri vechi, un aventurier de la oraș s-a lăsat coborât cu funii de un grup de tineri în fundul avenului. Înțelegerea era că atunci când va scutură de funie să fie tras afară. După o lungă așteptare în care funia rămâne nemișcata, flăcăii o trag sus. De aici povestea are două variate. În primă, la capătul funiei au găsit un om albit, cu ochii rătăciți și groază întipărita pe
Avenul din Piatra Cetii () [Corola-website/Science/320263_a_321592]
-
povestește că în vremuri vechi, un aventurier de la oraș s-a lăsat coborât cu funii de un grup de tineri în fundul avenului. Înțelegerea era că atunci când va scutură de funie să fie tras afară. După o lungă așteptare în care funia rămâne nemișcata, flăcăii o trag sus. De aici povestea are două variate. În primă, la capătul funiei au găsit un om albit, cu ochii rătăciți și groază întipărita pe față. Cât a mai trăit acesta, cu mintea rătăcita nu a
Avenul din Piatra Cetii () [Corola-website/Science/320263_a_321592]
-
grup de tineri în fundul avenului. Înțelegerea era că atunci când va scutură de funie să fie tras afară. După o lungă așteptare în care funia rămâne nemișcata, flăcăii o trag sus. De aici povestea are două variate. În primă, la capătul funiei au găsit un om albit, cu ochii rătăciți și groază întipărita pe față. Cât a mai trăit acesta, cu mintea rătăcita nu a mai scos o vorbă. A doua variantă spune că la capătul funiei a ajuns sus numai pălăria
Avenul din Piatra Cetii () [Corola-website/Science/320263_a_321592]
-
variate. În primă, la capătul funiei au găsit un om albit, cu ochii rătăciți și groază întipărita pe față. Cât a mai trăit acesta, cu mintea rătăcita nu a mai scos o vorbă. A doua variantă spune că la capătul funiei a ajuns sus numai pălăria curajosului aventurier. Explicația la amândouă variante e aceeași: în aven își au sălaș solomonarii cu balaurii lor călători prin nori și aducători de ploi. În Avenul din Piatră Ceții nu au fost făcute încă cercetări
Avenul din Piatra Cetii () [Corola-website/Science/320263_a_321592]
-
lemn din Argeș, ridicată prin participarea unui grup neobișnuit de mare de meșteri dulgheri și cruceri, care au demonstrat aici o bună performanță artistică și tehnică. Dintre detalii se remarcă sculptura pridvorului, portalului de intrare, arcul dublou pe sub boltă și funia mediană sculptată în relief. De notat și numărul mare de inscripții în pridvorul bisericii. În interior se păstrează iconostasul pictat în culori vii și mobilierul tradițional. Momentul și faptele de început ale bisericii sunt redate într-o succesiune de inscripții
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
ru, Tănase meșt[e]ru, Dumitru meșter, Marinu meșteru, Stanciu me[șter], Barbu mește[r]”". În afară de aceștia mai apar trei nume fără titlul de meșter: "„Marinu, Mina, Matei”". Ctitorii lăcașului sunt reținuți de inscripția din dreapta intrării în biserică, de-asupra funiei mediane, într-o grafie îngrijită: "„Titori Drăguț, Costandin, Drăguș, Badea, Nicolae, Pătru, Marin, Du[mitru], Stanciu 7322”". În linie cu aceștia, aproape de cheotorile cu peretele de sud, în aceeași grafie îngrijită, apare numele lui "„Costandin cruceriu”", sub care mai apare
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
ansamblul construcției. Toate aceste eforturi de a intensifica emoțiile artistice din pridvor sunt legate de intrarea în biserică și trecerea în spațiul ei sacru închis. Ușa este înconjurată de un portal, la rândul lui bogat sculptat în relief și basorelief. Funia puternic profilată de pe portal se desprinde și continuă pe cele două părți într-un brâu median ce înconjoară întreaga bute a lăcașului. Butea este ridicată din bârne de stejar atent fățuite, încheiate la capete în cheotori netede bisericești, în coadă
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
Petru Mureșan și Dionisie Fogoroș al cărui supranume era de „Șuștărelu' ”. "Funăritul" a fost strâns legat de industria textilă din gospodăria tradițională. „Funari” locali ca „Teiu' lu' Rîpă” și David Stoica („Floierașu' ”) au deprins meseria la Râmnicu Vâlcea și confecționau funii de diverse întrebuințări, „hurduzane”, căpestre, „salbe”, bice, etc. "Olăritul" atât ca meșteșug cât și ca fenomen de cultură strâns legat de cotidianul locuitorilor, nu a fost atestat ca atare în viața satului. Trebuie menționat faptul că în antroponimia locală, numele
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
Nicolae”. Se distinge prin sculpturi decorative, pisanii, pictura iconostasului și o structură bine conservată. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . În amintirea faptelor și spre pomenirea ctitorilor se păstrează câteva inscripții. Astfel în dreapta intrării, peste funia brâului median apare incizat: "„Leat 7295”", adică anii 1786-87 ai erei noastre. Pe ușorul stâng al portalului de intrare apare incizat: "„Leat 7297”". Istoricul Ioan Popescu-Cilieni a citit în perioada interbelică o altă inscripție, ceva mai veche, azi neidentificată: "„popa
Biserica de lemn din Valea Mare, Vâlcea () [Corola-website/Science/321587_a_322916]
-
șindrilă, tinde parcă să învăluie in mantia sa și turnul clopotniță, ce se ridică numai până la coama acoperișului. Fațada bisericii este împodobită cu diverse elemente decorative menite a sublinia deschiderile (ferestrele și ușa au crestate și sculptate motive geometrice precum funia, rozete, dinți de lup), iar ultimele cununi de bârne ale pereților, cele de sub streașina largă, sunt prelungite în formă de „aripi” rotunjite. Fundația construcției a fost turnată în săpătură și a fost realizată din piatră și beton. Temelia a fost
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
poligonal decroșat. Deasupra pronaosului se înalță turnul prismatic, încoronat cu un coif tronconic. În partea de sud se află ușa de acces, mărginită de usciori simpli, dar masivi. Ușa de intrare în naos prezintă un frumos ancadrament decorat cu motivul funiei, al crucii și al rozetei. În interior pronaosul este tăvănit, iar naosul și absida altarului au fost acoperite cu câte o boltă semicilindrică. Pictura murală s-a păstrat în condiții mulțumitoare. Scenele au fost realizate la sfârșitul secolului al XVIII
Biserica de lemn din Sălișca Deal () [Corola-website/Science/315450_a_316779]
-
se află în cătunul Chituci din localitatea Olteanca, comuna Glăvile, județul Vâlcea. Are hramul „Sfântul Nicolae” și a fost construită înainte de anul 1847. Se remarcă prin structura bine păstrată, prin sculptura frumoasă de la intrare și funia mediană. Pictura icoanelor de pe iconostas precum și pictura parietală din altar se disting prin calitate și colorit. Biserica este înconjurată și integrată într-un ansamblu valoros de cimitirul vechi, accesibil prin două porți de lemn tradiționale, dinspre apus și răsărit, databile
Biserica de lemn din Olteanca-Chituci () [Corola-website/Science/322366_a_323695]
-
este ridicat scurt peste tindă. Planul construcției se desfășoară de la vest la est și este împărțit între pridvor, tindă, naos și altar. Pridvorul este spațios, mărit într-o etapă ulterioară cu suprafața dublă celei inițiale. Printr-un portal original, cu funii groase scoase în relief, se trece spre tinda femeilor. De aici, se trece prin încă un portal în naos sau biserica bărbaților. Aceasta este cea mai încăpătoare dintre încăperi, acoperită cu o boltă de lemn. Trecerea spre altarul îngust, terminat
Biserica de lemn din Olteanca-Chituci () [Corola-website/Science/322366_a_323695]
-
se află în cătunul Sânculești din localitatea Olteanca, comuna Glăvile, județul Vâlcea. Are hramul „Sfântul Paraschiva” și a fost construită în anii 1781-1782. Se remarcă prin structura bine păstrată, prin sculptura frumoasă de la intrare și funia mediană. Pictura icoanelor de pe iconostas, pictura parietală din altar și tabloul ctitorilor din tindă se disting prin calitate și colorit. Biserica este înconjurată și integrată într-un ansamblu valoros de cimitirul vechi. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor
Biserica de lemn din Olteanca-Sânculești () [Corola-website/Science/322380_a_323709]
-
netede, bisericești, în coadă de rândunică. Turnul este ridicat scurt peste tindă, foarte probabil într-o etapă ulterioară. Planul construcției se desfășoară de la vest la est și este împărțit între pridvor, tindă, naos și altar. Printr-un portal original, cu funii groase scoase în relief, se trece spre tinda femeilor. De aici, se trece prin încă un portal în naos sau biserica bărbaților. Aceasta este cea mai încăpătoare dintre încăperi, acoperită cu o boltă de lemn. Trecerea spre altarul îngust, terminat
Biserica de lemn din Olteanca-Sânculești () [Corola-website/Science/322380_a_323709]
-
Sfoara este un fir obținut din împletirea sau răsucirea mai multor fibre textile sau sintetice (in, cânepă, bumbac, nailon etc.) și folosit mai ales la legat. Sforile mai groase și rezistente se mai numesc și funii sau frânghii, iar cele mai fine și adesea folosite ca ornament se mai numesc șnururi. În sport, sfoara ("sin." "șpagat") reprezintă o figură de gimnastică executată cu picioarele întinse perfect orizontal, din șezând, unul înainte și altul înapoi relativ la trunchiul
Sfoară () [Corola-website/Science/325417_a_326746]
-
caracteristice se înscrie în seria de biserici de lemn ctitorite pe domeniul Mănăstirii Cotmenei, la cumpăna secolelor 18 și 19, precum bisericile de lemn din Bărbălani, Valea Cucii, Cârcești, Drăguțești. Se distinge prin structura de bună calitate, bine păstrată, portal, funie mediană și elemente decorative de interes la pridvor, sub streșini și boltă, inscripții cu datări, și iconostas pictat. Împreună cu turnul-clopotniță de la intrare și cimitirul din jur, biserica se încadrează într-un ansamblu valoros, amplasat în mijlocul comunității. Biserica este înscrisă pe
Biserica de lemn din Morărești-Piscu Calului () [Corola-website/Science/324934_a_326263]
-
sculptat în relief, cu treceri atente de pe o bârnă pe alta. De remarcat consolele cu capete de cai de sub streașină, în exterior, și de sub nașterea boltei, în interior. Bolta navei, cerimea, este întărită de două arcuri dublouri puternic profilate, în funie. Portalul de la intrare păstrează un motiv interesant sculptat pe ușorul drept, sub funie, un puiet de paltin de munte. Paltinul este cunoscut împreună cu teiul drept materialul prin excelență folosit ca suport pentru icoane, fiind preferat de mai toți crucerii din
Biserica de lemn din Morărești-Piscu Calului () [Corola-website/Science/324934_a_326263]