3,883 matches
-
apartamentul meu era tot ce-mi dorisem vreodată și nici prin cap nu-mi trecea să vreau altceva. Încă de la prima vizită, lui Dan i-a plăcut la nebunie casa (asta a fost la a cincea Întîlnire, cînd eu am gătit salată de anghinare, pește cu roșii la cuptor și usturoi, spumă de ciocolată și căpșune. Firește că am ajuns În pat, iar a doua zi dimineață, am știut cu siguranță că nu aveam să mă mai culc cu nimeni altcineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
a camerei la starea ei originară, de curățenie imaculată, și-am dat fuga În dormitor, abandonînd totul pe a doua zi dimineață. Auzisem mai demult că semnul după care poți recunoaște un adevărat bucătar este faptul că persoana curăță pe măsură ce gătește, dar, În ciuda faptului că sînt o Împătimită a tuturor emisiunilor culinare de la televizor, În ciuda faptului că nu ratez nici un episod cu Gordon sau Jamie 1 sau alții ca ei, care șterg tocătoarele, aruncă cojile de usturoi și tulpinile de pătrunjel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
ceva de-a face cu unele isprăvi de-ale lui, din facultate, În care era implicată și o pipă de fumat marijuana. Tom și Rob erau Însurați cu Lily și respectiv Anna, iar ceilalți aveau nevoie disperată de niște mîncare gătită În casă, așa că Într-o vineri, imediat după ce ne-am mutat Împreună, i-am invitat pe băieți la cină. Curînd, asta s-a transformat Într-un ritual săptămînal. În fiecare săptămînă, găteam friptură În suc propriu, cu garnitură de cartofi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
iar ceilalți aveau nevoie disperată de niște mîncare gătită În casă, așa că Într-o vineri, imediat după ce ne-am mutat Împreună, i-am invitat pe băieți la cină. Curînd, asta s-a transformat Într-un ritual săptămînal. În fiecare săptămînă, găteam friptură În suc propriu, cu garnitură de cartofi, legume și sos din pîine și mă asiguram că aveam și pudding care să le aducă aminte de zilele petrecute la cămin: plăcintă cu mere și cremă de ou, budincă cu stafide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
rețete de cocktailuri și, odată ce le-am ales pe cele care ne plac, prepară căni imense, pline cu Mojito și Caiprinha, organizînd un bar Într-un colț al grădinii, sub care odihnește o uriașă găleată cu gheață. Am vrut să gătesc. Pe bune. Dar, chiar În condițiile În care instinctul meu casnic a atins cote maxime, Îmi cunosc limitele, așa că o pornesc spre Sainsbury’s și Marks&Sparks, să cumpăr salate gata preparate, pîine cu usturoi pe care nu trebuie decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
cu mine o urmăm pe gazdă În bucătărie, ca s-o ajutăm să pregătească ceaiul. Ca În numeroase ocazii cînd merg În casa Lisei, mirosul dinăuntru este delicios, iar eu adulmec fericită, ținîndu-mă după ele spre bucătărie. — Și ce-ai gătit astăzi? Orice-ar fi, miroase incredibil. Uneori mă bate gîndul că ar trebui să te urăsc, Îi spune Trish Lisei. Cum se poate să ai timp să gătești atît de minunat, În condițiile În care mai ai și un copil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
iar eu adulmec fericită, ținîndu-mă după ele spre bucătărie. — Și ce-ai gătit astăzi? Orice-ar fi, miroase incredibil. Uneori mă bate gîndul că ar trebui să te urăsc, Îi spune Trish Lisei. Cum se poate să ai timp să gătești atît de minunat, În condițiile În care mai ai și un copil mic? Eu de-abia găsesc vreme să mă spăl pe cap, iar tu coci prăjituri În fiecare zi lăsată de la Dumnezeu. Lisa clatină rușinată din cap, dar e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
mai bine fără Paul. În lipsa ei, eu și Trish am discutat despre asta și, sincer, nici uneia din noi nu-i vine să creadă că vreun bărbat din lumea asta ar părăsi-o pe Lisa. Pentru că, nu numai că știe să gătească minunat, dar e și o femeie superbă. Serios. Dacă n-ar fi de treabă, aș urî-o. Chiar și așa, mi-a luat ceva timp să nu mă mai simt intimidată de ea. Cu părul ei blond ușor decolorat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Într-unul din acele cupluri de care mi-era groază odată: doi oameni care stau la masă Într-un restaurant și nu-și vorbesc toată seara. Asta pentru că ieșim În continuare În oraș. Nu am nici energia, nici dorința să gătesc și trebuie să arătăm lumii că sîntem o familie unită. Cel puțin o dată pe săptămînă, ne alăturăm lui Trish și Gregory la cină, de obicei undeva În zonă, la Lemonia sau Manna. Mi-ar plăcea să cred că nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
prezența lui Dan. — Eu credeam că e băiețelul ei cel perfect. Dan, care nu greșește niciodată. — Era, se strîmbă ea. Acum, pare a se fi transformat În Dan, fiul cel Îmbufnat, care se așteaptă să-i spele hainele, să-i gătească și să curețe după el. Nu aud decît că dormitorul lui e murdar. — Ah, minunat. Îmi Închipui că e convinsă că l-am răsfățat. — Cred că Își dă seama că a făcut ea Însăși asta extrem de bine, chiar Înainte să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Dutton. Bietul Charlie Dutton. Mă Întreb dacă o ști că am plănuit totul dinainte, că plănuiesc să-l seduc În cel mai eficient mod de care sînt În stare: la lumina senzuală a lumînărilor, Îmbrăcată Într-o ținută seducătoare și gătind ceva delicios. Aproape că mi-am atins ținta, avînd În vedere că el a recunoscut deja că mă consideră sexy. Cu siguranță nu mai e nevoie decît de un mic impuls. Mi-o imaginez pe Lola sărutîndu-l pe Dan și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Sporovăim, rîdem și mai bem puțin, În timp ce pun somonul În cuptor, iar Charlie mărunțește salata. Scena aceasta are un aer familiar și totodată străin. Îmi dau iarăși seama că mi-e dor să fac parte dintr-un cuplu, căci a găti pentru cineva, un gest atît de prozaic, atît de obișnuit, devine brusc, atunci cînd nu-l mai faci, ceva cu totul deosebit. Mi se pare foarte firesc să-i dau lui Charlie un cuțit, fundul de lemn sau legumele. Totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
se prea potrivesc. — Credeam că drumul spre inima unei femei trece prin stomac. Nu, ăsta e drumul spre inima unui bărbat. — Știu, glumeam. Deși, nu spun oare toate femeile singure că nu e nimic mai sexy decît un bărbat care gătește? — Habar n-am. Așa zic? Tu ești singură, așa că lămurește-mă. — OK, e adevărat că nu e nimic mai sexy decît un bărbat care știe să gătească. E rîndul meu să-l tachinez. Charlie Îmi susține privirea zîmbind. — Asta Înseamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
toate femeile singure că nu e nimic mai sexy decît un bărbat care gătește? — Habar n-am. Așa zic? Tu ești singură, așa că lămurește-mă. — OK, e adevărat că nu e nimic mai sexy decît un bărbat care știe să gătească. E rîndul meu să-l tachinez. Charlie Îmi susține privirea zîmbind. — Asta Înseamnă că nu mă găsești sexy pentru că nu știu să gătesc? Doamne Sfinte, că tot vorbeam despre a pune punctul pe „i“. Mă privește și așteaptă un răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
lămurește-mă. — OK, e adevărat că nu e nimic mai sexy decît un bărbat care știe să gătească. E rîndul meu să-l tachinez. Charlie Îmi susține privirea zîmbind. — Asta Înseamnă că nu mă găsești sexy pentru că nu știu să gătesc? Doamne Sfinte, că tot vorbeam despre a pune punctul pe „i“. Mă privește și așteaptă un răspuns, dar nu știu ce să zic. Planurile mele de a-l seduce s-au topit demult. Intențiile mele de a mă comporta ca Lisa și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
țâșnitoare unde câini și porci sunt aruncați zi și noapte. Iar când te-ai spălat, ți-ai curățat pielea pe dinafară, pielea pe care și prostituatele, și cântărețele din flaut și-o freacă, și-o spală și înfrumusețează atunci când se gătesc ca să stârnească dorința bărbaților, dar pe dinăuntru sunt pline de scorpioni și de toate relele“. Eram uimit. Fraza „este o boală pe care n-am cum s-o tratez“ m-a făcut să înțeleg că Garibaldo era un medic din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
fi plăcut să viziteze Colinele din Maremma, crama ideală pentru o cină romantică. O prietenă Îi povestise despre ele. Maestrul bucătar avea abia treizeci de ani, dar Își câștigase deja două stele În biblia Michelin. Avea un stil de a găti, creativ și complex, dar folosea produse tradiționale, specifice zonei, și, bineînțeles, naturale. O veche moară restaurată cu multă acuratețe, mobilier rustic, cufere și vechi unelte agricole, lumini de lumânare, serviciu impecabil, nimic pretențios - Îți serveau antreuri din carmangeria regiunii, șuncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
scopul pentru care se afla aici. Era aici și-și dorea doar să seducă, să fie iubit. Pentru a plăcea acelor oameni pe care nu avea să-i mai revadă În viața lui, era gata să cânte, să danseze, să gătească, orice. Da, se gândea, eu nu voi trăi cum trăiești tu, ci cu totul altfel. Eu voi deveni opusul tău, antonimul, negativul tău. Tu nu poți trăi fără aprobarea celorlalți, eu Îmi doresc să fiu pentru ei o provocare, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
că trebuia să meargă mai repede, căci meciul Valentinei se apropia de sfârșit. Iar ea, În seara asta, voia să pregătească cina, căci copiii se plângeau mereu de produsele ei semipreparate. O, nu-i adevărat că nu-i place să gătească, dar nu mai avea chef - de câtva timp nu mai avea chef de nimic. — Ce zici, profesore, sunt bolnavă? Sasha clătină din cap. — Nu știu, nu sunt medic, răspunse. Din tunelul metroului ieșiră pe neașteptate călătorii ultimei curse - sute de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
peste care i-ar fi făcut plăcere să treacă fără să-i pese. Dar nu putea și deja începuse să-și facă planuri s-o ajute în vreun fel. Cu acest gând s-a aruncat în Daniel, care tocmai pleca, gătit cu cămășuța lui albă și cravata de poliester, să cumpere fornetti pentru toată lumea. În stradă a intrat într-un bărbat ce tocmai coborâse din Matiz. Voia să ducă un dosar undeva, dar Zogru l-a făcut să urce din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
au destrămat. Soarele, globul de aur, Alungă gerul ca un balaur, Și bolta cerului fericită E ca marea nesfârșită. Fire verzi, abia ieșite, Proaspete ca niște clătite, Stau cuminți și-l așteaptă pe el, Pe plăpândul ghiocel. Mândrii copaci sunt gătiți, Cu floricele-mpodobiți, Floricele albe, roz și argintii, Ce ne-aduc doar bucurii. Primăvara e stăpână, Și e ca o mamă bună Pentru tot ce-a înviat Și de moarte a scăpat! Bucuria de a trăi De când eu m-am
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
singur fir de păr din cap. Într-una din zile, feciorii îi erau plecați la școala, iar Mărioara a dat fuga la piață pentru a cumpăra ceva de-ale gurii. Vroia să le pregătească o surpriză feciorilor și să le gătească mâncare lor preferată. Nu mare i-a fost mirarea când a dat bot în bot cu consăteanul ei și dușmanul de moarte al tuturor caprelor de prin împrejurime, badea Vasile, cumătrul lupul, un lup viclean și chitros la suflet cum
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
să le păstreze vie amintirea. Fiii nu mai aud poveștile mamelor după ce nu le mai sug laptele. Așa că eu am fost singura. Mama și mamele-mătuși mi-au spus povești nesfârșite despre ele. Indiferent ce făceau cu mâinile - că legănau copii, găteau, torceau sau țeseau - îmi susurau la ureche. În lumina arămie a cortului roșu, cortul menstrual, își treceau degetele prin cârlionții mei, în timp ce povesteau iar și iar despre aventurile lor din tinerețe, istoriile aducerii pe lume a copiilor. Poveștile lor erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
un vas, spunea ea râzând. Îmi plăcea foarte mult povestea asta și aș fi ascultat-o la nesfârșit. Lea era mereu serioasă și hotărâtă și mult prea înțeleaptă pentru a fi vreodată aiurită. Și totuși, când îmi povestea cum a gătit ea prima dată pentru Iacob, Lea se transforma într-o fetiță prostuță și plângăcioasă. - Am fost așa proastă atunci, spunea ea. Am ars prima pâine și am izbucnit în plâns. Și din a doua pâine, câteva bucăți le-am sacrificat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
tatălui lor și fugise. Cu cât ne îndepărtam mai mult de Haran, cu atât Iacob vorbea mai mult despre Esau. Cu o zi înainte de luna nouă, ne-am oprit după-amiaza devreme, ca să avem timp să pregătim cortul roșu și să gătim pentru toate cele trei zile care le erau date femeilor. Cum aveam să stăm în acest loc mai mult de o noapte, tata și-a ridicat și el cortul lui. Eram lângă un firicel de apă pe lângă care creștea usturoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]