3,294 matches
-
la fiecare perete și toalete între ele, încărcate cu cosmetice feminine. Pe pereți erau afișe colorate cu cîntăreți și inscripții de genul CHIAR DACĂ EȘTI PARANOIC, SĂ NU CREZI CĂ EI NU COMPLOTEAZĂ îMPOTRIVA TA. Hainele îi erau împrăștiate pe podea. Gemu, își masă capul, se sculă repede și se îmbrăcă. Simți că un lucru bun, foarte bun se întîmplase de curînd. Poate că nu era vorba de iubire, dar îl lăsase într-o stare gata de îndrăgostire. Un sentiment de încîntare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
opri în dreptul ușii ― ceva zgomote se produseseră în cursul luptei și exista riscul ca femeia să vină să vadă ce s-a întâmplat. Dar din casă nu se auzea nici o mișcare; Prescott se agită slab în brațele lui Gosseyn și gemu ușor. Gosseyn îl reduse la tăcere cu o nouă lovitură și pătrunse prin ușa deschisă. Și se află într-un living-room foarte spațios. Peretele din fundul camerei lipsea. Camera se deschidea direct pe o vastă terasă; în profunzime se vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
nici măcar după îndepărtarea ecranului: era convinsă de inaccesibilitatea celuilalt peștișor. Un porc aproape că turba dacă era forțat să ajungă la mâncare pe un drum întortocheat. Toate experiențele erau prezentate. Mai întâi viermele, apoi știuca repezindu-se în ecran, porcul gemând înnebunit; și mai apoi, o pisică, un câine, un coyot și o maimuță supuse la diferite experimente. Nimic ce i-ar fi lui de folos. Nici o sugestie, nici o posibilitate de comparație sau raport cu ce voia el să facă. ― Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
rosti cu o voce răgușită: ― Iată de ce nici o armă n-a fost eficace. Pentru întuneric, fiecare om este dotat cu aparat de vedere nocturnă, dar ca să funcționeze are nevoie de energie și ― în plus trebuie îndreptat spre o anumită direcție. Gemând de furie, adăugă: ― Simți că înnebunești văzându-i pe prostănacii ăștia comportându-se ca orice soldat prostănac de oriunde. Mai bombăni furios o vreme, apoi se potoli. În spatele lui Gosseyn se făcu tăcere. Apoi Thorson reluă pe un ton mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
cauciuc, formând, peste ciorapii mei de bumbac, o clisă rece și alunecoasă. Stătusem câteva ore, înnoroiat de sus până jos și, după cum spuneam, cumplit de ud, lipit de o falie a digului, într-o adâncitură, ascultând-o cum respiră și geme; firește, totul îmi devenise egal, iar la marginea pădurii, unde încercasem mai apoi să mă adăpostesc pe sub copaci, prin tufe, auzisem atâtea foșnete liniștite, indiferente, amestecate în golul tăcerii, încât mă simțeam cuprins parcă într-o uriașă picătură de apă
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
ceaiul cu gust de izmă începuse să-și facă efectul, Iason începu să râdă;iar ca să poată face asta mai în voie, se săltă mai sus, pe masă, poate dinadins, pe stomacul mortului aceluia sau al păpușii de ceară, care gemu, deschise ochii și se uită disperat la domnul Sima. 3. Pe când scriu, pentru că s-ar părea că scriu, regret că nu aveți în față hârtiile pe care sunt înghesuite rândurile acestea de cerneală; dacă le-ați avea, dacă ați închide
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
3. Vă invit să recapitulați toate acestea fără a da prea mare importanță unei anumite agresivități care s-ar putea să transpară în gesturile și în limbajul meu; în mlaștini primisem chiar șuturi în burtă fără să mă opun, atunci gemeam fiindcă așa trebuia, așteptând să se ghemuiască cineva pentru noi toți; dar acolo mă domina evidența deschisă a marilor ritmuri pe care le pierdem, pe când în magma orașului disperarea și furia, altminteri zadarnice, se topesc mai greu; cu toate acestea
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
copilul mă ignora și au ieșit amândoi bi-ni-șor din odaie, pe când eu mă prăbușeam într-un somn adânc. Când s-a întors Zenobia, se întunecase de-a binelea, a aprins lumina, m-a trezit. „Ce ai ?“, mi-a spus, „De ce gemi ?“. I-am povestit că pesemne lucrasem prea mult, din care cauză avusesem un coșmar plăcut și neplă cut, că mă vizitase un băiețaș, „Închipuiește-ți“, i-am spus, „cred că era Empedocle-copil, un puști, toată chestia e că semăna leit cu
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
a lichidului din vezică, cealaltă, sonoră, legată de împrăștierea la fel de urgentă a gazelor, ambele de neconceput în fața unei fete de la Catedra de Filologie Clasică. Curând, am simțit că nu mai pot, m-am trântit cu fața la pământ, izbeam cu pumnii iarba, gemând cât puteam de tare pentru că, neavând încotro, alesesem soluția sonoră, infamă și degradantă, pe care gemetele mele nu izbuteau s-o acopere; domnișoara se uita uluită la mine, se speriase. „Să nu confunzi“, strigam, „dacă vorbesc despre Theodor, am în
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
nu dormiseră niciodată în pădure, că nu auziseră niciodată miile de crengi vuind laolaltă și de aceea... Țineam geamul cu palmele deschise, era o sticlă frumoasă, ușor curbată în afară, cu irizații sidefii. Lemnăria părea solidă, putea să reziste. Fetița gemea, voia să vomite, Maria îi sprijinea capul, nu știa ce să facă. Asta a durat un timp, n-aș putea spune cât, fetița s-a mai liniștit, „Mă duc s-o culc“, a spus Maria, a ajutat-o să se
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
nu erau ale lor, ci ale Marelui Stăpân neiertător și invizibil, căruia nu se putea să-i scape nimic. Mânați și ei, aici, prin arșița dușmănoasă a câmpiei, păstorii-militari mergeau ca în delir, cu frunțile spre cer, fluierând, țipând, chiuind, gemând, mieunând, icnind, lătrând. Mergeau cu ochii în sus, halucinați, imitând păsările și vântul și frunzele. Puțin le păsa de orice în afară de oile cărora li se adresau cu o uluitoare lașitate. Pe unul dintre ei l-am auzit cum încerca să
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
de partea minus a planului galactic. Prima sarcină urgentă: să ajungă în al optulea decant. Când trăgea de levierul "cutiei"', Gosesyn sesiză schimbarea. Se simțea din nou în noul corp, scăpat de Ashargin. După trezirea rapidă, se ridică brusc. Căzu gemând, fiindcă fiecare mușchi din corpul său amorțit protesta energic împotriva mișcării bruște. O femeie, lângă pat, scăpă o exclamație. Leej apăru în câmpul său vizual, în fața ochilor lui dureroși. - Te-ai trezit... zise, cu glas aproape murmurat. Mă gândeam eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
opri în dreptul ușii ― ceva zgomote se produseseră în cursul luptei și exista riscul ca femeia să vină să vadă ce s-a întâmplat. Dar din casă nu se auzea nici o mișcare; Prescott se agită slab în brațele lui Gosseyn și gemu ușor. Gosseyn îl reduse la tăcere cu o nouă lovitură și pătrunse prin ușa deschisă. Și se află într-un living-room foarte spațios. Peretele din fundul camerei lipsea. Camera se deschidea direct pe o vastă terasă; în profunzime se vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
nici măcar după îndepărtarea ecranului: era convinsă de inaccesibilitatea celuilalt peștișor. Un porc aproape că turba dacă era forțat să ajungă la mâncare pe un drum întortocheat. Toate experiențele erau prezentate. Mai întâi viermele, apoi știuca repezindu-se în ecran, porcul gemând înnebunit; și mai apoi, o pisică, un câine, un coyot și o maimuță supuse la diferite experimente. Nimic ce i-ar fi lui de folos. Nici o sugestie, nici o posibilitate de comparație sau raport cu ce voia el să facă. ― Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
rosti cu o voce răgușită: ― Iată de ce nici o armă n-a fost eficace. Pentru întuneric, fiecare om este dotat cu aparat de vedere nocturnă, dar ca să funcționeze are nevoie de energie și ― în plus trebuie îndreptat spre o anumită direcție. Gemând de furie, adăugă: ― Simți că înnebunești văzându-i pe prostănacii ăștia comportându-se ca orice soldat prostănac de oriunde. Mai bombăni furios o vreme, apoi se potoli. În spatele lui Gosseyn se făcu tăcere. Apoi Thorson reluă pe un ton mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
atunci nimic nu-l mai poate opri să ne omoare pe toți! - Ar fi făcut-o de mult dacă ar fi fost invincibil, replică Morton. Și porni cu pași hotărâți spre tabloul de comandă de deasupra ușii. - Nu deschide ușa! Gemu Kent, punând mâna pe armă. - N-o deschid, dar dacă aș apăsa pe butonul acesta, un curent electric ar străbate pardoseala și l-ar electrocuta pe cel dinăuntru. E un dispozitiv pe care l-am instalat, din spirit de prevedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
într-o rână și păru să se răstoarne. Grosvenor se pomeni trântit pe podea. Rămase o clipă locului, parcă amețit de izbitură, apoi spaima îl făcu să-și recapete cunoștința. Îi văzu pe ceilalți întinși pe jos în jurul lui. Unii gemeau de durere. Morton strigă un ordin, pe care Grosvenor nu-l putu înțelege. Căpitanul Leeth se ridică în picioare și începu să înjure: - Cine dracu' a pus în funcțiune reactoarele? Între timp, nava continua să-și accelereze viteza: aceasta ajunsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
readucă la viață pe patru dintre ei. Rămâneau treizeci și doi de morți, pentru care nu se mai putea face nimic. Grosvenor și Korita continuau să-i îngrijească pe răniți, când, deodată, un tehnician-geolog se trezi, căscă și începu să geamă, deznădăjduit. Grosvenor ghici că omului îi revenea memoria, dar îl lăsă să se ridice în picioare și să se apropie. Tehnicianul îi privi uimit pe cei doi și le spuse în cele din urmă: - Pot să vă ajut cu ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
înfofoliți așteptau și vorbeau între ei. Copaci plini de zăpadă marcau semicercul pieței. Eram, așadar, pe Calea Victoriei. Mă întorsesem oarecum acasă și casa părinților mei ar fi trebuit să fie la câțiva pași. — Doamne Dumnezeule, unde m-ai adus? am gemut, mai mult decât am vorbit. — La Boliție, ți-am spus! a venit imediat răspunsul de pe capră. Dacă ei te trimit înaboi la balamuc, asta nu mai știu io, da’ măcar îți boartă cineva de grijă. Nu era să te las
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
aștepte, apoi am cotit la dreapta și am oprit imediat. Ne-a cuprins umbra unui zid. Mi-am amintit de tânărul leșinat și m-am întrebat dacă n-a murit între timp. M-am uitat, mi s-a părut că geme. Avea ceva nespus de copilăros pe figură, iar părul blond, destul de lung, îi acoperea puțin obrazul. O clădire impunătoare, gălbuie, cu un etaj, s-a ivit în fața noastră și desupra intrării, sub stemă, se afla un ceas încastrat care arăta
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
că poate vorbi. Flăcăul cu piciorul rupt îi urmărea cu interes. Făcea parte din categoria oamenilor care-i respectă pe cei care câștigă lupta, indiferent cine ar fi, prin urmare i se adresă lui Margulis: — De când l-au adus a gemut, până adineaurea, dar nu l-a băgat nimeni în seamă. Poți să mori cu zile, nu vine nimeni. I-a dat dânsa niște apă, și-o arătă pe femeia cu basma albă, dar n-avea cum s-o bea, a
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
să vorbească, și nmuie pămătuful în săpun, apoi făcu un clăbuc de toată frumusețea pe obrazul clientului, având grijă deosebită să-i ferească mustățile. Îi aranjă puțin părul și-i făcu o frecție cu apă de colonie la care Fane gemu de plăcere. După ce ieși, tuns, ras și parfumat, din frizeria lui Mitică, asigurându-se că are și pe mai departe o codiță de la poliție, Fane se gândi că n-o să bată la ochi dacă se duce și la o baie
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
de el: — Doamna avocat Movileanu. Ce’ că tre’ să vă dea ceva teribil de important. Ce fac? a întrebat Zaharia și, ca la război, era gata să ducă la îndeplinire orice ordin, oricât de primejdios ar fi fost. Costache a gemut de parcă-l durea, ceea ce nu făcea prea des în fața altora. Fără să răspundă, a rotit butonul ascuns chiar sub abajurul lămpii de pe noptieră și ciuperca de lumină i-a învăluit fața buimacă. A cerut halatul și a ieșit așa, ciufulit
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
în birja lui. — Cred că v-a ieșit din loc, am mai văzut așa ceva. Vă duc la mine acasă, dacă acceptați, fratele meu e student la medicină și-o să vă ajute, numai să nu fie plecat. Bărbatul nu zise nimic, gemea mușcându-și necontenit buza de jos. Cine tace consimte, așa că Alexandru se sui pe capră. — Conduc încet, dar vă rog să vă apucați cu mâna cealaltă de mâner, ca să fim siguri că nu mai pățiți ceva! După nici o jumătate de
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
burta mea. Femeia se sperie rău. Îi dădu din șifonier, unde toate stăteau drept și ordonat ca soldații, lenjeria cea mai bună. Luă apoi hainele de duminică, și-l ajută să se-mbrace. Portarul plecă ținându-se de burtă și gemând. E rău, doctore? Mă trimiți la cuțit? Nea Cercel era întins pe patul acoperit cu mușama din cabinetul doctorului Margulis. Acesta îl primise imediat, peste rând, când îl văzuse cum se ține de pântece. Mai întâi i-a pus nenumărate
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]