5,440 matches
-
la aplicarea acestei metode sunt cele de tip instrumental și sunt determinate îndeosebi de: aliniere, calibrarea zeroului și de divergența axială. Astfel, profilul de linie se modifică dacă divergența fasciculului crește în planul diafragmelor paralele. Aceste erori se corectează din geometria instrumentului. Pentru cele mai multe erori (exceptând divergența axială), funcția de extrapolare este fie: ctg θ cos θ, fie cos2 θ, dacă există o eroare de deplasare a suprafeței probei (având în vedere că probele au suprafețe curbe, ca urmare a secționării
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
prin laser, ca și filmele subțiri, se situează în clasa materialelor intermediare, între monocristale și materiale policristaline și au o textură fibroasă. Aceasta înseamnă că toate cristalitele au majoritatea planelor atomice paralele cu suprafața substratului, fiind de altfel întâmplător distribuite. Geometria Bragg-Brentano (metodă prin reflexie) [147-149] este utilizată pe scară largă pentru investigarea filmelor subțiri cu policristale orientate întâmplător. În această geometrie (Fig. 6.6a), fascicolul incident și cel difractat sunt trecute prin fante astfel încât contactul cu proba și apoi preluarea
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
fibroasă. Aceasta înseamnă că toate cristalitele au majoritatea planelor atomice paralele cu suprafața substratului, fiind de altfel întâmplător distribuite. Geometria Bragg-Brentano (metodă prin reflexie) [147-149] este utilizată pe scară largă pentru investigarea filmelor subțiri cu policristale orientate întâmplător. În această geometrie (Fig. 6.6a), fascicolul incident și cel difractat sunt trecute prin fante astfel încât contactul cu proba și apoi preluarea de către detector să se facă la un unghi θ (fante de deviere și respectiv fante de primire). După trecerea prin aceste
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de primire, proba și punctul de focalizare F formează un cerc, fascicolul difractat este focalizat pe fantele de primire (parafocalizare), îmbunătățind sensibilitatea. O caracterizare aproape perfectă a filmelor subțiri se obține utilizând în difractometru cu cristal dublu (DCD) [149-151]. Această geometrie este similară celei Bragg-Brentano, numai că fascicolul incident este mai întâi difractat pe un monocristal (plasat lângă punctul F în Fig. 6.6a). Se asigură astfel că lățimea picului de difracție să fie îngustă, permițând astfel efectuarea de măsurători de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
grup, volumul celulei 185 Fig. 6.12. Identificarea automată a compușilor pe baza valorii picurilor și a unghiurilor de difracție Se observă că nu apar diferențe pentru valorile de maxime ale picurilor pentru același interval al unghiurilor de difracție în geometria Bragg Brentano (θ între 30-900 pentru Kα Cu). Fig. 6.13. Identificarea automată a picurilor și valorile unghiurilor de difracție în cazul probei din aliaj de Ti în geometria Bragg-Brentano (θ între 30-900 pentru Kα Cu ) pentru cazurile: 1 eșantion
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
maxime ale picurilor pentru același interval al unghiurilor de difracție în geometria Bragg Brentano (θ între 30-900 pentru Kα Cu). Fig. 6.13. Identificarea automată a picurilor și valorile unghiurilor de difracție în cazul probei din aliaj de Ti în geometria Bragg-Brentano (θ între 30-900 pentru Kα Cu ) pentru cazurile: 1 eșantion nemarcat cu laserul; 2eșantion marcat cu nanolaserul cu o singură trecere a fasciculului laser; 3eșantion marcat cu nanolaserul cu două treceri suprapuse ale fasciculului laser Fig. 6.14. Identificarea
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
laserul; 2eșantion marcat cu nanolaserul cu o singură trecere a fasciculului laser; 3eșantion marcat cu nanolaserul cu două treceri suprapuse ale fasciculului laser Fig. 6.14. Identificarea automată a picurilor și valorile pentru unghiurile de difracție pentru proba Ti în geometria Bragg-Brentano (θ între 30 900 pentru Kα Cu ) 186 Fig. 6.15. Identificarea automată a picurilor și valorile pentru unghiurile de difracție pentru proba Ti în geometria Bragg-Brentano (θ între 25 450 pentru Kα Cu ) Fig. 6.16. Indexarea automată
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
automată a picurilor și valorile pentru unghiurile de difracție pentru proba Ti în geometria Bragg-Brentano (θ între 30 900 pentru Kα Cu ) 186 Fig. 6.15. Identificarea automată a picurilor și valorile pentru unghiurile de difracție pentru proba Ti în geometria Bragg-Brentano (θ între 25 450 pentru Kα Cu ) Fig. 6.16. Indexarea automată a constituenților probei examinate pe baza valorii picurilor și a valorii unghiurilor de difracție (pentru 2 θ între 01500 pentru Kα Cu) Fig. 6.17. Caracteristicile și
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
6.17. Caracteristicile și parametrii înregistrați pentru domeniul 2θ între 35-92 pentru Kα Cu pentru probele nemarcate din Ti, utilizate ca etalon 187 Fig. 6.18. Identificarea automată a picurilor și valorile pentru unghiurile de difracție pentru proba Ti, în geometria Bragg-Brentano (2 θ între 35920 pentru Kα Cu) 188 Fig. 6.19. Trasarea comparativă și automată a picurilor la unghiuri mici pentru probele de Ti în geometria Bragg-Brentano (2 θ între 35450 pentru Kα Cu) Fig. 6.20. Trasarea comparativă
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
automată a picurilor și valorile pentru unghiurile de difracție pentru proba Ti, în geometria Bragg-Brentano (2 θ între 35920 pentru Kα Cu) 188 Fig. 6.19. Trasarea comparativă și automată a picurilor la unghiuri mici pentru probele de Ti în geometria Bragg-Brentano (2 θ între 35450 pentru Kα Cu) Fig. 6.20. Trasarea comparativă și automată a picurilor la unghiuri mari pentru probele de Ti în geometria Bragg-Brentano (2 θ între 60800 pentru Kα Cu) Fig. 6.21. Trasarea comparativă și
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Trasarea comparativă și automată a picurilor la unghiuri mici pentru probele de Ti în geometria Bragg-Brentano (2 θ între 35450 pentru Kα Cu) Fig. 6.20. Trasarea comparativă și automată a picurilor la unghiuri mari pentru probele de Ti în geometria Bragg-Brentano (2 θ între 60800 pentru Kα Cu) Fig. 6.21. Trasarea comparativă și automată a picurilor pentru probele de Ti în geometria Bragg-Brentano (2 θ între 30900 pentru Kα Cu) 189 Fig. 6.22. Trasarea comparativă și automată a
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Fig. 6.20. Trasarea comparativă și automată a picurilor la unghiuri mari pentru probele de Ti în geometria Bragg-Brentano (2 θ între 60800 pentru Kα Cu) Fig. 6.21. Trasarea comparativă și automată a picurilor pentru probele de Ti în geometria Bragg-Brentano (2 θ între 30900 pentru Kα Cu) 189 Fig. 6.22. Trasarea comparativă și automată a picurilor la unghiuri mici, pentru probele de Ti în geometria Bragg-Brentano (2 θ între 35450 pentru Kα Cu); Roșu= proba etalon; Albastru = marcaj
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
6.21. Trasarea comparativă și automată a picurilor pentru probele de Ti în geometria Bragg-Brentano (2 θ între 30900 pentru Kα Cu) 189 Fig. 6.22. Trasarea comparativă și automată a picurilor la unghiuri mici, pentru probele de Ti în geometria Bragg-Brentano (2 θ între 35450 pentru Kα Cu); Roșu= proba etalon; Albastru = marcaj FEMTOLASER; Verde = marcaj NANOLASER proba cu o singură trecere a fasciculului laser (Ti marcaj lat-b); Negru = marcaj NANOLASER proba cu două treceri suprapuse ale fasciculului laser (Ti
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
didactică a cărții, A.H. „tâlcuiește” Aritmetica lui Alessandro Conti (din 1730), în Elementi aritmetice arătate firești, cu stăruința de-a o adapta cerințelor școlare de la noi. Nu pregetă a se documenta din varii surse pentru a introduce noțiuni de geometrie cu caracter aplicativ, e ispitit a reflecta la știința numerelor și raportează la tradiția romană „al nostru obicei de numărare” și unitățile autohtone de măsură. I se atribuie, argumentat, și o Gramatică de la învățătura fizicii (1796), grupând, în câteva capitole
AMFILOHIE HOTINIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285317_a_286646]
-
Literatura, 282; I. Lungu, Itinerar critic, București, 1965, 163-168; Dimisianu, Schițe, 46-50; Stănescu, Cronici, 239-243; Radu Popescu, Cronici dramatice, București, 1972, 188-193; Nicolae Manolescu, Reportaj și cultură, RL, 1972, 21; Ștefănescu, Preludiu, 116-117; Ștefănescu, Jurnal, 191-194; Mircea Muthu, La marginea geometriei, București, 1979, 34-35; Mihai Ungheanu, Paul Anghel, „Fluviile” LCF, 1980, 43; Edgar Papu, „Fluviile”, LCF, 1980, 51; Hristu Cândroveanu, Proza ca filosofie a istoriei, LCF, 1980, 51; Mihail Diaconescu, Rigoarea construcției, LCF, 1980, 51; Artur Silvestri, Un roman monumental, LCF
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
des folosit pentru a-l denumi este cel de „miracol grec”. În esență, este vorba despre o evoluție treptată și labirintică prin care „gânditorii” greci (pe care, printr-o Încadrare retroactivă, i-am putea considera Întemeietori ai unor științe precum geometria, fizica, logica, filosofia, istoria, geografia, politologia) renunță la discursul străvechi asupra lumii - discurs bazat pe explicarea fenomenelor naturale și sociale prin repetarea unor povestiri tradiționale (adică ceea ce noi, astăzi, numim mituri) referitoare la felul În care ființe fantastice au creat
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la traduction du poème Pasărea sfântă (L'oiseau sacré) et de la comparer à la variante proposée par Paul Miclău : Pasărea sfântă L'oiseau sacré L'oiseau saint În vântul de nimeni stârnit hieratic Orionul te binecuvânta, lăcrimându-și deasupra ta geometria înaltă și sfântă. Dans le vent qui tout seul se *déclanche hiératique, l'Orion, la bénédiction t'a donné versant comme des larmes sur țoi să géométrie haute et sacrée. Dans le vent que personne n'a soulevé l'Orion
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
șont incurvées ", explication trop longue, maladroite). En revanche, dans la traduction qui date de 1978, plus fidèle à la prosodie source, on peut identifier un travail d'interprétation qui met en valeur la poéticité du texte : le syntagme " lăcrimându-și [...] geometria " est traduit par " en pleurant [...] să géométrie " ; l'épithète " înaltă " (littéralement : " haute ") est interprétée comme " infinie ". Leș métaphores du poème de départ șont soumises également au travail d'interprétation : " fluier părelnic de vânt " est traduit par " la flûte irréelle des
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Studii, I, 160-164; Ivașcu, Ist. lit., I, 340-341; Piru, Ist. lit., II, 166-176; Ist. lit., II, 124-125; Emilian Burețea, Cuvinte de origine turcă și neogreacă în Hronograful lui Dionisie Eclesiarhul, București, 1970; Firan, Macedonski- Arghezi, 161-165; Mircea Muthu, La marginea geometriei, Cluj-Napoca, 1979, 100-110; Dicț. lit. 1900, 282-283; Dumitru Bălașa, Cronicarul Dionisie Ecleisiarhul, MO, 1982, 1-3, 7-9; Radu Constantinescu, Dionisie din Pietrari miniaturist și caligraf, București, 1982; Sorescu, Ușor cu pianul, 221-236; Păcurariu, Dicț. teolog., 146-147; Dicț. esențial, 256-257. A.Sm
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
face în interiorul organizației sub forma unui grup (cluster) sau a unei baze strategice 1, pe baza unor legături date de imagine, produse sau concurenți, ca și de discutabila sinergie. „Interiorul” organizației apare ca fiind un concept discutabil și, în consecință, geometria grupării va fi în practică mai inovativă decât în teorie. Spre exemplu, în România, practica grupării este asociată grupelor de firme, juridic independente, dar cu același proprietar principal, compensând astfel vidul de legislație, asociat holdingului. În țările Asiei de Sud-Est
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
cu câteva luni înainte. Intuiția ghidată de viziunea de ansamblu a afacerii reprezintă criteriul principal de ghidare a politicilor de personal. Atât patronii, cât și ceilalți salariați lucrează frecvent și după încheierea programului. În fapt, ziua de lucru are o „geometrie variabilă” dictată de client și de contextul sarcinilor ce rezultă din creșterea rapidă a firmelor United Vision. În mod evident, motivația este legată de ceea ce se face și de modul cum se face și mai puțin de modul de remunerare
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
a părut criticii o carte „impersonală”, tributară unor convenții asociative, trebuie remarcat că în volumele ulterioare C. rămâne fidel dimensiunii ludice a poemului, pe fondul unei poeticități de tip reflexiv, înclinată către limbajul speculativ și „spiritul geometric”. Abundă termenii din geometrie, tehnică, cibernetică, mărturisind o receptivitate acută față de suflul vremii și, în egală măsură, angoasa produsă de invazia tehnicismului. Obsesia timpului străbate textele și deschide terenul reveriei, proiecției fantastice, călătoriilor, clivajelor temporale. Spirit fundamental ironic, autorul cultivă asociațiile neașteptate, pândește îndelung
CONSTANTINESCU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286380_a_287709]
-
expresiei primare”, „senzația crudă”, care „pătrunde ca o injecție”, expresia - „târnăcop”, expresia - „bumerang”, poezia ca „tren spărgând pupila în dilatare”, într-un cuvânt, orientarea constructivistă. „Constructivismul - scrie Voronca în revista „Punct” - e pentru plastică ceea ce e a patra dimensiune pentru geometria modernă”, c. ar fi „o armonie abstractă cu legi fixe, o creație pură, în care obiectul e cu raporturi de linie și culoare echilibrate”. Într-o Aviogramă din „75 HP”, poetul își redactează aserțiunile în stil sibilinic. „Vibrează diapazon secolul
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
dramaturgiei, înfăptuită de Marin Sorescu, Dumitru Radu Popescu ș.a., afirma într-o profesiune de credință ambiguă, realist-clasică și artificial-estetică: „Acum, când în întreaga lume se practică un antiteatru furios, nutresc ambiția să realizez un pro-teatru alcătuit din limpezimi, dintr-o geometrie exemplară a relațiilor omenești, scris în respectul tuturor canoanelor, înfrângând dificultăți, superiorul dispreț al unora, surâsul satisfăcut al altora. Ce înduri în viață nu poți îndura în teatru. Pe scenă, chiar și urâtul trebuie să fie agreabil, odiosul atrăgător, sordidul
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
uneori seninătatea pierdută citindu-le din poemele lui Poe, Mallarmé, Rimbaud, Rilke. La sfârșit de an, nu le strică acestora să li se predea, două-trei ore, filosofie matematică. Originalul profesor suplinitor ajunge asistent, conferențiar și apoi profesor universitar. Pentru el, „geometria elementară nu e numai o categorie seacă, didactică, ori paradisul arhaic și naiv al gândirii matematice; dar, dimpotrivă, un model al esențialității și eleganței formulării, un clasicism”. Se consideră un reprezentant al Programului de la Erlangen, conform căruia cercetarea matematică majoră
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]