12,132 matches
-
axat pe dezvoltarea gândirii critice a tinerilor, orientat către dezvoltarea valorilor toleranței și ale multiculturalismului. Din acest punct de vedere, nu trebuie să surprindă introducerea în manual a unor pasaje mai ample decât de obicei despre istoria maghiarilor și a germanilor din Transilvania sau accentul mai mare pe evoluția mentalităților decât pe evenimentele politice. S-a putut remarca la momentul polemicii polarizarea opiniei publice, dar și a celei experte în jurul temei conținuturilor acceptabile pentru predarea istoriei. Puțini actori importanți ai culturii
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
denumirea Banat. 3. Firma este creația a doi întreprinzători, frați, născuți în zona rurală (comuna Y) și absolvenți ai Facultății de Chimie Industrială, respectiv Economie, din Timișoara. Cei doi au crescut într-un mediu auster, impregnat de valori specifice etnicilor germani din zonă, fiind obișnuiți cu munca grea a atelierului de dărăcit al tatălui lor. Acesta le-a insuflat interesul pentru „curățenie”, în sens propriu, dar și figurat. Cei doi au ajuns la ideea că igiena personală va fi o constantă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
criza energetică a fost mai persistentă decât se credea inițial, ducând la modificări importante ale gusturilor clientului american. Automobilul de mică cilindree a câștigat teren, dar concurența japoneză a fost subestimată. Ceea ce au pierdut producătorii americani au câștigat japonezii în detrimentul germanilor. Tabelul 7.3 Aplicarea modelelor calitativ și cantitativ ale analizei SWOT pentru firma Turistixtc "Aplicarea modelelor calitativ și cantitativ ale analizei SWOT pentru firma Turistix" Firma Turistix din Brașov, devenită în 1993 proprietara unui restaurant din Poiana Brașov, utilizează analiza
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
culturale se pare că a asigurat „puntea de trecere” spre normalitatea calitativă a unei producții moderne. De altfel, firma, înțelegând prin aceasta managementul, dar și alte categorii de personal, menționează cu mândrie certificarea de calitate ISO 9001 primită în partea germanilor de la TÜV în 1995. După 1990, cultura organizațională a avut parte de un tratament special, chiar dacă nu a existat o politică declarată globală în domeniu. La nivelul artefactelor a existat o tendință clară de valorificare și modernizare, favorizată de dezvoltarea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
lui Dumnezeu, văzând în elecțiunea lor o repetare a alegerii vechiului Israel. În Germania, apostolii „revoluțiilor naționale” - de la Fichte și până la Paul de Lagarde și Carl Schmitt - denunțau pe toate tonurile corupția civilizațiilor franceză, engleză sau „iudaică”, opunându-le pe germanul ancestral, așa cum fusese el descris de Tacit în De Germania, pentru a cărui „restaurare” militau. În sfârșit, pentru extrema dreaptă românească (Nicolae Iorga, Nae Ionescu, Nichifor Crainic) care preconiza „revoluția națională”, referirea restauraționistă se făcea la valorile tradiționale ale satului
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Guilford (1970) a observat cu acuitate că, de-a lungul anilor, proiectul lui Terman a vizat tendința de clasificare a oamenilor în funcție de anumite trăsături (similar proiectelor mai mult sau mai puțin încununate de succes ale lui Galton și ale experimentaliștilor germani). Metoda lui era relativ simplă, însă, fiind prea complexă, creativitatea implică mentalități și nu se manifestă conform performanțelor educaționale abordate unilateral. Teza de disertație a lui Catherine Cox (coordonată de Terman) prezintă un studiu care dezvoltă meotda lui Terman (1917
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și a fost acceptat de regimul comunist” (M.B.). Iordache Făcăoaru a trasat „portretul individului normal autentic de etnie română, astfel Încât să poată separa această populație de celelalte «impure» care trăiau În România” Într-un mod asemănător cu cel practicat de germani pentru purificarea rasei ariene. El a devenit membru al Gărzii de Fier și și-a făcut publice sentimentele sale antițigănești și antisemite. Făcăoaru era etnicist declarat. Pentru el, Într-o bună tradiție cinică, cu adevărat scopul scuza mijloacele. Romii nu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eugenistă din Franța și a adoptat ca priorități eugenice unele dintre preocupările franceze pentru sănătatea și bunăstarea femeilor din clasele muncitoare 16. În Germania, mișcarea eugenistă era bine consolidată Încă Înainte de formarea Republicii de la Weimar 17. În perioada wilhelmiană, promotorii germani ai igienei rasei - așa cum Își intitulau propria versiune a eugeniei - erau Îngrijorați de maladiile societății În curs de industrializare În care trăiau și depuneau eforturi pentru crearea unor programe realiste și eficiente În domeniul sănătății publice și al bunăstării sociale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
din Germania. Astfel de reviste prezentau chiar comparații Între legislația germană și cea din alte țări, precum Finlanda, pentru a demonstra eficiența superioară a legilor germane 60. Promotorii români ai eugeniei erau impresionați de gândirea consistentă și sistematică a eugeniștilor germani, precum și de modul comprehensiv În care principiile eugeniste erau aplicate În toate domeniile vieții. Dincolo de exemplele din Germania și Statele Unite, eugeniștii români nu au fost la fel de entuziaști față de legislația sau programele eugenice din nici o altă țară, chiar dacă erau la curent
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să devină Însăși fundamentul vieții politice și al legislației statului era o revendicare mai ambițioasă de cele ale oricărui alt text eugenist contemporan Biopoliticii, În dimensiunea sa revoluționară În raport cu definirea prerogativelor statului În viața publică. În 1926, chiar și eugeniștii germani Își formulau argumentele plecând de la acceptarea regimului politic existent, fără nici un fel de ambiție de a provoca răsturnarea acestuia. De fapt, deși asemănarea este complet neintenționată, afirmațiile lui Moldovan se apropie cel mai mult de principiile comuniste ale Uniunii Sovietice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dizabilitării politice a comunităților diferite etnic. Dacă membrii „naturali” ai națiunii române erau, prin sânge, prin limba vorbită și prin tradiții, românii, atunci părea că, În mod automat, trebuiau excluși neromânii. În termeni practici, aceasta ar fi Însemnat că maghiarii, germanii, evreii, romii, bulgarii, uncrainenii, rușii, turcii și toate celelalte grupuri etnice, care reprezentau 30% din populația României Mari, erau comunități străine, parazite pentru organismul național 23. Moldovan era Însă mai mult un pragmatic decât un idealist. El era conștient de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
definiție este radical diferită de modul În care Moldovan Înțelege valoarea indivizilor doar În calitatea acestora de subunități ale organismului mai larg, națiunea. Dacă Manliu Încerca să emuleze un model străin de politici eugenice, atunci acesta nu era nici cel german, nici cel francez, față de care autorul era explicit critic 94. Mai degrabă, medicul român Încerca să urmeze exemplul Statelor Unite, Începând cu fundamentele sale ideologice individualiste, până la fixația fordistă pentru eficiență, legislația privind imigrarea și sterilizarea, precum și figurile sale de bărbați
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cea mai bună Înzestrare intelectuală ereditară aparțin claselor superioare ridica Însă o problemă importantă pentru mișcarea eugenistă din România, În special pentru grupul din Transilvania, din jurul lui Moldovan. Dacă această concluzie era adevărată, atunci implicația logică era că maghiarii și germanii din Transilvania, care reprezentau marea majoritate a claselor de mijloc urbane, erau, de fapt, superiori românilor, ce alcătuiau, În mare parte, clasele inferioare. Cu toate acestea, nimeni din comunitatea românească nu a confruntat direct contradicția dintre teama eugeniștilor față de clasele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Unul dintre aspectele alegerilor conjugale pe care eugeniștii Încercau să Îl reglementeze chiar mai strict era cel al purității etnice, În special În cadrul populației urbane din Transilvania. Înainte de 1918, orașele din această regiune fuseseră locuite În majoritate de maghiari și germani. Eugeniștii considerau că populația de etnie română trebuie să recupereze dezavantajul numeric, pentru a putea să asigure viitorul comunității etnice. Astfel, adepții ideilor eugeniste au folosit o retorică negativă a crizei, pentru a descuraja românii să ia În căsătorie neromâni
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Notetc "Note" Introduceretc "Introducere" 1. Simion Mehedinți, Trilogii: Știința - școala - viața: Cu aplicări la poporul român, București, 1940, p. 417. 2. Unele dintre lucrările cel mai recent publicate În acest domeniu În dezvoltare rapidă sunt Paul Weindling, Health, Race and German Politics between National Unification and Nazism, 1870-1945, Cambridge University Press, Cambridge, 1989; William Schneider, Quality and Quantity: The Quest for Biological Regeneration in Twentieth-Century France, Cambridge University Press, Cambridge, 1991; Pauline M.H.Mazdumar, Eugenics, Human Genetics and Human Failings: The
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și practicanților profesiilor de prestigiu puteri nelimitate În eliminarea bolilor și În Îmbunătățirea sănătății generațiilor viitoare. Dar ea nu era nici produsul unei teorii superioare a rasei ariene și nici nu era În mod intrinsec nazistă”. Weindling, Health, Race and German Politics, p. 7. 16. Weindling, Health, Race and German Politics; Haller, Eugenics. 17. Stepan, „Hour of Eugenics”, p. 6. Dikötter aduce un argument similar În Imperfect Conceptions. 18. Atina Grossmann, Reforming Sex: The German Movement for Birth Control and Abortion
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
bolilor și În Îmbunătățirea sănătății generațiilor viitoare. Dar ea nu era nici produsul unei teorii superioare a rasei ariene și nici nu era În mod intrinsec nazistă”. Weindling, Health, Race and German Politics, p. 7. 16. Weindling, Health, Race and German Politics; Haller, Eugenics. 17. Stepan, „Hour of Eugenics”, p. 6. Dikötter aduce un argument similar În Imperfect Conceptions. 18. Atina Grossmann, Reforming Sex: The German Movement for Birth Control and Abortion Reform, 1920-1950, Oxford University Press, New York, 1995. 19. Gisela
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
intrinsec nazistă”. Weindling, Health, Race and German Politics, p. 7. 16. Weindling, Health, Race and German Politics; Haller, Eugenics. 17. Stepan, „Hour of Eugenics”, p. 6. Dikötter aduce un argument similar În Imperfect Conceptions. 18. Atina Grossmann, Reforming Sex: The German Movement for Birth Control and Abortion Reform, 1920-1950, Oxford University Press, New York, 1995. 19. Gisela Bock dezvoltă un argument similar În „Racism and Sexism in Nazi Germany: Motherhood, Compulsory Sterilization, and the State”, În When Biology Became Destiny: Women in
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care nu poate decât să Împiedice Înțelegerea complexitățior istoriei culturale”. Vezi „Race Culture”, p. 472. În opinia mea, referirea În această afirmație ar trebui să se facă În mod specific la Europa de Vest și Statele Unite. 21. Vezi Weindling, Health, Race and German Politics, capitolul 5. 22. Loren R. Graham, Science in Russia and the Soviet Union: A Short History, Cambridge Univesity Press, New York, 1993; Mark B. Adams, „Eugenics in Russia, 1900-1940”, În Adams, Welborn Science. 23. Schneider, Quality and Quantity, p. 11
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
prezentată la Conferința internațională a Fundației Culturale Române, Brașov, iunie 1998. Aș dori, cu această ocazie, să Îi mulțumesc lui Liviu Rotman pentru amabilitatea de a-mi semnala articolele din revista Révue Roumaine d’Histoire. 10. Weindling, Health, Race and German Politics; Schneider, Quality and Quantity; Mazdumar, Eugenics and Human Failings. 11. V.L. Bologa et al., Istoria medicinei românești, Editura medicală, București, 1972; Gheorghe Brătescu, ed., Din tradițiile medicinii și ale educației sanitare: Studii și note, Editura medicală, București, 1978; Gheorghe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
-o. Până În 1944, Antonescu s-a menținut la putere cu ajutorul armatei. Pentru o perspectivă echidistantă asupra acestei perioade, vezi Keith Hitchins, Rumania 1866-1947, Claredon Press, Oxford, 1994, pp.457-471. 42. Vezi nota 4 din Introducere. 43. Weindling, Health, Race and German Politics, capitolul 8. 44. Vezi capitolul 3. 45. Moldovan, Amintiri, p. 108. Sentința nu se referea În mod direct la activitatea sa În domeniul eugeniei, ci la faptul că deținuse funcția de Secretar general al Ministerului Sănătății Între 1929 și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
București, 1968, pp. 424-426. 52. Iordache Făcăoaru, scrisoare către Petre Râmneanțu, 1 ianuarie 1978, 5. Obținută prin amabilitatea domnului Romeo Lăzărescu, din arhiva sa personală, București. 53. D. Gusti, Opere alese, vol. 1, pp. 424-426. 54. Weindling, Health, Race and German Politics, pp. 471-478. 55. Iordache Făcăoaru, „Înmulțirea disgenicilor și costul lor pentru societate și stat”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 6, nr. 4-5, aprilie-iunie 1935, pp. 169-83. 56. Ancel, Transnistria, vol. 3, pp. 196-199. 57. Iordache Făcăoaru, „Cercetări antropologice În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
L’Idée de nation chez les Roumains de Transylvanie, 1691-1848, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. 8. Hitchins, L’Idée de nation. 9. Vezi Mazdumar, Eugenics and Human Failings, În special capitolul 1, despre Anglia. Vezi Weindling, Health, Race and German Politics, despre Germania. 10. Petrini, Filosofia medicală. 11. Vasile Conta, Teoria ondulațiunii universale, Iași, 1876-1878, pp. 26-30. 12. Al. Suțu, „Eugenica și hereditatea”, Gazeta de Medicină Chirurgicală a Spitalelor vol. 5, nr. 12, 15 septembrie 1874, p. 186; Stîncă, Mediul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
literare, vol. 37, nr. 4, 1903. 13. Graham, „Science and Values”, pp. 1142-1143; Paul, Controlling Human Heredity. 14. Larson, „Rhetoric of Eugenics”, pp. 49-50. 15. Schneider, Quality and Quantity, p. 283. 16. Vezi capitolul 3. 17. Weindling, Health, Race and German Politics, capitolul 2. 18. Sheila Faith Weiss, Race Hygiene and National Efficiency: The Eugenics of Wilhelm Schallmayer, University of California Press, Berkeley, 1987, p. 103. 19. Weindling, Health, Race and German Politics, p. 48-59. 20. Sheila Faith Weiss, „The Race
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
16. Vezi capitolul 3. 17. Weindling, Health, Race and German Politics, capitolul 2. 18. Sheila Faith Weiss, Race Hygiene and National Efficiency: The Eugenics of Wilhelm Schallmayer, University of California Press, Berkeley, 1987, p. 103. 19. Weindling, Health, Race and German Politics, p. 48-59. 20. Sheila Faith Weiss, „The Race Hygiene Movement in Germany, 1904-1945”, În Adams, Wellborn Science. 21. I. Manliu, Crâmpeie de eugenie și igienă socială, Tip. Jockey Club, București, 1921, p. 29. 22. Kevles, In the Name, pp.
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]