4,138 matches
-
ansamblurilor realizate, pentru documentarea în vederea realizării efective a pieselor respective. Extensia fișierelor realizate în acest modul este .dft. Secțiunea Tutorials a ferestrei inițiale, permite accesul la Help-ul programului, Help foarte complex și util, ce pune la dispoziție tutoriale care ne ghidează pas cu pas în utilizarea programului și furnizează ample explicații pentru înțelegerea comenzilor programului. La programul Ajutor, avem acces și din cadrul modulelor prin apelarea butonului Help . Secțiunea Recent Documents permite deschiderea rapidă a fișierelor aflate în lucru sau a ultimelor
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
la copierea multiplă a acelei entități. Modelele astfel create se pot modifica mai ușor și pot fi mai usor de realizat. Bară de comenzi Ribbon Bar, își schimbă conținutul de la o comandă la alta. Configurarea acestei bare de comenzi ghidează utilizatorul prin mesaje și solicită, pas cu pas, modul de selectare sau introducere a datelor, secvențele de lucru fiind documentate prin mesaje afișate în bară de mesaje. În timpul elaborării profilurilor sau schițelor, comandă IntelliSketch recunoaște și aplică în mod automat
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
de la acestă parabolă analitică? Ei bine, nu vom putea să îngroșam suprafață obținută anterior, deoarece programul ar ajunge la o supraintersectare pe care nu o poate suporta! Trebuie trasata o curbă b-spline cu comandă Curve din meniul Home/Sketch, ghidându-ne după parabolă, prin punctare pe conturul acesteia. Trasam apoi alte două segmente din capetele curbei astfel obținute, pentru a realiza un profil închis. Ajungem la un corp de formă ... , fie aplicând principiul Sweep fie Revolve. Firește că se poate
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
reunește pe Pnyx este format dintr-o mulțime de incompetenți, indisciplinați, versatili, iresponsabili, cărora le place să fie flatați, explică aceștia. Dêmokratia îi favorizează pe demagogi. Platon, unul dintre cei mai feroce oponenți, tratează dêmokratia de "teatrocrație". Hotărîrile poporului sunt ghidate nu de rațiune, ci de sentimente și pasiuni. Dêmokratia duce la dezordine, anarhie și, în final, la tiranie. Singurul care o susține și îi găsește o justificare este filosoful Protagoras, prieten cu Pericle: pentru simplul fapt că nu sunt animale
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
sentimentul că o cunoaște. Aspectul acesta a fost confirmat de studiul lui S. Lennon asupra vânzărilor prin teleshopping: telespectatorii cei mai consecvenți ajung să considere prezentatorul ca fiind un prieten intim. Iluzia acesta poate explica faptul că cumpărăturile lor sunt ghidate de motivații emoționale, nu raționale. Concluzie Când anumite ore ale zilei sunt ritmate de „ritualuri televizuale” în care regăsim cu regularitate aceeași față și aceeași voce, există riscul apariției unei relații „para-sociale”cu chipul care apare la televizor și pierderii
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
șolduri reflectă fecunditatea unei femei: cu cât este mai mic, cu atât femeia este mai fecundă. Revistele prezentau un ideal de femeie cu șolduri late și talia mică ce corespundea idealului de fecunditate. Aceiași autori consideră că bărbații sunt mai ghidați de grija pentru procreare în perioadele prospere economic decât în perioadele de scădere economică sau de criză (copiii sunt mai greu de crescut). Sunt atrași mai mult, inconștient, de femeile fecunde (de unde raportul mic talie/șolduri) în perioadele prospere și
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
negative despre care vorbește F. Merluzzi în privința percepției auditive. Stimulările sonore puternice au devenit normă și fac loc stimulărilor din ce în ce mai puternice. Concluzie Urechea umană este un organ sensibil și fragil. Tehnicile moderne de înregistrare nu țin întotdeauna cont de asta: ghidate de un imperativ al rentabilității comerciale, industria discului a sărăcit capacitățile de ascultare ale unei generații „ipod”, care suportă consecințele pe plan psiho-acustic și care este expusă din ce în ce mai mult unor spectacole formatate în întregime pe planul interpretării artistice și al
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
și lucruri, trebuie aleasă în mod deliberat a doua. Lucrurile nu ar exista pentru noi, dacă ele nu ar fi concepute de noi. Dar noi nu am exista nici atît fără ele, căci ele sînt elementele de referință care ne ghidează în lume. Dacă nu am admite corespondența între gîndurile noastre și lucruri, lumea ar fi pentru noi indescifrabilă, iar a nega lumea și a suprima orice relație cu ea conduce la delir. Relativismul nostru intelectual în materie de logică nu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
numai de mobilul interesului lor privat, la realizarea unui sistem al concurenței perfecte, avantajos pentru ansamblul comunității. Se întîlnesc aici concepte precum cel de "mînă invizibilă" și de "ordine naturală". Această mînă invizibilă a jocului intereselor private este cea care ghidează sistemul capitalist, conceput ca realizare a ordinii naturale a societății. Astfel, plecînd de la presupunerea unui principiu de raționalitate imanentă naturii umane, se ajunge foarte curînd la deducția logică a unui sistem economic particular, economia de piață capitalistă, prezentată drept sistemul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
sau aproape nimic pe piață; pe cînd diamantele, care păreau mai puțin indispensabile decît apa, dețin o valoare de schimb foarte ridicată. Paradoxul vine din faptul că se fondează astfel valoarea pe utilitatea totală a bunului, cîtă vreme comportamentele sînt ghidate de utilitatea marginală. Astfel, apa are, fără îndoială, o utilitate totală foarte ridicată, dar o utilitate marginală foarte scăzută, deoarece ea există din abundență (cu excepțiile de rigoare, desigur), iar indivizii nu sînt dispuși să facă sacrificii importante, în atare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
în situația de echilibru concurențial. 7.1.2.4. Formarea prețurilor în regim de concurență imperfectă Într-o economie de piață, modul în care resursele rare sînt folosite în cel mai bun mod cu putință se datorează sistemului prețurilor, care ghidează eficient comportamentele actorilor economici. Cererea și oferta sînt rezultatul comportamentelor cumpărătorilor și vînzătorilor. După Wilhelm Röpke, formarea prețurilor are loc în concordanță cu necesități sociale inerente. Simplu spus, prețul se stabilește în mod direct funcție de cerere și invers față de ofertă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
indivizilor pentru a deduce din ele alegerile colective. Dar teoria alegerilor publice demonstrează că nici o procedură democratică nu poate garanta alegeri eficace, stabile și coerente. Teoria economică pură nu are, prin urmare, de oferit recomandări simple și sistematice pentru a ghida alegerile publice. 14.1. DEFICIENȚELE PIEȚEI Există deficiențe ale pieței (cum ar fi randamentele crescătoare și imperfecțiunile concurenței) care nu permit tarifarea sau practicarea de prețuri la nivelul costului marginal, deci al optimului lui Pareto. Dar chiar dacă toate întreprinderile se
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
este încă posibil să ameliorezi bunăstarea tuturor sau bunăstarea unui individ anume fără a o deteriora pe a celorlalți. Dar, o dată eliminate alegerile ineficace, rămîne de realizat justa repartiție a bunăstării între indivizi (sau grupuri de indivizi). O teorie economică ghidată de căutarea alocării eficace a resurselor nu poate răspunde la această chestiune, și aceasta pentru că îi lipsește un veritabil criteriu al optimului social sau al justiției sociale (fata morgana). Teoria economică pare, astfel, incapabilă să ghideze alegerile publice, dincolo de o
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
indivizi). O teorie economică ghidată de căutarea alocării eficace a resurselor nu poate răspunde la această chestiune, și aceasta pentru că îi lipsește un veritabil criteriu al optimului social sau al justiției sociale (fata morgana). Teoria economică pare, astfel, incapabilă să ghideze alegerile publice, dincolo de o triere tehnică prealabilă între un ansamblu de alegeri eficace și un ansamblu de alegeri ineficace. Există economiști care au încercat, desigur, să depășească acest impas, dar toate tentativele au ajuns în impas. 14.2.2. Funcția
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
b) piața. Capitalismul este o economie descentralizată în care prețurile orientează și ajustează comportamentele ofertanților și solicitanților. 16.1.2. Structurile mentale și culturale Aceste structuri poartă drept nume: a) individualismul: individul primează asupra statului; b) utilitarismul: orice act este ghidat printr-un calcul ce constă în maximizarea interesului urmărit și minimizarea neîmplinirilor; c) așa-numitul "spirit al capitalismului" (în sensul dat de Max Weber): reușita materială pe pămînt este un semn al alegerii divine, cu condiția ca ea să fie
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Astfel, concurența pură și perfectă îndeplinește cele trei condiții ale unei alocări optimale a resurselor, în sensul lui Pareto. Pare că dispunem astfel de o demonstrație formală a legii mîinii invizibile, enunțată de Adam Smith în 1776, astfel: indivizii, chiar ghidați de singurul motiv al interesului individual, concură, prin schimburile realizate pe piață, la realizarea interesului general. Totuși, piața perfect concurențială nu este adaptată la toate problemele alocării resurselor cu care economia reală se află confruntată. Piața nu este perfectă. 17
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
iar capitalurile circulă din ce în ce mai repede. Enormul progres al tranzacțiilor pe piețele de schimb reflectă facilitatea crescîndă cu care capitalurile circulă dintr-un loc în altul. În căutarea venitului celui mai ridicat cu cele mai mici riscuri, aceste capitaluri flotante sînt ghidate de mișcările ratei dobînzii. Ele sînt foarte mobile și părăsesc o monedă sau un titlu pentru altă monedă sau pentru un alt titlu, după condiții și intrerese, creînd astfel o mare instabilitate. Crahul bursier amenință în permanență echilibrul acestei piețe
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
etc.). în plus, pot exista limitele conceptuale. Astfel pot exista posibilele erori de intervenție terapeutică bazate pe calcularea riscului cardiovascular global la extremele grupelor de vârstă. De exemplu, la subiecții tineri, decizia de inițiere a terapiei antihipertensive trebuie să fie ghidată prin calcularea riscului relativ, respectiv a creșterii riscului în raport cu riscul mediu din populație. Adesea, la tineri riscul cardiovascular global calculat poate fi mic, chiar și în prezența HTA severe și a factorilor de risc adiționali, în plus, fără tratament, evoluția
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
faptul că intenția creatorului este cheia receptării și decriptării operei, postmodernii cultivă impersonalitatea, considerând că activitatea creatoare ține doar de asumarea unor procese mecanice și roluri sociale. Artistul modern, de pildă, se vrea a fi o personalitate unitară ce se ghidează după valori ca unicitatea, permanența, în timp ce creatorul contemporan vede identitatea de sine ca pe o iluzie și tocmai de aceea își îndreaptă atenția asupra aparențelor superficiale, alegându-și drept puncte de reper multiplicitatea, efemeritatea și anonimatul. O societate bazată pe
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
natură, situație pe care a denumit-o "noul gnosticism". Constructivismul se remarcă și în multiplicarea ipotezelor euristice despre lume, care se depărtează de credința într-un adevăr unic sau în principii fixe care pretind că pot explica totul sau pot ghida cunoașterea către un viitor în care ele se vor îndeplini. 11. Imanența. Hassan finalizează lista caracteristicilor postmodernismului cu un concept din al cărui înțeles exclude partea religioasă; pentru el, imanența desemnează "capacitatea minții umane de a se generaliza pe sine
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
organizare în vigoare într-o comunitate determinată"256, astfel încât ansamblul regulilor întemeiază discursul și în cadrul lor el capătă sens. 2) Discursul este orientat. Orice discurs este construit în funcție de un scop, se transformă în timp, stă sub semnul devenirii și este ghidat de către intenționalitatea locutorului. Chiar dacă orientarea discursului pare a introduce linearitatea ca o altă trăsătură dominantă a sa, situația nu este pe deplin predeterminată dintru început; în acest sens, există un număr impresionant de procedee discursive care "maschează" linearitatea discursului, ca
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care a dezvoltat o teorie socială neo-marxistă, ce combină marxismul cu semiologia și o etapă în care studiile pe care le-a efectuat asupra mass-mediei, socialului, artei s-au conturat într-o abordare critică, de factură postmodernă. Din viziunea care ghidează această lucrare, și care în acest punct al său converge către identificarea subiectelor, conceptelor și strategiilor discursive care îl cataloghează pe Baudrillard drept un reprezentant al postmodernismului, consider că o imagine asupra operei și a evoluției sale din perspectiva trecerii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sedus: "Subiectul nu poate decât să dorească, numai obiectul poate seduce"553. Seducătorul, devenit el însuși obiect al seducției, recreează efectul unei mișcări arhetipale care nu poate da greș. Astfel, seducătorul nu posedă argumente, el reprezintă prototipul estetului care se ghidează după logica enthousiasmos-ului. Tocmai de aceea seducătorul nu poate fi nici mincinos, nici întruchiparea figurii manipulatorului și nici măcar un nesincer. În concluzie, problematica seducției la Jean Baudrillard trebuie înțeleasă ținând cont de cele patru etape pe care acesta le teoretizează
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
atracția termenilor opuși, cu efecte asemănătoare deconstrucției derridariene. În acest punct, în tradiție tel-quel-istă, Baudrillard va privilegia conceptul de scriitură, care, în viziunea sa, este capabil să înglobeze seducția, spre deosebire de conceptul de discurs. În consecință, o scriitură care s-ar ghida după o logică și o retorică a seducerii ar trebui să fie în mod necesar ironică, să mizeze pe absența sau ambiguitatea sensului, să instituie secretul, amânarea, regula și deconstrucția ca elemente de bază. Cu alte cuvinte, în grila hermeneutică
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
subordonată evidenței, conceptului și argumentelor, ea are idealul explicării realului în termeni cvasi-exhaustivi. Baudrillard consideră că întreaga noastră cultură pare a fi supusă acestei "monstruozități productive" în care totul trebuie transformat în eficacitate, transparență, expunere. O teorie care s-ar ghida după o logică a seducerii ar trebui să fie ironică, introducând ambiguitatea sensului, secretul, regula și deconstrucția drept elemente componente. De altfel, în concepția lui Baudrillard, seducția deturnează funcționarea normală a semnelor, supralicitându-le și făcându-le să intre în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]