5,702 matches
-
era o forfotă neobișnuită. Peste o lună urma să se sărbătorească 65 de ani de la înființarea liceului, și Barbă plănuise o serbare impresionantă. Programul fusese alcătuit din câteva inevitabile discursuri, așa-zise ocazionale, din recitări, coruri și orchestră, exerciții de gimnastică și un fragment dintr-o piesă de teatru. Asupra acestui din urmă punct al programului avea să hotărască profesorul de Limba română de la secția modernă, unde bănuia Barbă că se găsesc mai ușor elemente cu înclinațiuni artistice, decât la real
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
ar putea să spună la Cancelarie? ― Mă iertați... dar în nici un caz colegii mei! ― Atunci, eu? ― ?!? ― Dar dacă îți făgăduiesc că n-am să spun nimic? ― Bine! Și i-am imitat pe rînd: pe Fiseher de Germană, pe Cioc de Gimnastică, pe Crăcănel de Naturale, pe Chelaru de Română, pe Drăgănescu de Drept și Filosofie, pe Minciu de Istorin! A râs Avram Todor cu lacrimi, cum nu știu dacă mai râsese vreodată în viața lui; însă, când l-am imitat pe
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
îl anunțasem pe Crăcănel, și toți se prăpădiseră de rîs! Dar, când am deschis gura și-am dat drumul frazelor lui stereotipe, rostite cu încetinitorul, a fost o explozie de hohote: "E-le-fan-tul-e-un-a-ni-mal-de-o-mă-ri-me-co-lo-sa-lă!" Și așa mai departe! La Cioc, profesorul de Gimnastică, a fost culmea succesului. Mi-am dus degetele mâinii drepte la gură și am fluierat, cum făcea el cu fluierul, ca pentru începerea jocului de oină: ― Echipa întîia la bătaie..., a doua la prindere! Moscu... ce faci, Moscu? Moscu, de
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
băieți, că astăzi, contrar obiceiului, sînteți atât de liniștiți? La care, aproape toți, răspundeam foarte serioși: ― Lipsește Dragu, don' profesor! ca și cum bietul Dragu singur făcuse tot scandalul din alte ore! O farsă grozavă pe care a făcut-o Moscu la Gimnastică timp de aproape cinci-șase lecții, fără să știe nimeni, a fost farsa cu oina. Venise primăvara mai repede decât ne așteptam, și Cioc ne scosese în curtea mare, ca să jucăm oina, și să-și recruteze elementele pentru "meciurile interșcolare", cu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
și a trecut șchiopătând la loc, mormăind furios ca un urs și frecîndu-și piciorul de zor. După asta, Moscu, care era nepotul lui Barbă, a făcut rost de un certificat medical că suferă de nu știu ce și a fost scutit de Gimnastică. ― Mulți ca mine ați lovit voi cu mingea, mă prăpădiților? Omorîți-vă voi la oină, la paralele, la trapez, la fus și la inele, că mandea în vremea asta se plimbă cu barca-n Cișmigiu! Eram în clasa a VI-a
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
al lui Jujucă, era o distanță considerabilă! ― Auzi, dumneata?! se scandalizau băieții, nici măcar "tinere", ca Drăgănescu, parc-am fi băieți de prăvălie! Îndată ce a luat în primire direcția, Jujucă ne-a convocat, pe profesori și pe elevi, în sala de Gimnastică, și, după multă vorbărie, ne-a spus următoarele: ― Domnilor profesori și băiețași, onoratul Minister a știut de ce mi-a încredințat mie direcția acestui liceu: pentru că, fiindcă... deoarece... întrucît... așadar... prin urmare... Și Jujucă s-a dovedit în scurtă vreme a
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
paludic care trebuie asanat punct cu punct". Parcă ai fi fost tu, cu ,,trupul tău sufletesc". . . Să vezi asanarea! O artă întreagă! Cultivarea sistematică a "atenției", îngrijirea "bunei dispoziții", exercitarea "voinței", supravegherea și dezvoltarea "aspirațiunilor" și reînvierea "cochetăriei". Somnul, apetitul, gimnastica corporală - cela va sans dive. Când a văzut întîi bolnava, a luat Linei un interogatoriu de inchizitor. Ca la cărturăreasă, unde te duci decis să nu dai nici un indiciu și de la prima întrebare spui tot, așa și Lina s-a
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
cărui țăruși se întind până la Brand, râulețul care demarchează limita estică a parcului. Conacul elizabetan a fost modificat puțin de pe vremea lui sir Perry, deși generațiile de directori au făcut câte o îmbunătățire, cum ar fi noile internate, sala de gimnastică sau capela. Reunită sub acoperământul unei singure clădiri gotice victoriene, această curiozitate arhitecturală izvorăște din teoria unui educaționalist despre relația strânsă dintre cult și efortul fizic, pe care a pus-o în practică ajutat de personalul cu vederi progresiste și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
apropie Hristu de sfârșit cu povestea lui, „noaptea trecută am dormit În școală pentru că n-am vrut să te supăr. Dar până la urmă trebuia să afli adevărul, nu?” În săptămâna care urmă, Hristu, gonit de acasă, dormi pe saltelele de gimnastică din magazia școlii. Nu se odihnea Însă bine, căci se muncea În mintea lui ce minciuni să-i mai spună mamă-sii despre următoarele trei salarii pierdute la cărți. Povestea celor doi frați gemeni pe care bețivul lor tată Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
este inacceptabilă, îi răspunse bâlbâit Kaan. Începu să respire într-un ritm greoi și sacadat ca un animal hăituit. Fața i se înroșise din cauza nervilor, iar transpirația îi curgea în pârâiașe pe fața buhăită, de parcă tocmai terminase niște exerciții de gimnastică imposibil de realizat pentru cineva de gabaritul său. - Cred că am intrat pe un făgaș fără întoarcere, căpitane, continuă el. Prezența ta aici este deja cunoscută. Eu trebuie să distrug nava, lucru care oricum se va întâmpla dacă nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
găsesc într-un articol a unei jurnaliste drăguțe. Povestea ea, că se întâlnise cu niște prieteni care aveau o fetiță în clasa I-a. I-a explicat jurnalistei, că au hotărât să nu necăjească fetița cu tot felul de chestii (gimnastică, pian, etc...), cum fac unii părinți, dar că i-au luat meditator de germană. Și transcrie jurnalista discuția: „Păi, stai puțin, de ce germană?“, m-am mirat. „Păi, e bine să știe...“, mi s-a răspuns. „Crezi tu c-o să aibă
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
era frig, stăteau cocoșați, purtau adidași din plastic, își făceau veacul pe lângă blocuri și erau, așa cum am mai spus, foarte slabi. Eu nu eram slabă. Nu că nu m-aș fi străduit. Petreceam o groază de timp la sala de gimnastică, pe aparatul ăla care simulează urcatul scărilor. Dar indiferent cât de mult am urcat scările, genetica a avut ultimul cuvânt. Dacă tata s-ar fi însurat cu o femeie micuță, plăpândă, poate că viața mea ar fi arătat cu totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
reconvertită, de călugăr. O cameră cu podele de piatră, cu pereți albi, cu un pat îngust din lemn. O cameră din care se vor auzi, plutind prin aerul nopții, îndepărtate cânturi gregoriene. Și, desigur, o să aibă și o sală de gimnastică. Toată lumea știe că exercițiul fizic e cel mai bun remediu pentru alcoolici și cei asemenea lor. Când o să plec de-acolo, o să am stomacul plat ca o scândură. Două sute de tracțiuni abdominale pe zi. Ar fi grozav să am timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
la Luke mă copleșea. Durerea respingerii creștea în intensitate de la un simplu zgomot de fond la o profundă deznădejde. Aveam nevoie de ceva care să-mi distragă atenția și asta foarte rapid. Trebuia să fi sosit ora masajului și a gimnasticii. Era imposibil să nu fie așa. Nu mai puteam sta liniștită, bând ceai și întorcând pe toate părțile gândul că Luke îmi dăduse papucii. Pur și simplu, nu mai eram în stare! Nervozitatea a urcat din stomac până în gât amenințând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de-acolo. — Și acum, mi-a spus Mike, urmează partea cea mai interesantă. La auzul acestor vorbe inima a început să-mi tresalte de bucurie și ultimele rămășite ale furiei s-au risipit. Ce avea să-mi arate? Sala de gimnastică? Aripa vedetelor? Piscina? De fapt, era vorba de dormitorul lui. Mike m-a târât în sus, pe scări, a dat o ușă de perete și a exclamat: — Piesa de rezistență. Nici măcar nu și-a dat osteneala să-i dea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
care-mi treceau prin cap, întrecându-mă în descrierea camerei lui. — Nu, arată-mi și restul, am protestat eu. A, nu, a zis el, acum afară e întuneric și e frig. O să ți-l arăt mâine. Probabil că sala de gimnastică, piscina și sauna se aflau într-o clădire separată, mă gândeam eu. Așa că ne-am târât înapoi în sala de mese unde încă mai erau zece pacienți, care continuau să bea ceai, continuau să-și toarne linguri cu zahăr în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
și continuau să aprindă țigară de la țigară. Le plăcea grozav sala de mese. Părea să fie un soi de cuib spiritual. Cu inima strânsă, am recunoscut în cele din urmă că probabil oamenii aceia nu mergeau niciodată la sala de gimnastică. Probabil că nici nu părăsiseră vreodată sala de mese. Nu m-ar fi surprins să aflu că și dormeau acolo. Nici unul nu dădea prea mulți bani pe corpul lui sau felul în care arăta. Era absolut evident. Cu excepția lui Chris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
spre ușa de la intrare și, cu inima strânsă, am rămas în picioare pe treptele din față, în bătaia ploii, și am privit copacii triști, din care picura apă. Avusesem de gând să mă plimb prin împrejurimi, să găsesc sala de gimnastică și să fac exerciții sau body sculpting vreo oră și ceva, dar pur și simplu nu mă putusem mișca. Ei, hai, hai, m-am mustrat singură, așa n-o să ai în nici un caz coapse mai suple. Așa că mi-am adunat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
să fac exerciții. Când voi fi slabă și frumoasă, eram sigură că mă voi simți mai încrezătoare în șansele mele de a-l recâștiga pe Luke. Am hotărât să-l rog pe Chris să-mi arate unde era sala de gimnastică. Sunt unele femei care, atunci când suferă din dragoste, își pierd orice interes pentru ceilalți bărbați. Eu nu eram una dintre ele. Din contră! Tânjeam după aprobarea masculilor care era pentru mine o formă de vindecare. Puteți să mă considerați superficială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
și răspunsul. Nu. Toate visele mele s-au năruit. însă simțeam mai curând o disperare surdă decât furie. Știam eu. Undeva, în adâncul meu, știusem tot timpul. Nu exista nici un fel de saună. Poate că nu exista nici o sală de gimnastică. Sau o cameră de masaj. La gândul ăsta, am fost cuprinsă de panică. Putem să ne întoarcem în sala de mese? am întrebat cu o voce subțire și tremurătoare. Pot să-ți mai pun niște întrebări despre programul nostru? — Sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
altceva în afară de ceea ce e trecut pe lista asta? îmi dădeam seama că ceilalți pacienți din enclava Neil ridicaseră capetele și ne priveau cu interes. —Cum ar fi? N-am vrut să spun pe de-a dreptul „Există vreo sală de gimnastică?“. Ca nu cumva să nu existe. Așa că am dat-o cotită: —Face cineva exerciții fizice? —Eu fac din când în când ceva flotări, mi-a răspuns Chris. Dar nu pot vorbi și în numele celorlalți. Deși, mă îndoiesc c-ar face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
neîncrezător din cap. Unde? am întrebat eu cu răsuflarea tăiată. Unde faci flotări? —în dormitor, pe podea. Am mai coborât o treaptă pe scara dezamăgirii, dar încă mai aveam o licărire de speranță. Poate că nu exista o sală de gimnastică, dar poate că se făceau alte tratamente. Am simțit cum Chris începe să mă compătimească, am simțit că-și dorește să fie drăguț cu mine cu toate că-l uimisem, așa că mi-am asumat riscul. — Există...? m-am forțat să rostesc cuvintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Acum îmi dau seama că ar fi trebuit să vă spun de la bun început că nu sunt dependentă de droguri, i-am explicat pe un ton rugător. A fost o greșeală din partea mea să vin aici numai pentru sala de gimnastică și celelalte chestii, dar toți facem greșeli. A urmat o tăcere pe parcursul căreia l-am privit pe Billings cu speranță. în cele din urmă, doctorul a început să vorbească. —Rachel, a zis el, în ciuda a ceea ce gândești tu, în opinia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Luke nu e un tip prea drăguț, spuneam eu. întotdeauna a fost superficial și lipsit de loialitate. De fapt, era chiar meschin. Asta se întâmpla mai târziu, în aceeași zi în care trecusem prin dezastrul comun - Chestionarul/Lipsa sălii de gimnastică. Mă aflam în sala de mese și eram înconjurată de pacienții care îmi sorbeau fiecare cuvânt. Simțeam o plăcere amară să am în fața cui să-l fac praf pe Luke. Și exact asta am făcut: l-am făcut praf și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
timp, toată tevatura aceea îngrozitoare cu chestionarul lui Luke mă făcuse să uit de chestia asta. Mă aflam într-un centru de tratament dărăpănat, înțesat de alcoolici și drogați urâți, grași și brutali. Aura celebrității dispăruse. Iar în lipsa sălii de gimnastică, nu mai era nimic care să-mi distragă atenția de la ceea ce era Cloisters în realitate. Furia îndreptată împotriva lui Luke a revenit. Eram mai mânioasă ca oricând. —Luke Costello e un ticălos mincinos, am șuierat printre lacrimi de furie. Celine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]