2,459 matches
-
Aviației Românești. 180 Iacob Gavrilescu, profesor la Iași, pensionar, era alt fiu al lui Petru Gavrilescu și frate cu preotul Leonida Gavrilescu din Fălticeni. Marin Mocanu l-a abordat, În speranța de a obține noi date despre preocupările aviatice ale gospodarului de la Botești. De altfel, profesorul ieșean a fost abordat și de Boris Crăciun, care dezbate aportul lui Petru Gavrilescu la dezvoltarea aviației românești, citând articolul meu: Țăranul inventator Petru Gavrilescu (vezi „Cronica”, anul XVII, nr. 7 (837), 12 februarie 1982
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Neculai cu Mitică, băiatul prisăcarului lui Sadoveanu, au furat faguri chiar din buduroi și i-a prins el, prisăcarul. Transcriu pasajul: „... s-a ivit deodată chipul uriaș al prisăcarului. Ce faceți voi aici, măi hoțomanilor? Au rămas Încremeniți, Neculai, feciorul gospodarului Țibulcă a dat să fugă. Stai pe loc... Va să zică, așa ați făcut! Frumos... Cu tine (Mitică, băiatul lui) mai vorbesc eu, cât despre dumneata, domnule, o să vorbesc eu cu bunicul dumitale, mă cunosc bine cu dânsul. știu că zilele astea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
este un om gospodar și foarte vrednic l-a chemat la curte și i-a spus să rămâie pe moșia lui și să-și ia cât pământ are nevoie pentru gospodăria lui. și așa a făcut. Apoi au venit alți gospodari și În acest mod s-a născut comuna Botești. Băiatul lui Todică a Învățat ca să fie preot și Învățător; dar nu a profesat. În schimb a fost făcut primar și primar a trăit toată viața. El a fost căsătorit cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
italian, cooperația și agricultura 3) Zece ani de la apariția ziarului „Curentul” 4) Introducere la cursul de Ist. Economică 5) 13 broșuri cu lucrări asupra Învățământului, cooperației etc. 6) Tehnica Întreprinderilor cooperative (2 volume) 7) Cooperația și statul totalitar 8) Cartea gospodarului Înțelept 9) Banca Populară 10) Cooperația (În 3 ediții) 11) Ch. Gide: Conferințe (traducere) * Material de informație 1) Extras din „Destinul Omenirii” de P.P. Negulescu 2) C. Stere (extrase din dif. publicații) 802 3) Plan pentru studiul doctrinelor cooperatiste În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Cichirdic să fie dat orașului Fălticeni unde a trăit și a făcut unele donații. Mă bucur că a ajuns bine, Însă Îmi pare rău că nu am avut și rama care era tare frumoasă, a rămas În sat la un gospodar de unde am căpătat numai tabloul. Nu știu de cine este pictat, deasemenea nici unde sunt Îngropați; poate la Tâmpești 326 sau În satul Petia. Am avut și tabloul lui Cichirdic Însă nu l-am mai găsit după evacuare. Cichirdic era
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
prin povești, ci prin muncă cinstită depusă în mod conștiincios, fără a fi forțat să o presteze cu de-a sila, mai ales și în zilele de duminică. Domnule președinte, știu că ați suferit în timpul copilăriei, ați fost fiu de gospodar cu suprafață de pământ redusă, unde traiul nu a fost ușor, ați fost copii mulți la părinți, ați fost și închis. La fel am fost și eu. Tata și mama au fost angajați înainte de căsătorie ca servitori, deoarece puținul pământ
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Să fi luptat. Atunci a fost momentul nostru. Trebuia să le spunem acestor scriitori-gospodari: Domnule, nu dau mâna cu dumneata, nu ești competent, nu putem dialoga», așa cum fac În Polonia cei ca noi. Ce să ne facem acum cu acești «gospodari»?” Știam la ce se referă. Discutasem adesea despre Autoritățile Literare, despre elita culturală a momentului și jocul ei cu Puterea care o patrona, căreia vroia să-i smulgă avantaje, pozând totuși În independentă. Discutasem, firește, adesea, și despre puterea... literară
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
o patrona, căreia vroia să-i smulgă avantaje, pozând totuși În independentă. Discutasem, firește, adesea, și despre puterea... literară și inevitabil socială pe care o practicau cotidian marile și micile stele ale condeiului din RSR. „Ce să facem cu acești «gospodari»? Sigur, sunt acum atacați de o bandă de golani și huligani, vrând-nevrând ar trebui să fim de partea lor.” Făcea aluzie la ofensiva declanșată de grupul din jurul imundei reviste național-socialiste Săptămâna, un fel de organ cultural al Securității care ataca
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Făcea aluzie la ofensiva declanșată de grupul din jurul imundei reviste național-socialiste Săptămâna, un fel de organ cultural al Securității care ataca Uniunea și spera desființarea ei. „Să fim alături de Uniune... dar să marcăm limpede că, de fapt, nici cu acești gospodari nu putem fi. Nu ne putem identifica cu ei! Ar fi trebuit demult să fim mai neți, intratabili. Asta era șansa noastră. Suntem vinovați că nu am făcut-o.” Ocheanul se Întorsese, iată, În cele din urmă, vrând-nevrând, dinspre interioritate
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
scrie, și pe aceasta, eu Însumi, dacă nu cumva am și scris-o: „Acum, când zidurile Închisorii s-au prăbușit, În mijlocul zarvei și al ruinelor, răgușitul antisemitism post-Auschwitz este auzit din nou”. Imre Kertész arăta, la prima vedere, ca un gospodar maghiar, bonom, cordial, de o calmă și jovială convivialitate. Extrema seriozitate și acuitate, adâncimea, gravitatea și simplitatea „concentrată” a personalității sale au devenit evidente abia când ne-am desprins din grupul cu care luasem cina, pentru o scurtă plimbare În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
intrarea ca să nu ne poată vedea jandarmii. Ajunși în colțul casei, femeia a deschis șopronul și ne-am îngrămădit claie peste grămadă printre saci, fiare de plug, resturi de mobilă, roți rupte, și alte vechituri, pe care Tomici, ca orice gospodar prevăzător, le păstra pentru cine știe ce nevoie. Dar nici aici nu ne-a lăsat femeia. Pe o scară strâmtă, ne urcăm în podul șopronului, unde dormeau găinile. Speriate de brusca noastră irupție în locuința lor, păsările au zburat în curte cotcodăcind
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
țineau picioarele. Alte trei împușcături. Ajunge la niște garduri care mărgineau gospodăriile. Se ascunde după primul gard, între niște tufe de salcâm. Jandarmul din urmă trece de primul gard, trece de al doilea și se îndreaptă spre niște case, întrebând gospodarii dacă nu au văzut un om îmbrăcat cu o cămașă lungă, fugind ca un iepure. Nicolae Petrașcu stătea pitulat în colțul lui, nemișcat. Respirația îi revenise la normal. Se făcuse liniște și nu se auzea decât clipocitul apei pe frunze
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
care a avut și am avut nenorocul să-l trăim. În vremurile lui Burebista sau Decebal, cred cu tărie că ar fi fost unul dintre solii voluntari și anonimi ai lor către Zamolxe... Primul copil al unei familii de români gospodari vrednici din Sâmbăta de Sus, comună răsărită din Țara Făgărașului, a dat de mic semne de posibilități intelectuale alese, pe care părinții săi, luminați, au înțeles să le cultive, cu toate greutățile ce le comporta pe atunci pentru un țăran
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Devine preot și profesor la Dorohoi (1915-1940), rămânând la catedră și între anii 1940 și 1950. Editează, între 1923 și 1928, la Dorohoi, revista de limbă, literatură și artă populară „Tudor Pamfile”. Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Albina”, „Calendarul gospodarilor”, „Cuget clar”, „Cultura poporului”, „Deșteptarea”, „Drapelul”, „Duminica poporului”, „Făt-Frumos”, „Fulgerul”, „Gazeta Dorohoiului”, „Informatorul Dorohoiului”, „Izvorașul”, „Junimea literară”, „Lumea”, „Neamul românesc”, „Neamul românesc pentru popor”, „Păstorul Tutovei”, „Poporul românesc”, „Primăvara”, „Ramuri”, „Revista Societății «Tinerimea Română»”, „Solia Moldovei”, „Suceava”, „Vestitorul satelor”, „Zorile
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
câtorva țărani bătrâni ca să fie rostite la șezători. Relatările arheologilor amatori din secolul al XIX-lea abundă în asemenea istorii extraordinare. Cezar Bolliac povestește cum într-una din expedițiile lui o bucată dintr-un templu roman stătea în casa unui gospodar în dreptul patului. Omul o folosea ca treaptă, să se poată coborî dimineața 1. Sunt obiecte prețioase, averi culturale, calificate uneori ca opere sau chiar capodopere - dar cu un caracter special: spre deosebire de acumulările în bani sau obiecte, spre deosebire de seria de opere
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
au avut oamenii! Toți cei care au participat la această acțiune au fost condamnați la 15, 20, 25 de ani și judecați în cadrul unei organizații creată de Securitate și cu denumirea dată de Securitate: "Sumanele Negre"4. Oameni simpli, dar gospodari cu influență și cu un simț patriotic deosebit pentru că pe atunci mai exista încă așa ceva. C. I.: Voiau să aplice aceeași schemă și în cazul dumneavoastră. S. Ț.: Așa voiau să mă condamne și pe mine, ca șef de organizație
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vă vorbesc despre presiunile suportate de Vasile Dima și familia lui înainte de a fi luat la închisoare: i-au dărâmat un hambar că nu voia să dea cotele și așa mai departe. Vasile Dima era unul dintre cei mai buni gospodari din Lupești: avea două perechi de boi, avea pământ vreo 10 hectare pe care i le-a dat tata când s-a căsătorit cu sora mea, mai avea și el vreo 15 hectare. Vasile Dima era, cum se spunea atunci
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
numai Națiunea poate domoli lucrătura. Cum? La vot! Încă din timpul acela impunerea populației fără privilegii s-a făcut pe bază de cislă. În așezările sătești și urbane, fruntașii localității repartizau dările pe capii de familie, în funcție de potențialul economic al gospodarilor. Operațiunea de cisluire o făceau chiar locuitorii impozabili, sub supravegherea oamenilor buni și bătrâni, fără amestecul aparatului administrativ-fiscal, stabilindu-se solidaritatea comunității la plata dărilor. Satul întreg rămânea răspunzător solidar de plata sumei totale a birului, care rămânea neschimbată până la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
urmă extremitate, nu va fi furat decât spre a se îmbrăca și a nu muri de foame, va obține iertarea; 10. Cel ce va fura de la inamici sau de la orice alt nelegiuit va avea iertare; 11. Dacă oameni din serviciul gospodarului (Domnitorului) comit abuzuri, necăjesc pe săracii locuitori și fără știrea stăpânului lor, culpabilii vor fi pedepsiți ca și cum ar fi insultat pe gospodar; 12. Acel care insultă și atacă un ambasador e privit ca un sacrilegiu; 13. Acel ce bate monedă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ce va fura de la inamici sau de la orice alt nelegiuit va avea iertare; 11. Dacă oameni din serviciul gospodarului (Domnitorului) comit abuzuri, necăjesc pe săracii locuitori și fără știrea stăpânului lor, culpabilii vor fi pedepsiți ca și cum ar fi insultat pe gospodar; 12. Acel care insultă și atacă un ambasador e privit ca un sacrilegiu; 13. Acel ce bate monedă sau o va altera în interesul său va fi decapitat; 14. Acela ce descoperă o comoară prin mijloace de farmecătorie, nu are
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
un ambasador e privit ca un sacrilegiu; 13. Acel ce bate monedă sau o va altera în interesul său va fi decapitat; 14. Acela ce descoperă o comoară prin mijloace de farmecătorie, nu are dreptul să se atingă, totul aparținând gospodarului; 15. Acel ce va ucide un copil de țâță va fi mai aspru pedepsit decât acel ce ar fi ucis un om; 16. Bărbatul care nu aduce doctor când femeia îi va fi bolnavă, precum și acel ce nu va cumpăra
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
va face versuri sau cântece pentru a defăima pe cineva, va fi pedepsit ca acel ce va scrie insulte sau injurii; 33. Dacă cineva ar lipi o scrisoare injurioasă la poartă sau la fereastra unui om onest sau la curtea gospodarului (Domnului), sau la biserică, el va suferi o pedeapsă mai aspră decât pentru cazurile de mai sus; 34. Rugămintea prințului este adeseori o amenințare; 35. Judecătorul unui oraș nu este obligat a se supune prințului pentru a tortura sau spânzura
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
De aceea existau prin sate locuitori fruntași trecuți în rândul ruptașilor, care în schimbul privilegiului de a da visteriei o dare anuală se bucurau de unele scutiri de dări și havalele. În rândul ruptașilor erau întâlniți fii de preoți și feciorii gospodarilor (boierilor) din sate. Ruptașii fiind un rang inferior al boieriei, nu plăteau bir - impozitul așezat pe capete și socotit ca ceva care însemna inferioritatea individului. În schimb plăteau restul dărilor indirecte: taxe vamale, darea pentru sare, impozitele asupra animalelor, a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
țărani dintr-un sat bucovinean, care pe lângă alte necazuri de la dânșii de-acasă ne mai împărtășeau și o nedumerire, cerându-ne o dezlegare. Iar dezlegarea n-am putut-o da, fiindcă era, întradevăr, dincolo de înțelegerea noastră. Ni se plângeau acești gospodari, dintr-un sat fruntaș, destul de sleit în ultima vreme de camăta care a devastat toată Bucovina, că agenții fiscali colindă casă cu casă și fixează ei un adaos la toate angaralele birurilor, unul după numărul ferestrelor. Ați citit bine? Bir
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Cu toate acestea se mai găseau în 1932 destule sate care nu se deosebeau prea mult de așezările getice: bordeie cu o singură cameră, fereastra lipită, care nu se deschidea niciodată, vițelul în tindă, cuibarul cloștei sub lavița unde dormea gospodarul și leota lui de copii, deși cărțile de școală primară și broșurile împărțite de pomană de misionarii culturali stăruiau a se înțelege un adevăr: „unde nu intră soarele în casă intră doftorul!", dacă există! Iar dacă s-au ivit sate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]