2,279 matches
-
Editura Eminescu,1974; "Aur", Editura Albatros, 1974. Casa și satul lui Alexandru Andrițoiu sunt învăluite în umbră și lumină. Acestea creează spațiul, învăluie formele, armonizează culorile: "Toamnele tuturor dorm în gutui pe polițe, pe scrin/ Nu mai sunt forme aspre grațioase./ Trec linii dulci, naturii dându-i sfere și cercuri și elipse.". Alexandru Andrițoiu, la începuturile lui poetice, a fost retoric și declarativ: "În țara moților se face ziuă" (1953). Devine un poet care într-adevăr reface tradiția și un trubadur
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cu fondul folcloric specific spațiului mioritic, cu motive cunoscute și în lirica poeților citați la acest capitol: dezrădăcinarea, înrădăcinarea, refuzul civilizației și poezia caută realizarea unui univers de refugiu întru complinirea condiției lui de poet. De asemenea, descoperim un univers grațios specific lui Blaga și gândiriștilor, încercând să sedimenteze un spațiu liric pe care să-l subordoneze în final puterii creatoare a omului: "Omul duce/ la spinare/ roata lui". Volumul "Câmpia eternă" (1968) aduce cu sine un univers vizionar în contextul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Pe străzi e frigul de care m-am temut/ Și o femeie-mi pare-a fi atât de fierbinte/ Dar sunt mai singur ca-n ziua nașterii mele, morții mele." În volumul " Edenul de piatră" rămâne un dezrădăcinat, și făpturile grațioase Isus, îngerii, arhanghelii, existente și în celelalte volume apar în procesiuni dimensionate apocaliptic, desacralizând universul: "Îngerii mor,/ și cad pe acoperișuri". Poetul rămâne să tânjească după golul pur al câmpiei veșnice, iar casa pe care o tot invocă este undeva
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nu-și clamează ca altădată nemurirea prin operă: "Scriind mă înfrățesc cu morții/ deși nici unul nu e vrednic să-l ador." Moartea are o față clară ca o icoană de foc. Persistă și în acest volum iconografia, elemente de univers grațios; astfel, toamna își scutură cerul de îngeri, și strămoșilor, când deasupra pământului florile se scutură, încă le mai tremură palma: "Ca tă-i doamne, după acest tremurat/ pe cei care stau deasupra pământului și încă nu au plecat". În 1974, publică
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
într-o atitudine reverențioasă: "Încă mă rog,/ Mă închin celui de o ființă/ Pasăre care mă auzi în bătăile trecerii tale,/ Veneam bătrân, mă așezam în credință și plângeam prin râpile medievale." D. M. Ion utilizează și el un univers grațios, populat cu îngeri și cu sfinți; apar Sf. Ion, Sf. Dumitru prezenți ca simboluri ale sacrificiului. Vânătorile semnifică simbolic pânda teribilă și feroce, ea te urmărește și dincolo de moarte. În acest context, viața devine un adevărat infern: Omul șade ca
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
posibile/ Nu mi se poate pretinde să știu alege doar una/ Animalele unei vieți vânează animalele celorlalte/ Peștii vieții mai mari înghit peștii vieții mai mici... viețile se anulează una pe alta, și nehotărâți încă, și nematuri, murim." Un univers grațios este chemat să exprime aspirația lor de puritate ajunsă la oboseală: "Ei cu o ultimă iubire,/ Ne vor privi încețoșați de somn/ Și n-or găsi drăceasca îndrăzneală/ De-a mărturisi că îngeri cad/ Nu din păcat, ci din oboseală
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Arghezi. Cu toate că Arghezi trăiește mai puțin în spiritualitatea epocii noastre, poeții nu se pot despărți de cel care, de finindu-se, a spus că haru-i de la duhul sfânt". Universul dematerializat, prezent și în poezia lui Blaga, este populat de imagini grațioase; însuși poetul este un înger, el meditează asupra confruntării cu lumea, precum și asupra disciplinării raționale a unui materialism terestru, turnate în ritmica pură a imnului, a cântecului. Dar la această decantare a preocupărilor despre poet și poezie ajunge după ce trece
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
un repertoriu alcătuit din piese făcute să provoace sau să accentueze melancolia: arii triste, marșuri funebre, cîntece de jale. Muzica lugubră, cîntată în aer liber, alternează cu cea exaltată, „de bal”, cîntată în interioare, unde orchestrele încep „cu o indignare grațioasă”, apoi „frig”. Un trouble fête prin temperament, Bacovia e atent îndeosebi la muzica gravă, cea care-i întreține stările elegiace. La el, clavirul, violina, vioara, harmoniile, flașnetele, piculinele, trompetele cel mai adesea „plîng”, care „trist”, care „sentimental”, care „cavernos”. Instrumentele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în vacarmul monstru./ Noaptea/ Acea noapte.../ Ca din veacuri/ Sinistre...”15) însă poemul care ni-l arată nu numai pasionat de baluri, ci și (caz rar) exuberant e „Alb”, scris în stil de cronică mondenă: „Orchestra începu cu o indignare grațioasă./ Salonul alb visa cu roze albe-/ Un vals de voaluri albe.../ Spațiu, infinit, de o tristețe armonioasă.../ în aurora plină de vioare,/ Balul alb s-a resfirat pe neuitatele cărări-/ Cîntau clare sărutări.../ Larg, miniatură de vremuri viitoare...” 16) Aproape
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
seppuku) o sinucidere rituală prin spintecare. Multe din operele lui tratează o perfecțiune sexuală masculină sub diferite aspecte, și dragostea ilicită ca antidot al valorilor convenționale. Forbidden Colours (Drapelul interzis) este povestea legăturii amoroase a lui Shunsuké cu frumosul și grațiosul atlet Yuichi care este homosexual. Shunsuké își dă seama pe rând că legându-se de Yuichi poate duce la îndeplinire teribila răzbunare asupra femeilor pe care o caută și prin aceasta să-și potolească durerea pricinuită de căsătoriile sale pline
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
care i se revelează sunt inscripționate semnele unei fertile coincidentia oppositorum, codul atitudinal al acestui vizionar însumează o serie de contrarii (umilință și orgoliu suprem, naturalețe și emfază, austeritate și ostentație ori, în termenii poetului: "bunul scut al durerii", "durere grațioasă") care așază adesea poezia lui Dan Laurențiu sub semnul oximoronului, văzut ca figură totalizantă. Aceleași complicații structurale sunt ilustrate în tratamentul pe care poetul îl aplică figurilor decupate dintr-un transcendent nu-i vorbă, recognoscibil, chiar și atunci când pare ajustat
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
creatorul urlă "sunt îngerul căzut pe grătarele iadului/ acolo mi-e locul/ acolo desăvârșirea/ da da pe grătarele iadului" (Noapte bună). Cealaltă mitologie lirică dominantă în poezia lui Dan Laurențiu este cea erotică. Anunțată, în primele volume, de mici epifanii grațioase ale unei feminități de regulă pure, lirica de dragoste a acestui poet se desfășoară îndeosebi în cărțile de după Poemele de dragoste, adică în Ave Eva (Cartea Românească, București, 1986), Psyché (Cartea Românească, București, 1989), Călătoria mea ca martir și erou
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
spuneam, tocmai pe sancționarea viciilor. Iată-i, spre exemplu, pe iubitorii de etilism, la fel de vinovați precum demagogii: "unii ținându-și capul în mâini/ cu grijă/ să nu se verse/ ce s-a urcat la cap/ alții rostind cuvinte/ în forma grațiosului sughiț/ oratoric" (Lăcașul de dincolo de ape). Arătate cu degetul, într-un registru similar, sunt și spiritele gregare, culpabile de asumarea inconștientă a anonimatului ca destin: "suntem/ suntem asemenea unei turme/ și ne hrănim/ cu rodul altor vieți/ ce poartă de la
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
să descifreze misterele nocturne, actantul liric din Poarta Învierii bate la "ușile tainei,/ În număr de șapte"; mirele morții poartă, în Nunta, "semnul cel alb, pirostrii de argint/ Și sub pirostrii cele șapte stigmate"; îndrăgostitul nostalgic poate reînvia, într-un grațios Poem în memoria celor trei sâmburi de piersică, "miracolul/ dragostei de trei ori ascunse" etc.). S-ar putea spune, prin urmare, că "toate parabolele lirice ale lui Mihai Ursachi au ceva din fantastica și pasionanta îndeletnicire alchimistă", așadar că autorul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
o înălțime de o biserică veche, cu o arhitectură originală, o biserică din timpul cruciadelor, așa cum caută pictorii pentru ta-blourile lor. Dacă încadrezi toate astea între nuci străbuni și plopi tineri, cu funze de aur palid, dacă pui cîteva fabrici grațioase în mijlocul întinselor cîmpii în care ochiul se pierde sub un cer cald și străveziu, vei înțelege una dintre miile de frumuseți ale acestui ținut. Am apucat-o pe drumul care duce la Saché, pe malul stîng al rîului, uitîndu-mă la
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
24 SUBIECTUL I (5 puncte) Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: Jim aruncă din nou ochii înspre domnișoară și putu să observe că îngenunchease cu un picior pe fotoliu, îndoindu-l sub sine, în așa fel încât rotula mică, grațioasă se contura sidefie sub transparența ciorapului. Pantofii mici trotteur, aproape băiețești, rochia plisată, ce-i cădea până la concavitatea încheieturii gambei, bluza albă, prin care se străvedeau umerii nedezvoltați încă și panglicile cămășii, gulerul circular, ondulat, în jurul unui gât metalic, subțire
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
susținerea unei opinii despre modul în care se reflectă tema și viziunea despre lume în opera dramatică aleasă. - VARIANTA 15 SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: CELLINO (Intră înzorzonat cu maniere de cavaler de curte. Face un salut grațios și sigur de el.): Am plăcerea să vă salut, Signor Proveditore. PIETRO: Nu mă interesează plăcerea dumitale. Cine ești dumneata? [...] CELLINO (nesigur de el): Sunt căpitanul Marcello Mariani comandantul fregatei Vellocitta. PIETRO (sever): Câte vele, câte tunuri și ce echipaj
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a inflexibilității care ar trebui să caracterizeze tânăra generație. 6. În acest fragment predomină caracterizarea indirectă, realizată prin detalierea, în didascalii, a gesticii și mimicii, a comportamentului și vestimentației: Intră înzorzonat cu maniere de cavaler de curte. Face un salut grațios și sigur de el. Aceeași modalitate indirectă de caracterizare se concretizează în discursul personajului, prin ideile formulate, prin limbaj, prin apartenența la un mediu social și prin relațiile cu celelalte personaje, prin acțiu nile sale: Duc viața pe care o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
jocul scenic al actorilor etc.). Toate aceste caracteristici sunt ilustrate și în textul citat. Astfel, fragmentul selectat din Actul I, Scena II a piesei Act venețian include indicații scenice: Intră înzorzonat cu maniere de cavaler de curte. Face un salut grațios și sigur de el. Textul propriu zis este un dialog dramatic, alcătuit din replici ale celor două personaje, Marcello Mariani (Cellino) și comandantul flotei venețiene, Pietro Gralla. 9. Replica lui Pietro schițează un portret ideal al tânărului venețian. Primele două
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
oboseală și boală. Fosforicul Caractere generale Demineralizare accentuată. Reacție vie, chiar excesivă. Nutriție accelerată. Foarte sensibil la infecții, mai ales la tuberculoză. Fosforicul este un individ gingaș, și zvelt, nervos, vioi și friguros, cu mers suplu și elegant, cu gesturi grațioase și de obicei armonioase. Este un exaltat care suferă și vibrează intens, o natură sensitivă și delicată, cu entuziasm și disperare la fel de prompte, al cărui farmec captivează și înduioșează. Este tipul creator de artă, vis și poezie. Caractere morfo-statice Tipul
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
la fel de prompte, al cărui farmec captivează și înduioșează. Este tipul creator de artă, vis și poezie. Caractere morfo-statice Tipul zvelt, longilin, cu membre lungi și subțiri, trunchi alungit și torace strâmt. Atitudinea sa este mereu variabilă, dar întotdeauna expresivă și grațioasă, emanând farmec și eleganță, niciodată rigidă, ci întotdeauna în poziția care-i pune optim în valoare estetica, cu cel mai mic efort. Suplețea este caracteristica lui esențială. Antebrațul și brațul în hiperextensie, sunt întotdeauna rectilinii, gamba și coapsa la fel
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
a dr. Paul Blidaru despre cursul de chirurgie de urgență ținut de conf. dr. Theodor Firică la Spitalul Colțea: „Pentru mine, cel mai impresionat curs a fost cel de chirurgie de urgență, ținut de conf. dr. Firică, un bărbat frumos, înalt, grațios, cu o mustață bogată. Vorbea ca nimeni altul. - Vedeți, zicea el, aici în clinică se internează o vârstnică, i se fac zeci de analize, explorări clinice și paraclinice, este operată de marele academician asistat de doi oameni de bază ca să
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
liniei convenționale a secolului al XVIII-lea, cu ecouri din pastoralele lui Florian (scene idilice și galante, imaginea simplificată a omului și a naturii, figurația mitologică). Există aici semne ale unui remarcabil simț al expresiei, vizibile și în versul de grațioasă fluență, potrivit cerințelor genului și candorii iubirii tinerești. Ruinurile Târgoviștii rupe vădit cu clișeele poeziei neoanacreontice, opunându-le o ipostază romantică a eului, într-o amplă desfășurare meditativă pe tema ruinelor (care pătrunde astfel în literatura română, sub influența lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286110_a_287439]
-
într-un moment prielnic al prezentării, "propune-le" publicului drept exerciții. Există aici riscul să pierzi atenția câtorva dintre cei mai competitivi membri ai grupului pentru timpul care mai rămâne. Ce câștigi, însă, este timpul pe care îl poți umple grațios cu altceva (puțin probabil să se întâmple așa, dar ai putea termina totul mai repede și, în același timp, nu vei pierde nimic dacă nu discuți soluția. În acest sens, exercițiile pot aduce și alte beneficii: oferă audienței timpul necesar
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
greci acestea erau oarecum același lucru. (Chiar și astăzi, ca urmare a influenței lor, avem numere pătratice și numere triunghiulare [Figura 5].) În acea epocă, să dovedești o teoremă matematică era deseori la fel de simplu cum era să desenezi un portret grațios; uneltele folosite în matematica grecilor antici nu erau creionul și hârtia, ci rigla și compasul. Iar Pitagora considera că există o legătură profundă și mistică între forme și numere. Fiecare număr-formă avea un înțeles ascuns, iar cele mai frumoase numere-forme
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]