2,967 matches
-
greco-catolicii din România și Biserica lor, căci ar fi o gravă eroare istorică pentru care posteritatea ar acuza Sfântul Scaun cu mare asprime. Totodată l-a rugat, ca recompensă și încurajare, să-i promoveze pe episcopul Iuliu Hossu din Biserica Greco-Catolică și pe Márton Áron din Biserica Romano-Catolică, drept cardinali. Papa i-a exprimat episcopului Schubert recunoștință, mulțumiri și omagii pentru fidelitatea în credința catolică și multă mângâiere pentru a putea suporta boala și oboseala. Plecând din audiență, socotea că și-
Joseph Schubert () [Corola-website/Science/304608_a_305937]
-
în lagărul de exterminare de la Capul Midia. În anul 1953 a fost condamnat de tribunalul militar din Oradea la 12 ani de muncă silnică și dus în celula 120 a închisorii Aiud, unde n-a supraviețuit decât o lună. Episcopul greco-catolic Ioan Ploscaru l-a amintit în memoriile sale drept blând și modest. Pentru disponibilitatea sa de a-i ajuta pe ceilalți a fost supus la torturi și izolat la „neagra” (celulă pentru un singur deținut, fără ferestre și fără posibilitatea
Szilárd Bogdánffy () [Corola-website/Science/304703_a_306032]
-
împăratului cu ocazia vizitei acestuia la Timișoara în anul 1807. Înființându-se în noiembrie 1812, la Arad, o "shoala preparandă sau pedagoghicească a nație românești", Tichindeal a fost numit profesor de învățătura legii sau "catihetă". În toamna anului 1813 episcopul greco-catolic Samuil Micu de la Oradea a trimis profesorilor Preparandiei arădene un concept de petiție prin care românii ortodocși din Eparhia Aradului să solicite împăratului numirea unui episcop român după moartea episcopului Pavel Avramovici. Țichindeal a făcut greșeala de a arăta această
Dimitrie Țichindeal () [Corola-website/Science/303476_a_304805]
-
înaintată la împărat, la Viena, nu a avut nici o urmare. Țichindeal a fost acuzat că alături de C. D. Loga agită preoții din diacezele Vârșeț, Arad și Timișoara prin propagarea naționalismului românesc. De asemenea, relația apropiată a lui Țichindeal cu episcopul greco-catolic Samuil Micu i-a facilitat ierarhiei sârbe să creeze nedumeriri în rândul românilor ortodocși. A fost acuzat că la un examen „lunar din doctrina religiunii”, pe vremea când activa la Preparandie, a susținut că papa Romei este și trebuie să
Dimitrie Țichindeal () [Corola-website/Science/303476_a_304805]
-
2007, susține că a fost colaborator al poliției politice comuniste și că a furnizat, între 1950 și 1988, informații despre „dușmanii poporului”. În schimb, Securitatea l-ar fi ajutat să avanseze în ierarhia bisericească. La ceremonia de sfințire a bisericii greco-catolice „Sfânta Maria Regina Păcii și a Unității”, care a avut loc la 25 mai 2008, ÎPS Nicolae Corneanu a plecat din mijlocul enoriașilor prezenți și a urcat la altar, unde a cerut permisiunea de a se împărtăși. Ca răspuns, excelența sa
Nicolae Corneanu () [Corola-website/Science/303555_a_304884]
-
conform tradiției, i-a dat în mână ÎPS Nicolae Sfântul Trup, după care i-a fost înmânat potirul cu Sângele Domnului, din care Înalt Preasfinția Sa Nicolae s-a împărtășit singur. Gestul a fost considerat de PS Alexandru Mesian, episcopul greco-catolic de Lugoj, ca nefiind ieșit din comun, deoarece în Banat împărtășirea credincioșilor ortodocși în bisericile greco-catolice și invers este un fapt obișnuit, întrucât nu se face verificarea religiei. Însă BOR și-a arătat rezervele față de acest gest, considerînd că, deși
Nicolae Corneanu () [Corola-website/Science/303555_a_304884]
-
înmânat potirul cu Sângele Domnului, din care Înalt Preasfinția Sa Nicolae s-a împărtășit singur. Gestul a fost considerat de PS Alexandru Mesian, episcopul greco-catolic de Lugoj, ca nefiind ieșit din comun, deoarece în Banat împărtășirea credincioșilor ortodocși în bisericile greco-catolice și invers este un fapt obișnuit, întrucât nu se face verificarea religiei. Însă BOR și-a arătat rezervele față de acest gest, considerînd că, deși ortodocșii și catolicii își recunosc reciproc unele taine, „comuniunea potirului” nu este acceptabilă. Această împărtășire a
Nicolae Corneanu () [Corola-website/Science/303555_a_304884]
-
numele unor persoane sfinte: Sf. Ioan Botezătorul, Sf. Gheorghe, Sf. Apostoli Petru și Pavel, Sf. Dimitrie, Sf. Vasile, Sf. Nicolae, Sf. Trei Ierarhi, etc. Prin sfințirea bisericii, hramul devine îngerul păzitor al bisericii, patronul său spiritual. După iconografia ortodoxă și greco-catolică, icoana hramului se așază în iconostas în rândul întâi, la dreapta, alături de "Sfintele Icoane Împărătești": Mântuitorul Iisus Hristos și Sfânta Fecioară Maria. ul Bisericii se serbează cu deosebită solemnitate, la ziua pomenirii evenimentului sau sfântului, în prezența a sute sau
Hram () [Corola-website/Science/303558_a_304887]
-
metal. Această cruce a fost montată prin grija membrilor "Asociației Alpiniștilor Pajura" din Turda. Vechea bisericuță din lemn ridicată în anul 1937 pe coama din partea dreaptă a Cheilor (în sensul de curgere a văii Hășdate), pe locul unei vechi mănăstiri greco-catolice, a fost demolată în anul 1966, deoarece nu mai era folosită, aflându-se totodată într-un stadiu avansat de deteriorare. În 1935 în Chei s-a deschis o cabană cu aspect medieval, în zonă fiind instalate ulterior mai multe case
Cheile Turzii () [Corola-website/Science/303634_a_304963]
-
este un lăcaș de cult construit de credincioșii greco-catolici din Baia Mare între anii 1905-1911. Edificiul este declarat monument istoric (), alături de palatul episcopal al Episcopiei Greco-Catolice de Maramureș și fosta școală confesională (în prezent Școala cu Clasele I-VIII Octavian Goga), toate situate pe strada Vasile Lucaciu din municipiul Baia Mare
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Baia Mare () [Corola-website/Science/303637_a_304966]
-
este un lăcaș de cult construit de credincioșii greco-catolici din Baia Mare între anii 1905-1911. Edificiul este declarat monument istoric (), alături de palatul episcopal al Episcopiei Greco-Catolice de Maramureș și fosta școală confesională (în prezent Școala cu Clasele I-VIII Octavian Goga), toate situate pe strada Vasile Lucaciu din municipiul Baia Mare. Episcopul Alexandru Rusu a fost instalat în data de 2 februarie 1931, de "Sărbătoarea Întâmpinării Domnului
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Baia Mare () [Corola-website/Science/303637_a_304966]
-
în prezent Școala cu Clasele I-VIII Octavian Goga), toate situate pe strada Vasile Lucaciu din municipiul Baia Mare. Episcopul Alexandru Rusu a fost instalat în data de 2 februarie 1931, de "Sărbătoarea Întâmpinării Domnului", în această catedrală, ca prim episcop greco-catolic al Maramureșului, în cadrul unei ceremonii prezidate de Iuliu Hossu. În data de 16 martie 1946 episcopul Alexandru Rusu a fost ales de sinodul electoral de la Blaj în funcția de mitropolit, însă alegerea nu a fost recunoscută de guvernul Petru Groza
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Baia Mare () [Corola-website/Science/303637_a_304966]
-
a fost ridicat din reședința sa episcopală împreună cu vicarul general Ludovic Vida, protopopul Vasile Câmpeanu și cu canonicii Titus Berinde și Gheorghe Bob. Cei cinci au fost arestați și trimiși la București. În anul 1948, odată cu desființarea BRU, reședința episcopală greco-catolică din Baia Mare a fost transformată de autoritățile comuniste în întreprindere de tricotaje, iar catedrala a fost atribuită unei parohii ortodoxe, care o folosește ca biserică parohială. În data de 10 aprilie 2009 Episcopia Română Unită de Maramureș a introdus o
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Baia Mare () [Corola-website/Science/303637_a_304966]
-
fond acțiunea în revendicare formulată de Episcopia Română Unită a Maramureșului și a dispus ca pârâta să predea reclamantei în deplină proprietate și posesie imobilul situat în Baia Mare, str. Închisă nr. 11, Biserică Catedrală. se numără între ultimele două catedrale greco-catolice neretrocedate până în prezent, alături de Catedrala Episcopală din Gherla. Biserica Ortodoxă Română a programat pentru data de 21 august 2011 „resfințirea” catedralei, gest considerat drept un afront de către Episcopia Greco-Catolică de Maramureș, care a dat publicității un comunicat de presă în
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Baia Mare () [Corola-website/Science/303637_a_304966]
-
Închisă nr. 11, Biserică Catedrală. se numără între ultimele două catedrale greco-catolice neretrocedate până în prezent, alături de Catedrala Episcopală din Gherla. Biserica Ortodoxă Română a programat pentru data de 21 august 2011 „resfințirea” catedralei, gest considerat drept un afront de către Episcopia Greco-Catolică de Maramureș, care a dat publicității un comunicat de presă în care și-a exprimat surprinderea și dezaprobarea. La eveniment și-a anunțat participarea Laurențiu Streza, mitropolit al Mitropoliei Ardealului. În data de 19 august 2011 episcopul Virgil Bercea, președintele
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Baia Mare () [Corola-website/Science/303637_a_304966]
-
Maramureș, care a dat publicității un comunicat de presă în care și-a exprimat surprinderea și dezaprobarea. La eveniment și-a anunțat participarea Laurențiu Streza, mitropolit al Mitropoliei Ardealului. În data de 19 august 2011 episcopul Virgil Bercea, președintele comisiei greco-catolice de pregătire a dialogului cu BOR, a adresat o scrisoare deschisă patriarhului Daniel, în care își arată indignarea față de intenția Bisericii Ortodoxe Române de a resfinți catedrala greco-catolică din Baia Mare. În data de 26 septembrie 2011 a fost dată publicității
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Baia Mare () [Corola-website/Science/303637_a_304966]
-
Ardealului. În data de 19 august 2011 episcopul Virgil Bercea, președintele comisiei greco-catolice de pregătire a dialogului cu BOR, a adresat o scrisoare deschisă patriarhului Daniel, în care își arată indignarea față de intenția Bisericii Ortodoxe Române de a resfinți catedrala greco-catolică din Baia Mare. În data de 26 septembrie 2011 a fost dată publicității scrisoarea prin care academicianul Nicolae Breban, cetățean de onoare al municipiului Baia Mare, a protestat față de încercarea Bisericii Ortodoxe Române de a falsifica istoria respectivului lăcaș de cult, inclusiv
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Baia Mare () [Corola-website/Science/303637_a_304966]
-
scrisoarea prin care academicianul Nicolae Breban, cetățean de onoare al municipiului Baia Mare, a protestat față de încercarea Bisericii Ortodoxe Române de a falsifica istoria respectivului lăcaș de cult, inclusiv prin îndepărtarea plăcii de marmură de la intrare care îl amintea pe canonicul greco-catolic Alexandru Breban, nașul său de botez, drept ctitor al bisericii. În interviul din 14 ianuarie 2012, acordat de arhiepiscopul Lucian Mureșan cu ocazia ridicării sale în rangul de cardinal, acesta a deplâns în mod special nerestituirea Catedralei din Baia Mare. Curtea
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Baia Mare () [Corola-website/Science/303637_a_304966]
-
civile nr. 1918 din 19 octombrie 2011 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosarul numărul 1955/100/2009, pe care a schimbat-o în parte și în consecință a respins acțiunea în revendicare formulată de reclamanta Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică a Maramureșului în contradictoriu cu pârâta Parohia Ortodoxă Baia Mare. Împotriva deciziei Curții de Apel Cluj au formulat recurs atât pârâta, cât și reclamanta, recursuri respinse de Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 16 mai 2013. Printr-un
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Baia Mare () [Corola-website/Science/303637_a_304966]
-
de Casație și Justiție în data de 16 mai 2013. Printr-un comunicat remis presei în data de 14 mai 2013 Conferința Episcopilor Catolici și Nunțiatura Apostolică din România au arătat că urmăresc cu atenție evoluția procesului referitor la Catedrala Greco-Catolică din Baia Mare. În data de 21 mai 2013, în raportul de țară privind libertatea religioasă, Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii se menționează că reprezentanții Bisericii Greco-Catolice au afirmat că guvernul nu a răspuns în mod adecvat la plângerile de restituire
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Baia Mare () [Corola-website/Science/303637_a_304966]
-
sub cerul liber, a fost oficiată o liturghie, iar părintele Vasile Chindriș a criticat în predica sa deschis conducerea comunistă în fața miilor de credincioși. Acțiunea nu fusese anunțată, dar imediat ce s-a aflat, un număr de peste cinci mii de credincioși greco-catolici s-au strâns în fața bisericii. Toți preoții care au celebrat liturghia au fost ulterior arestați și întemnițați. Dintre participanții mireni a fost arestat între alții fostul judecător Vasile Fărcaș, președintele Tribunalului Cluj în perioada interbelică, unul din liderii marcanți ai
Biserica Piariștilor din Cluj () [Corola-website/Science/303672_a_305001]
-
au strâns în fața bisericii. Toți preoții care au celebrat liturghia au fost ulterior arestați și întemnițați. Dintre participanții mireni a fost arestat între alții fostul judecător Vasile Fărcaș, președintele Tribunalului Cluj în perioada interbelică, unul din liderii marcanți ai rezistenței greco-catolice din timpul comunismului. A fost condamnat la zece ani de închisoare, rămânând închis din 13 august 1956 până în 15 aprilie 1964. Soția sa, Eugenia Fărcaș, a fost condamnată pentru "favorizarea infractorului".
Biserica Piariștilor din Cluj () [Corola-website/Science/303672_a_305001]
-
după numărul de voturi voturi obținute. La 6 iunie 1784 a fost consacrat episcop de Grigore Maior, episcopul pensionat. Pe 30 martie 1792 a adresat împăratului Leopold al II-lea memoriul intitulat Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae. A ctitorit numeroase biserici greco-catolice, între care Biserica Bob din Cluj, Biserica Bob din Mediaș, Biserica Bob din Târgu Mureș (nerestituită) etc.
Ioan Bob () [Corola-website/Science/303694_a_305023]
-
Atunci a spus:""Se cere de la mine ca, prin ocârmuirea mea, să se pună în lucrare reînvierea diecezei noastre transilvane, și reînvierea aceasta să corespundă trebuinței Bisericii, mântuirii poporului și spiritului timpului"" La 3/15 mai 1848 prezidează, împreună cu episcopul greco-catolic Ioan Lemeni, Adunarea de la Blaj. În fruntea unei delegații, duce petiția de la Blaj la Viena, împăratului Franz Joseph. În 16/28 decembrie 1848 a organizat o adunare la Sibiu de unde trimite o nouă petiție împăratului austriac. Ideea unității românilor este
Andrei Șaguna () [Corola-website/Science/303759_a_305088]
-
de ateism și de imoralitate fără să-i cunoască. Înfrânt, Crescens îl denunță pe Iustin, care este condamnat la moarte și executat în anul 165, cu încă alți șase creștini sub prefectul Iunius Rusticus. Biserica Catolică, Biserica Ortodoxă și Biserica Greco-Catolică îl prăznuiesc la 1 iunie. Cea mai cunoscută lucrare a sa este "Dialogul cu iudeul Trifon", un dialog imaginar între un evreu și un creștin, în care Iustin relatează felul în care s-a convertit la creștinism. Căutându-l pe
Iustin Martirul și Filozoful () [Corola-website/Science/303842_a_305171]