9,562 matches
-
Leana mea, (Bârrr!) Mahmureala începe-a trece. (He-he...) Câinii mă cunosc, nu latră... Că-nvățai groapă cu groapă. Treaz dacă aș fi, se pare, Aș cădea... (merge bălăbănindu-se) nu-i de mirare. Dar om beut, așa cum sunt, (se hlizește) Gropile nici nu le-ating. (Chiuie prelung) Uite-mă-n mijloc de stradă!... Nu e nimeni să mă vadă; (râde satisfăcut) Apa, ca agheazmă-mi pun... Vreo trei picături în sân. (Ha-ha-ha, ha, ha!) Că așa ne-a-nvaț sfântul: (Ia-auzi-ia!...) „Să nu-l
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354783_a_356112]
-
furat, tâlharul, iar din tot ce ne-a promis, a rămas precum a zis: lumină, străzi asfaltate, câinii să-i ducă departe, ca s-avem precum era, beznă neagră-n mahala. GHEORGHE: Să n-aibă norocul meu, Să cadă în gropi mereu, Să-l latre câinii întruna, Mândre să n-aibă nici-una. (O zărește pe Flaorea) Să cadă pe el năpasta, Să nu-l aștepte nevasta, Cum mă așteaptă pe mine... Și la Cristos mi se-nchină. FLOAREA: Doamne!... Luna fău-o
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354783_a_356112]
-
Mândre să n-aibă nici-una. (O zărește pe Flaorea) Să cadă pe el năpasta, Să nu-l aștepte nevasta, Cum mă așteaptă pe mine... Și la Cristos mi se-nchină. FLOAREA: Doamne!... Luna fău-o mare, Să lumineze-n cărare... Soțu-n gropi să nu îmi cadă, Portița noaptea să-o (prelung) vadă!. (rugător) Fântânile să găsească... Să bea apă, să-l trezească. GHEORGHE: (declamativ)Dumnezeu, ruga i-ascultă!... Dar apă nu beau prea multă. Cum să beau? Să ruginesc!... Păi, nu vreau
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354783_a_356112]
-
CINE MĂ ȚINE PE MINE Scenetă umoristică într-un act și două tablouri TABLOUL I GHEORGHE: (Se-toarce de la crâșmă cântând) Pe strada cu trei fântâni, Zece gropi și nouă câini ... Ihu ! Acolo-i căsuța mea, Unde m-așteaptă Floarea. (Scoate din buzunarul hainei o sticlă cu vin) De la crâșmă când mă-ntorc, leee-le! Noaptea, pe la trei și-un sfert, La prima fântână stau... (mică pauză) Doar atât
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
beau. Se așează pe ghizdurile fântânii, prinde găleata, cu sfială își umezește degetele de la mână, apoi se răcorește pe față) Mă stropesc cu apă rece, Leana mea, (Bârrr!) Mahmureala începe-a trece. (He-he...) Câinii mă cunosc, nu latră ... Că-nvățai groapă cu groapă. Treaz dacă aș fi, se pare, Aș cădea ... (merge bălăbănindu-se) nu-i de mirare. Dar om beut, așa cum sunt, (se hlizește) Gropile nici nu le-ating. (Chiuie prelung) Uite-mă-n mijloc de stradă!... Nu e nimeni
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
așează pe ghizdurile fântânii, prinde găleata, cu sfială își umezește degetele de la mână, apoi se răcorește pe față) Mă stropesc cu apă rece, Leana mea, (Bârrr!) Mahmureala începe-a trece. (He-he...) Câinii mă cunosc, nu latră ... Că-nvățai groapă cu groapă. Treaz dacă aș fi, se pare, Aș cădea ... (merge bălăbănindu-se) nu-i de mirare. Dar om beut, așa cum sunt, (se hlizește) Gropile nici nu le-ating. (Chiuie prelung) Uite-mă-n mijloc de stradă!... Nu e nimeni să mă
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
Leana mea, (Bârrr!) Mahmureala începe-a trece. (He-he...) Câinii mă cunosc, nu latră ... Că-nvățai groapă cu groapă. Treaz dacă aș fi, se pare, Aș cădea ... (merge bălăbănindu-se) nu-i de mirare. Dar om beut, așa cum sunt, (se hlizește) Gropile nici nu le-ating. (Chiuie prelung) Uite-mă-n mijloc de stradă!... Nu e nimeni să mă vadă; (râde satisfăcut) Apa, ca agheazmă-mi pun... Vreo trei picături în sân. (Ha-ha-ha, ha, ha!) Că așa ne-a-nvaț sfântul: (Ia-auzi-ia!...) „Să nu-l
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
furat, tâlharul, iar din tot ce ne-a promis, a rămas precum a zis: lumină, străzi asfaltate, câinii să-i ducă departe, ca s-avem precum era, beznă neagră-n mahala. GHEORGHE: Să n-aibă norocul meu, Să cadă în gropi mereu, Să-l latre câinii întruna, Mândre să n-aibă nici-una. (O zărește pe Flaorea) Să cadă pe el năpasta, Să nu-l aștepte nevasta, Cum mă așteaptă pe mine... Și la Cristos mi se-nchină. FLOAREA: Doamne!... Luna fău-o
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
Mândre să n-aibă nici-una. (O zărește pe Flaorea) Să cadă pe el năpasta, Să nu-l aștepte nevasta, Cum mă așteaptă pe mine... Și la Cristos mi se-nchină. FLOAREA: Doamne!... Luna fău-o mare, Să lumineze-n cărare ... Soțu-n gropi să nu îmi cadă, Portița noaptea să-o (prelung) vadă!. (rugător) Fântânile să găsească ... Să bea apă, să-l trezească. GHEORGHE: (declamativ)Dumnezeu, ruga i-ascultă!... Dar apă nu beau prea multă. Cum să beau? Să ruginesc!... Păi, nu vreau
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
aerul cum trece prin ele ca o ispita cu două fețe în față cu fantomele din aer și dispar după colțuri în spatele zidurilor de ți se strecoară frigul sub piele. Noaptea-i o fântână huruita cu întunericul vorbind pietrelor în groapă unei morți din lipsă de apă. Dare reci se furișază prin golul de nervi se surpa dealurile înmuiate de ploi fantomele delirează pe străzi vântul se caută de oase și nu le mai are. Trecere iumaginară Îmi păstez moartea că
RECENZIE DE BORIS MEHR de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354873_a_356202]
-
tristă, Plutește-asupra noastră un blestem Lumina însăși este otrăvită, Copiii-n pântece se zbat și gem! Ce se întâmplă Țara mea cu noi? Munții Carpați pleznesc adânc și crapă, Izvoarele pe gură scot puroi, Și țara toată a devenit o groapă! Doamne, fie-Ți milă de neamul acesta! Ticăloșit și cel mai păcătos, El neștiind acum își duce crucea, Căci răstignit fii-va cum Christos! Ce se întâmplă Țara mea cu noi? Ce se întâmplă neamul meu cu tine? Ne-am
BĂLCESCU FLUTURÂND (2) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354905_a_356234]
-
În noua noastră viața În noua noastră viața voi ști să mi-te-apropii Îți voi ramane-alaturi și n-am să te mai pierd. Căci de vei fi cu mine în altă viață, cred N-am să mai cad pierdută în adâncimea gropii. În noua noastră viața să știi că tot pe tine Te voi iubi cu pătimi cu-acelasi foc nestins Și-am să te-nvat iubite să fii și tu cuprins De tot ce sunt și caut să-ți dau mai
ÎN NOUA NOASTRA VIAȚĂ de ANA MARIA MORARU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/354970_a_356299]
-
de exemplare, ca să putem trezii și alte conștiințe europene? Aștept răspuns verbal și în scris de la domniile voastre - și online - din raiul inimii în raiul nimănui și retur din iadul smereniei în iadul deznădejdii. Semnat, CMS, 26 Gerar, 2014, Provincia Raiului - Groapa Hiperboreeanului, via Văgăuna Dianei-Luna-Hecate din Creasta Anilor, Alias Grădina Maicii Domnului din Terra Mirabilis versus Terra PIG & compania programului de inginerie genetică prin „deprogramare” OMG - Monsanto! Acum vorbesc foarte serios, chiar îmi doresc să găsesc printre domniile voastre patru, opt, șaisprezece
SCRISOARE DE INTENŢIE, LA ESEUL AGONIA UNIUNII EUROPENE (6) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (31) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1177 din 22 martie [Corola-blog/BlogPost/354976_a_356305]
-
bună zi, Care va fi, nu pot știi, dar toți vom constata că nu mai există cuvântul acasă pentru multi dintre noi findcă nu ne pasă. Atunci toaca știu va bate în pustiu, iar buruienile se vor întinde peste toate gropile ce erau altădată altare, școli, morminte, ulițe umbrițe cu duzi și tei. Vom plânge atunci, noapte și zi picurind lacrimi peste cărțile de poezii. Referință Bibliografica: ATUNCI / Rodica Elenă Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 592, Anul ÎI, 14
ATUNCI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 592 din 14 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355056_a_356385]
-
piețele emergente sunt dominate de multinaționale, legate de grupurile financiare și bancare pe care noi le reprezentăm; [3] urma să aveți în 2009 un an electoral în care, pe fondul disputelor politice, era de anticipat că vă veți sapă singuri groapă. La acest din urmă punct recunosc că a trebuit să ne implicăm; și asta pentru că, dacă în 2008, actualul președinte avea o cotă de popularitate de vreo 60 %, noi trebuia să încingem campania, pentru a împinge politicienii să ia măsurile
DISCUŢIE INCENDIARĂ CU UN BANCHER de IULIAN URBAN în ediţia nr. 604 din 26 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355270_a_356599]
-
cu majusculă - învârtit în malaxorul feluritelor poziționări corporale abjecte de către copulatorii de serviciu ai păcatoșeniei continue (acei inși care se tot căznesc cu mândrie, în lipsa solidității unei vieți sentimentale interioare firești, a emite felurite sunete animalico-orgasmice, ca și cum mirosul pestilențial de groapă de gunoi a propriului lor corp răspândit cale de o poștă și ceva poate înlocui definitiv mirosul de os sfânt al raclelor bisericești) -, prostituția, cu alte cuvinte, a devenit, iată, în mod evident, un modus vivendi contemporan, o nouă religie
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
iar eu... cum să-ți spun... - Spune exact cum a fost, nu te mai codi. - I-am răspuns râzând, întorcându-mă încet cu fața la el: "Ai bă răbdare, că te regulez și pe tine" - Da, acum înțeleg... Singur ți-ai săpat groapa. Bine, dar nu pricep în ce sens are soția ta legătură cu întâmplarea, a readus Mariana discuția la aspectul ce părea a fi cel mai dureros. - S-a pus problema să mă treacă în rezervă și... am rugat-o să
ISPITA (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355324_a_356653]
-
A DOUA PROBLEMĂ DE BAZĂ reducându-se astfel la pactul național de a se acorda prioritate infrastructurii intelectuale față de infrastructura rutieră, cea de jdemii de ori mai costisitoare și care, axiologic pe GPS, pe lângă că-i efemeră de dai în gropi, nu duce nicăieri, adică nu-ți mai folosește, spre deosebire de filozofia din audiobook, după ce nu mai șofezi. Iar A TREIA PROBLEMĂ DE BAZĂ A ROMÂNILOR ține de a se institui, prin asumarea răspunderii guvernamental-constituționale, Partidul Cadrelor Didactice, carele nu numai că
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
în nasul micuțului, mângâindu-l pe frunte. Imediat îmi apare imaginea lui Stan și Bran plini de noroi din cap până în picioare care încearcă cu degetul mic să se curățe de noroi. Tot în parc am văzut, zilele trecute, la groapa de nisip o fetiță ca o păpușă. Când am întrebat-o cîți ani are a zis că doi și că e cu bunicul ei și mi l-a arătat cu degetul. Pe bancă bunicul. Un om rotund ca o mingie
DETECTIV VOLUNTAR POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355504_a_356833]
-
sau pe Lenin. Înverșunarea antireligioasă a lui Baștovoi senior ceda doar în fața morții cu care, se pare, avea o relație aparte. Zic aparte, pentru că, nu se știe de ce, ori de câte ori murea cineva din sat, ateul-ideolog se oferea să-i sape mortului groapa. „De ce să nu-i ajut pe oameni? Sunt voinic, am destulă putere”, spunea el și punea mâna pe hârleț. Vedea, probabil, un rost ascuns în a le săpa groapa consătenilor plecați „dincolo”. Cu toate acestea, așa materialist cum era, tatăl
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
murea cineva din sat, ateul-ideolog se oferea să-i sape mortului groapa. „De ce să nu-i ajut pe oameni? Sunt voinic, am destulă putere”, spunea el și punea mâna pe hârleț. Vedea, probabil, un rost ascuns în a le săpa groapa consătenilor plecați „dincolo”. Cu toate acestea, așa materialist cum era, tatăl îi acorda lui Ștefan toată libertatea pentru a se ocupa cu tot ce-i plăcea și nu o dată s-a întâmplat să sape el grădina în locul fiului sau să
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
nr. 280 din 07 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Stau cerșetori la colț de stradă Orașu-a ruginit în ochii lor Varsă noaptea păsări mari de pradă Cu ciocul ascuțit de cositor Zorile pătrund cu greu în burg Pășește dimineața printre gropi Din care izuri și miasme curg Otrăvind aleile cu plopi Oamenii se văd întâia oară Fără masca lor de curtoazie Lucizii, câți mai sunt, se înfioară Ceilalți se petrec fără să știe De undeva se-aude o flașnetă Totul pare
JE M EN FICHE de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355534_a_356863]
-
dar sunt totuși conștienți că sunt o cultură tânără, cu o identitate mai ambiguă. Ce mâncare deosebită au? Cum se prepară? Mâncarea tradițională a maorilor se numește „hangi” și se pregătește în decursul unei ceremonii foarte îndelungate. Se sapă niște gropi în pământ, în care se pun pietre încinse, iar mâncarea se pune acolo în tăvi, acoperită cu prosoape de bumbac îmbibate în apă, lăsându-se să se prepare în aburi și căldura emanată de pietre. Se gătesc diferite sortimente de
AM INVATAT DE LA NOUZEELANDEZI VALOAREA RELATIILOR UMANE BAZATE PE INCREDERE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356780_a_358109]
-
cine e pasăre și cine animal din pădure, vom fi mereu vânduți pe arginti, calcați în picioare, zdrobiți, măcinați de invidie și ura și chinuiți de foame și de crize mondiale, și în cele din urmă omorâți și aruncați la groapa de gunoi a mizeriei comune. Cu omul fără destin nu te însoți, pentru că acesta poartă în el o “genă” blestemata care funcționează pe principiul “ spune-mi pe cine să ucid”. Omul fără destin este omul fără suflet, el îți vinde
CELE DOUA FETZE ALE MONEDEI NUMITA INCREDEREA...IN OMUL PLANETAR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356764_a_358093]
-
din clasa muncitoare nu recunosc valorile culturale universale, sunt oameni ai urii care merg înainte ca orbii și, ținându-se de mână, cad din santz în santz, fără să recunoască că, de fapt, tocmai ei împing omenirea în prăpastie spre groapă mizeriei comune. Toată știință lor se reduce la a tzine lumea în întuneric și negației. Există însă în lume mulți oameni religioși, care cred fiecare în Dumnezeul lor, în Isus, în Buda, în Mahomed, sau în cele două Talmuduri și
CELE DOUA FETZE ALE MONEDEI NUMITA INCREDEREA...IN OMUL PLANETAR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356764_a_358093]