3,613 matches
-
cei din posturile de conducere au fost evrei. Ei și-au creat și un aparat de represiune, Securitatea, condusă tot de ei, cei specializați în crime și mușamalizarea lor, transformând victimile în făptași și pe făptași în victime, însușindu-și holocaustul pătimirii victimelor. Pitești-ul a fost cazanul cu smoală al studențimii române. Floarea studențimii trebuia nimicită aici, între zidurile bine păzite și izolate de restul lumii. Aici s-au petrecut cele mai îngrozitoare crime pe care le-a trăit vreodată
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
legionarilor. Nu împotriva evreimii care îl acuză de progrom. Din contră, i-a apărat. Evreii ar trebui să-i facă statuie, nu să-l denigreze și să-i aducă acuze mincinoase pentru care nu există nici o probă de susținere a holocaustului. Au urmat apoi, după 23 august 1944, teroarea și mișeliile comuniste, care au întrecut toate crimele pământului cu morți și cruzimi despre care cei de azi, neocomuniștii, nu suflă un cuvânt. Nimic despre satanismul și monstruozitățile lor. Minciunile lor nu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
combatant. Nu revendica, firește, perfecțiunea Dogmei, recunoștea conflictele, abjecțiile, nedreptățile comise În numele ei. Era perfect informat la ora aceea și chiar mult Înainte, nu doar asupra „erorilor” Partidului, ci și despre Gulag, lagăre, execuții (la fel cum „partea adversă” cunoștea Holocaustul). În plus, avea zilnic În față realitatea cotidianului socialist, marasmul care sufoca tot mai largi părți ale populației, mizeria, frica, demagogia. Să-l fi Îndârjit tocmai farsa pe care o contempla și o trăia zilnic? Ca un bun soldat al
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pe aceeași temă, În ciuda suspiciunii și chiar a unui soi de aversiune „anti-tribală” cu care o priveam? Cum de ne-am „potcovit” amândoi cu astfel de belea, evacuați În „fundătura” cu indicatoare de traseu atât de puțin ispititoare precum antisemitism, Holocaust, elitism xenofob? Cum Înfrunți cinicul joc politic care manipulează adevărul, cum să spulberi clișeele, reînviate de mereu altă conjunctură? Nuanțare, distanțare, controversă civilizată și obiectivă?... Ți se pune lațul de gât. Și măcar de am confrunta antimonopoliști sau anticapitaliști sau
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mereu altă conjunctură? Nuanțare, distanțare, controversă civilizată și obiectivă?... Ți se pune lațul de gât. Și măcar de am confrunta antimonopoliști sau anticapitaliști sau antisemiți adevărați... Ar fi suficient de studiat opiniile elitei românești după 1989 despre Antonescu, evrei, unguri, Holocaust, Gulag, America, pentru a constata variațiile năucitoare ale retoricii publice. Cazul Vadim Tudor, devenit, după o „iluminare” preelectorală, din antisemit cu acte filosemit transcendent și idealist, este doar extrema grotescă a unei situații mult mai ample. Am putea considera, oare
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
libere capitaliste, ca și relația deloc pacificată dintre exilat și țara sa de origine, dialoghează astăzi cu spectacolul prea puțin Încurajator al nu totdeauna veselului carnaval planetar, la actuala frontieră dintre secole și milenii. La peste 50 de ani de la Holocaust, noutățile nu par epuizate, nici controversele. Nu altfel se va Întâmpla, probabil, cu prolificul, perfidul și mai longevivul Gulag. Dincolo de diferențe și asemănări, cele două catastrofe europene ale „modernității” vor rămâne, cu siguranță, o mereu tulburătoare mărturie, chiar și atunci când
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
evrei”, ne mărturisește Kafka În una dintre scrisori. „Eroismul de a persista În același loc, În pofida a toate, este eroismul gândacului”, adăugase. Metamorfoza poate fi văzută, din acest punct de vedere, ca una dintre cele mai puternice reprezentări literare ale Holocaustului ce avea să vină, dar și ale condiției străinului și exclusului, căruia moartea Îi consfințește Înstrăinarea ultimă, excluderea ultimă. Kafka a meditat asupra celei de-a cincea imposibilități nu doar atunci când visa, În ultimii ani de viață, să se stabilească
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Kafka În deșertul Orientului Mijlociu sau În China comunistă, sau În Brazilia, unde atât de ne-kafkianul evreu vienez Stefan Zweig și-a pus capăt zilelor, pentru a autentifica una dintre torsiunile cele mai expresive ale secolului Îndoliat nu doar de Holocaust și Gulag. Chiar imaginându-l pe Kafka În capitala mondială a exilaților, New York, În New York-ul personajului său Karl Rossman, sau la doi pași alături, În Newark, „Într-o cameră din casa unei bătrâne doamne evreice, pe ponosita parte de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Kafka, printre umbrele neliniștitoarei sale posterități carnavalești. Posteritatea kafkiană a extins condiția de evreu asupra multor categorii de exilați, fără a izbăvi Însă „imposibilitatea evreiască”. Primo Levi s-a salvat, la Auschwitz, prin limba germană. Paul Celan a scris, după Holocaust, În limba călăilor mamei sale. Patria lui Mandelștam a rămas, până la capăt, limba rusă, În care Stalin Îi decretase moartea. Joyce, Musil și Thomas Mann, Conrad și Nabokov, Beckett și Ionesco, Gombrowicz și Bashevis Singer, Brodski și Danilo Ki½, și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Într-o perspectivă strict estetică asupra romanului. Amplul comentariu Încerca, Însă, să situeze atât cartea, cât și autorul În rama social-politică a dezbaterii intelectuale de azi din Statele Unite, cu focalizare pe teme „fierbinți”, intens controversate, precum „political corectness” sau „industria Holocaustului”. Pe urma unor recenzii americane, comentariul re-declanșa și operația de de-mascare a personajelor, identificate prin eventualele modele din realitate și convocate Într-o „dezbatere” fastidioasă, inadecvată unei opere de ficțiune. Trebuie spus că Saul Bellow este unul dintre cele
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
convocate Într-o „dezbatere” fastidioasă, inadecvată unei opere de ficțiune. Trebuie spus că Saul Bellow este unul dintre cele mai nepotrivite ținte ale vânătorii după „implicați” În obsesiva „corectitudine politică” a mediilor academice sau În excesiva(?) producție culturală prilejuită de Holocaust. Din amplul interviu, aproape șase ore, pe care am avut privilegiul de a-l lua lui Bellow la finele anului 1999, la Boston, rezultă limpede - ceea ce era, de altfel, știut dinainte - că scriitorul nu este deloc interesat de aceste teme
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Ravelstein altceva decât un truc viclean al deconspirării publice a slăbiciunilor și ambiguităților unui fost prieten, deci o „trădare” (??), spune multe despre influența simplificator-vulgarizatoare, chiar și asupra unor lectori profesioniști, a mass-mediei avide de scandal. În sfârșit, manipulata problematică a Holocaustului, tot mai asaltată astăzi, cu sloganuri deloc mai puțin triviale decât comercializarea perpetuată de profitorii temei, ca literatură de consum, aproape că nu are tangență cu Saul Bellow. Planeta lui Samler este una dintre puținele sale Încercări de a-și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
asaltată astăzi, cu sloganuri deloc mai puțin triviale decât comercializarea perpetuată de profitorii temei, ca literatură de consum, aproape că nu are tangență cu Saul Bellow. Planeta lui Samler este una dintre puținele sale Încercări de a-și apropia literar Holocaustul. O carte care nu cu Holocaustul se ocupă, Însă. La Întrebarea mea din 1999 de ce nu a fost preocupat, ca scriitor, de această temă, Bellow a răspuns că a fost extrem de preocupat, ca om, de teribila tragedie, dar nu i-
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
puțin triviale decât comercializarea perpetuată de profitorii temei, ca literatură de consum, aproape că nu are tangență cu Saul Bellow. Planeta lui Samler este una dintre puținele sale Încercări de a-și apropia literar Holocaustul. O carte care nu cu Holocaustul se ocupă, Însă. La Întrebarea mea din 1999 de ce nu a fost preocupat, ca scriitor, de această temă, Bellow a răspuns că a fost extrem de preocupat, ca om, de teribila tragedie, dar nu i-a găsit, ca scriitor, o soluție
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Regilor și Zevzecilor din Enciclopedia Morților, Danilo Ki½ focalizează asupra faimoaselor Protocoale ale Înțelepților Sionului, ca sursă a unei interminabile diversiuni mondiale, stimulată de ură, lașitate, corupție, demagogie. Nuvela este, după opinia mea, una dintre cele mai profunde scrieri despre Holocaust, deși termenul și tema nu sunt numite. Tema și personajul central ale narațiunii: CONSPIRAȚIA. Merită, cred, citată explicația oferită de autor. „Cartea Regilor și Zevzecilor a fost concepută inițial sub forma unui eseu, ale cărui urme sunt Încă vizibile. Intenția
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
convins, să recunoască celebrele Protocoale În CONSPIRAȚIA și va identifica lesne figurile ascunse sub denumirea de «conspiratori», ca și secta satanică.” Crima care, cum spune Danilo Ki½, „nu avea să fie comisă decât vreo 40 de ani mai târziu” (adică Holocaustul) fusese prefigurată Într-un ziar petersburghez din august 1906, text căruia un traducător anonim Îi dăduse titlul Conspirația - Rădăcinile desintegrării societății europene. Ziarul pretindea că extraordinarul document despre conspirația contra creștinătății, a țarului și a societății fusese produs „undeva În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
maghiar Imre Kertész a surprins nu doar publicul larg, ci și lumea literară. Cum se Întâmplă În asemenea cazuri, supozițiile inventive nu au lipsit. Cea mai frecventă părea aceea că Academia Suedeză, acuzată adesea de stângism, alesese, În sfârșit, tema „Holocaustului” pentru a se disocia de antisemitismul european actual (inclusiv al stângii europene), care oferă de vreun an și mai bine imprevizibile accente alarmante. Faptul că premiul i-a revenit tocmai lui Kertész ar fi pus și un clar accent antiisraelian
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Într-adevăr, printre puținii (sper că nu singurul) care l-au introdus pe Imre Kertész În curriculumul academic american. În 1998 am predat la Bard cartea sa Fateless (Fără destin), care aduce o tonalitate „obiectivă” cu totul particulară În literatura Holocaustului, chiar În comparație cu Primo Levi sau W.G.Sebald. Deportat ca evreu, condiție pe care pare s-o descopere, cu adevărat, prima dată, tânărul George Koves Înregistrează ceea ce i se Întâmplă, lui și celorlalți, cu o candoare abia atinsă de tristețe
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
noastre: nu există nimic care să depășească Auschwitzul. În jurul acestui fapt monstruos lumea se va mai istovi multă vreme”. Pentru a Întregi imaginea, aș adăuga acestor citate complementare cele afirmate de Imre Kertész În 1990 În revista Szombat, În care Holocaustul, văzut ca o „cultură”, este situat În context postbelic. Referindu-se la supraviețuitorii deveniți scriitori care, ulterior, s-au sinucis (Primo Levi, Jean Amery), Kertész consideră că, prin comparație, el a fost „ajutat” să treacă prin deceniile postbelice de totalitarismul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
negat Auschwitzul. În scrierile mele, Auschwitz nu apare niciodată la trecut”. Fisura umană profundă produsă de grozăvia cu acest nume și de cele similare ei poate fi deslușită, crede Kertész, În creația europeană postbelică. „Nu este necesar să alegi anume Holocaustul ca subiect pentru a observa disonanța care domnește de decenii În arta contemporană a Europei... nu există artă valabilă și autentică unde nu se simte fisura, după noaptea de coșmar.” Am citit opiniile laureatului despre semnificația, dincolo de „părțile În conflict
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
subiect pentru a observa disonanța care domnește de decenii În arta contemporană a Europei... nu există artă valabilă și autentică unde nu se simte fisura, după noaptea de coșmar.” Am citit opiniile laureatului despre semnificația, dincolo de „părțile În conflict”, a Holocaustului, de parcă ar fi fost propriile mele cuvinte: „Nu am fost nicicând tentat să consider Întrebările privind Holocaustul ca un conflict inextricabil Între germani și evrei”, spune Kertész. „În Holocaust, am descoperit condiția umană, punctul terminus al marii aventuri europene, după
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
valabilă și autentică unde nu se simte fisura, după noaptea de coșmar.” Am citit opiniile laureatului despre semnificația, dincolo de „părțile În conflict”, a Holocaustului, de parcă ar fi fost propriile mele cuvinte: „Nu am fost nicicând tentat să consider Întrebările privind Holocaustul ca un conflict inextricabil Între germani și evrei”, spune Kertész. „În Holocaust, am descoperit condiția umană, punctul terminus al marii aventuri europene, după două mii de ani de cultură și morală. Problema Auschwitzului nu este de a ști dacă trebuie trasă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Am citit opiniile laureatului despre semnificația, dincolo de „părțile În conflict”, a Holocaustului, de parcă ar fi fost propriile mele cuvinte: „Nu am fost nicicând tentat să consider Întrebările privind Holocaustul ca un conflict inextricabil Între germani și evrei”, spune Kertész. „În Holocaust, am descoperit condiția umană, punctul terminus al marii aventuri europene, după două mii de ani de cultură și morală. Problema Auschwitzului nu este de a ști dacă trebuie trasă o linie dedesubt sau nu, dacă trebuie să protejăm memoria sau mai
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
schimbaseră numele pentru a-i conferi o consonanță maghiară și considerau firesc să rămână fideli religiei lor evreiești și patriei lor, Ungaria. Premisa biografică nu i se pare, nici azi, nesemnificativă: „Bunicii mei dinspre mamă și-au găsit moartea În Holocaust, bunicii din partea tatei au fost anihilați de puterea comunistă a lui Rákosi”. Conștient că nu este deloc simplu, nici astăzi, să fii o excepție, laureatul consideră că a fi evreu a redevenit, acum, „odatorie morală”. El relatează, În Încheierea cuvântării
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
care presa și o bună parte din intelectualitatea maghiară primiseră vestea premiului, de mesajele electronice adresate Academiei Suedeze, „aservită conspirației mondiale evreiești”, de cererile de a se onora, În viitor, un scriitor „cu adevărat” maghiar, de reproșurile că atenția acordată Holocaustului ar jigni martirii anticomuniști ai revoluției din 1956, de insinuările că autorul trăiește multă vreme din an la Berlin pentru că „urăște ungurii” etc. Îmi sunau familiare asemenea vechi-noi resentimente... Drept pentru care am cumpărat, la librăria Barnes & Noble de lângă casă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]