14,015 matches
-
de el, o lume în care păsările umblă ... XVI. USEM LA IAȘI: PODURI DE DOR CU SCRIITOAREA NINA GONȚA, de Emilia Țuțuianu, publicat în Ediția nr. 2083 din 13 septembrie 2016. Dorul de Moldova lui Ștefan Cel Mare, întregită în hotare firești e foc mistuitor... Am participat azi, 10 septembrie, într-o frumoasă zi de toamnă, la Poduri de dor - arme ale spiritului rostuite de scriitori și poeți din stânga Prutului la Muzeului Unirii din Iași, într-o roditoare simțire de cuget
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
lumină peste dorurile noastre. Turneul de suflet al poetei Diana Ciugureanu Zlatan, președinta Uniunii Scriitorilor Europeni din Moldova, a făcut să freamăte simțirea românească din Basarabia în orașul ... Citește mai mult Dorul de Moldova lui Ștefan Cel Mare, întregită în hotare firești e foc mistuitor... Am participat azi, 10 septembrie, într-o frumoasă zi de toamnă, la Poduri de dor - arme ale spiritului rostuite de scriitori și poeți din stânga Prutului la Muzeului Unirii din Iași, într-o roditoare simțire de cuget
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
Pentru ei asta este impropriu. Ti-au interzis eroi ai culturii, Suferinzii beciurilor nomenclaturii... Te-au furat lăsându-te in sărăcie Te-au distrus ,,O BIATĂ ROMÂNIE,,! Astăzi vreau ca poporul tău, Să se trezească din acest hău Să reîntregească hotarele tale Cu mândrie să porți înscrisuri legale... Să se facă curățenie în țară, Legea să se respecte ca afară... Limba noastră strămoșească Să o vorbim, toți s-o cunoască! Cine nu vrea să se aplece În țara lor cu toți
DRAGĂ ROMÂNIE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383207_a_384536]
-
am văzut pe aici, pe acasă, de când m-am mutat și sunt trei ani de atunci. Pe unde e Virgil, fratele tău? Au depănat amintiri comune, și-au amintit de foștii colegi împrăștiați în toată țara, unii aflându-se peste hotare. Se făcuse ora șapte și Ștefan încă nu a adus în discuție trandafirii lui Anton. Ștefan nu dorea să trădeze scopul vizitei. Anton discută prea puțin despre activitatea sa. Aminti ceva de recolta de orz, a fost slabă în acel
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383260_a_384589]
-
nu prea răsplătește faptele bune, să le pedepsească, măcar o singură dată, pe cele rele... Cât despre dezmățata de Caravella, ce-ar mai fi de zis? Într-o bună zi, o vor goni, poate, cu mic, cu mare, până dincolo de hotarul Stațiunii. Sau o vor ucide cu pietre, ca în Biblie; mai citesc, înainte de culcare. S-o scape Isusul ei, Eremitul! Dacă nu cumva o va păți și el... Cu Filozoful sunt mai îngăduitori; chinuie, de ani de zile, nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
ești, cu siguranță, cel mai nimerit pentru a recunoaște ceea ce se Întâmplă potrivit firii și ce Împotriva ei. Numai studiul aplecat și conștiința deplină a ceea ce este, dimpreună cu știința a ceea ce nu este Îl Îndreptățesc pe Înțelept să traseze hotarul dintre lucrurile obișnuite și cele de-a mirării. Există un pasaj din Lucan, În această privință, asupra căruia s-ar cădea să meditezi. Da, pricep, murmură celălalt. — Așadar, povestește-mi ceea ce este, nu ceea ce ți se pare. Bargello Își mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
scos leacul acesta, replică spițerul pe un ton enigmatic. Pentru o clipă, păru să nu mai vrea să adauge nimic, dar apoi se hotărî: Originea sa e cu mult mai Îndepărtată. Nu provine din nisipurile aride al maurilor, ci dintre hotarele luxuriante ale unui pământ pe care nici măcar Alexandru cel Mare nu le-a putut trece. Acum doi ani, În cetatea Alep, un călător mi-a dăruit puținul pe care Îl vezi aici. Ducea cu sine nestemate și mătăsuri, dar acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
acesta se mărginise să rostească o cantilenă de neînțeles, acompaniată de un dans straniu presărat cu invocații adresate demonilor. Dante Îl lovise violent peste față, când Își dăduse seama că Își trasa Împrejur, cu sângele picioarelor rănite, un soi de hotar, ca pentru a se Închise În perversitatea lui. — Mă lovești pentru că sunt În mâna ta, susurase prizonierul Înăbușindu-și o grimasă de durere. Dar, dacă ai fi tu În mâna mea, eu ți-aș deschide ochii asupra adevărului, În loc să ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
un mic șuvoi freatic curgea peste scară, pentru a se precipita apoi În gol. După o clipă de șovăire, Dante făcu un salt peste pârâiașul mâlos, sperând că treptele nu vor ceda sub greutatea sa. Avea senzația că trecea un hotar nevăzut, un avertisment tăcut de a nu merge mai departe. În mișcare, flăcăruia avu o scânteiere, iluminând mai limpede povârnișul. Flancul săpăturii nu mai era din rocă masivă. Pe suprafața acestuia se deschideau zeci de locuri de veci de dimensiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
smintite, Încete, parcă Încercând să scape din ghearele morții. Însă nici unul nu părea să depășească o linie imaginară aflată În dreptul peretelui din fund. Acolo, despărțite doar printr-o fâșie de spațiu gol, parcă Într-o alegorie a râului ce marchează hotarul cu Împărăția morților, se găseau băncile cadavrelor În așteptarea Îngropăciunii. Vii și morți laolaltă, se gândi Dante, ca În rotirile unui dans macabru. Poate că era un lucru bun faptul că acel spectacol Înfiorător era ascuns de vederea oneștilor cetățeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
cu turnuri. Îți slujește și ea la lucru? Întrebă poetul pe un ton indiferent. — Cunoașterea principiilor geometrice face parte din competențele mele. Este unul din felurile În care Îi pot fi de folos Artei. Înregistrarea exactă a străzilor și a hotarelor e importantă pentru comerț, la fel ca atâtea alte cunoștințe. Dar să nu spui nimic despre ceea ce ai văzut, adăugă meșterul colorist, de această dată smulgându-i harta din mână și Împăturind-o grijuliu. — De ce cunoașterea formei lumii trebuie ținută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
tratat ca un bețiv de către un zdrențăros, pe deasupra și ciung. Mâna Îi alergă la daga ascunsă, În timp ce fantezia Îi era străbătută de imaginea cumplitei tehnici de apucare a cruciatului. Trebuia să rămână În gardă, nelăsându-l să se apropie dincolo de hotarul de siguranță. — Te pot servi cu ce am mai bun, messer Alighieri? zise omul prevenindu-i cuvintele. — Nu sunt aici ca să Îți apreciez vinul, răspunse Dante fără să dea semne că ar vrea să ia loc. Vreau să vorbesc cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
lor, Își zise el. Există o gamă cât se poate de Întinsă a modalităților de a păcătui. Poate că era nevoie să exploreze toate locurile crimei, să le rezume Într-un plan comprehensibil, să schițeze harta cetății păcatului și sulfului, hotarele lui Dite. În jur, lumea continua să se Îmbulzească, râzând de nenorocirile fantoșei. Preacurvia se apucase să Îl gâdile obscen În părțile de jos, În timp ce Lăcomia se prefăcea să se Îndoapă fără măsură În fața ei. Dante privi În jur, parcurgând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
fluviu, masa aceea de apă care se Întindea spre Apus, aparent nesfârșită. Pe hartă era Însemnat limpede malul celălalt, o cărare de pământuri, de insule și de golfuri ce mergea paralel cu țărmurile Europei și ale Africii. Un tărâm fără hotar, o insulă În formă de clepsidră: două mari mase legate Între ele printr-un istm. A cincea parte a lumii. In pentagono secretum mundi. Tărâmul către care se Îndrepta uriașul În mișcare. La Apus, În punctul către care Îi convergea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
vestă un colier din pietre verzui, cu reflexe domoale. Jad. — Ia-l. E al dumitale, dacă accepți Învoiala. Te va face nemuritor. Dante continua să fixeze planșa, În timp ce Întindea, distras, o mână spre colier. Pe hartă nu erau indicate doar hotarele geografice, ci și rutele maritime, traseul vânturilor și al curenților, detaliul coastelor cu locurile prielnice debarcării și stâncile primejdioase, numărul de zile necesare pentru Îndelungata călătorie și apoi cabotajul de-a lungul coastelor. Copleșit de curiozitate, uitase cu totul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
altfel? Cronologic, de exemplu, doar sunt istoric, nu? Cronologia salvează nebunia! N-are nici o legătură, dar n-am găsit altă rimă. Și nici altă soluție. Totul Începuse cum nu se poate mai firesc și, până la un punct, nimic nu lezase hotarele normalului. Care era Însă punctul ăla nenorocit unde se plasa momentul de declanșare a derivei? Hai să vedem. Obiectiv și impersonal. Așadar, un profesor de la o universitate din est primește invitația de a participa la Congresul mondial de istorie de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de inspirație providențială, cine poate ști?, el a realizat că instrumentul de care avea nevoie lumea sa pentru a ființa și a dura peste secole era un cod de legi capabil să așeze autoritatea, oamenii și relațiile dintre ei În hotarele unor norme și reguli ferme, clare, de nezdruncinat. Fără un asemenea cod juridic, orice tentativă de a face dintr-o populație un popor și dintr-un teritoriu un stat era sortită eșecului. Pentru a-și pune În operă ideea, Alexandru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
douăzeci de zile Înainte de a fi Împlinit 88 de ani. Peste mai puțin de o lună de la voiajul În Franța, a primit vestea că Nicolae-Noel a fost victima unui accident rutier. N-a putut participa la Înmormântare: două ieșiri peste hotare Într-un interval atât de scurt n-au fost agreate de autoritățile române, care i-au refuzat viza de ieșire din țară. Al doilea lucru pe care trebuie să ți-l spun despre omul care s-a aflat la originea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
cu naivitate Iovănuț. — Ei, asta-i acum! - se zburli Metodiu. Uite că poate! — Bine, preacuvioase, dar cum? — Măi băiete, măi! - spuse îngrijorat și surprins Metodiu. Măi băiete, măi, băiete, bag sama că ție-ți place maieutica, măi!... Episodul 19 LA HOTARELE MOLDOVEI Și tot așa, târâș-grăpiș, ba vorbind una, ba ferindu-se să vorbească despre alta, cei doi călugări înaintau prin stepă, apropiindu-se de hotarele Moldovei. în urmă-le, la răsărit, tocmai prindea a miji o geană de lumină, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Măi băiete, măi, băiete, bag sama că ție-ți place maieutica, măi!... Episodul 19 LA HOTARELE MOLDOVEI Și tot așa, târâș-grăpiș, ba vorbind una, ba ferindu-se să vorbească despre alta, cei doi călugări înaintau prin stepă, apropiindu-se de hotarele Moldovei. în urmă-le, la răsărit, tocmai prindea a miji o geană de lumină, când, din iarba somnoroasă și-naltă, țâșni drept în fața lor o arătare grozavă și, o dată cu ea, bubui un glas de spaimă: — Bine-ați venit în Moldova
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
-i spui lui vrâncean și lui ungurean ca să mă îngroape aice pe-aproape... — E bine! Așa e! zise cu glas blând uriașul. Lăsați mâinile jos și iertați, da’ altfel n-aveam cum vă cunoaște. Ședeți. Episodul 20 CĂLDURĂ MARE LA HOTARE — Doamne, măi rumâne, prin ce spaimă ne-ai trecut sufletele! - glăsui Metodiu lăsându-și mâinile jos și, o dată cu ele, și trupul. Șezură toți trei în iarbă. Nu mi-am făcut decât datoria! - răspunse voinicul, plecându-și feciorelnic ochii și zărind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
întoarcem și mai des, dar de văzut până acum nu te-am văzut; 2î de când am plecat, nu mai știm ce-o fi prin țară, și, dacă nu ști ce-i în țară, n-ai habar nici ce-i pe hotare; 3î și dacă nu știi ce-i pe hotare, degeaba știi ce-i peste hotare. Adânc ai grăit, preacuvioase! - răspunse cel cu ghioaga de-a dreapta. Și bag sama că de sub vorbele dumitale sar întrebările ca turcii à la greques. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
nu te-am văzut; 2î de când am plecat, nu mai știm ce-o fi prin țară, și, dacă nu ști ce-i în țară, n-ai habar nici ce-i pe hotare; 3î și dacă nu știi ce-i pe hotare, degeaba știi ce-i peste hotare. Adânc ai grăit, preacuvioase! - răspunse cel cu ghioaga de-a dreapta. Și bag sama că de sub vorbele dumitale sar întrebările ca turcii à la greques. Eu însă nu știu alții cum sunt, dar când mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
am plecat, nu mai știm ce-o fi prin țară, și, dacă nu ști ce-i în țară, n-ai habar nici ce-i pe hotare; 3î și dacă nu știi ce-i pe hotare, degeaba știi ce-i peste hotare. Adânc ai grăit, preacuvioase! - răspunse cel cu ghioaga de-a dreapta. Și bag sama că de sub vorbele dumitale sar întrebările ca turcii à la greques. Eu însă nu știu alții cum sunt, dar când mă gândesc ce era prin țară, parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ar dori cugetul să afle - glăsui Metodiu. Voinicul își aținti privirea în depărtare. — Și eu aș vrea - suspină el. Dar uite că trebuie să stau aici. Păi de ce trebuie? - întrebă Iovănuț copilăros. — Cum de ce? M-a pus domnul să păzesc hotarele, să nu intre nimeni ca-ntr-o țară pustie. — Care domn? - întrebă Metodiu. — Cum care domn? Domnul! — Bine, bine, da’ care? — Păi câți sunt? — Unul, câți să fie! — Păi ăla m-a pus! — Stai puțin: da’ cine-i domn la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]