3,066 matches
-
acest impuls: ei se străduiesc să deturneze protonaționalismul de la cursul său natural, pentru a-l canaliza Într-o direcție nouă (Hobsbawm, 1992a și 1992b). În analizele lui Hobsbawm, ca și În cele ale lui Hroch, cultura se bazează pe atribute identitare fixe și de neșters care se impun oamenilor. Munca naționaliștilor constă În a dispune aceste atribute În așa fel Încât ele să sublinieze contururile unei apartenențe naționale care se bazează pe un substrat obiectiv. Cultura poate fi utilizată În mod
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
bazează pe un substrat obiectiv. Cultura poate fi utilizată În mod mai mult sau mai puțin abil. Ea nu este În nici un caz fabricată. Există autori care, deși sunt atașați și ei de principii de analiză marxiste, recunosc că atributele identitare au o mare plasticitate și consideră că acestea servesc la Întreținerea unei relații dinamice Între mai multe naționalisme. O emulație intensă. Immanuel Wallerstein consideră că noțiunile de „națiune”, „rasă” și „etnie” țin de o „diviziune axială a muncii” la scară
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ajuns să le dispunem conform unei scheme mai mult sau mai puțin ingenioase pentru a sublinia o identitate națională preexistentă și a provoca o ciocnire cu identitățile concurente. Culturile sunt În Întregime fabricate și pot fi adaptate În continuare. Referințele identitare a căror construcție o permit mai curând se combină decât se ciocnesc: fiecare naționalism se definește și se redefinește fără Încetare În raport cu concurenții săi. Relațiile interculturale sunt totuși privite ca o rezultantă: culturile intră În contact prin intermediul naționalismului. Este posibilă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
caz În care consideră că aceste relații se stabilesc În mod autonom, naționalismul fiind doar unul dintre produsele lor. Naționalismul ca produs al relațiilor interculturale Autorii menționați aici nu neagă existența unor logici conflictuale. Confruntarea provoacă, În opinia lor, neliniști identitare pe care naționalismul să străduiește să le calmeze. Pot fi reținute Încă două definiții ale culturii. În funcție de ce anume dorim să accentuăm, atributele permanente sau tehnicile de modelare, procesul duce la o ciocnire frontală sau la o simplă emulație. O
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fără vreun scop prestabilit În psihologia indivizilor. Mobilizările naționaliste servesc la perpetuarea grupului și la conservarea identității sale (Van den Berghe, 1975). Mai nuanțată, teoria „primordialistă” se bazează totuși pe același postulat al naționalismului inevitabil și util În exprimarea coeziunii identitare. Principalul creator al acesteia, Clifford Geertz, pune astfel accentul pe importanța „legăturilor primordiale”. Bazate pe „sânge” și pe „rasă”, aceste legături sunt ireductibile. Individul nu poate scăpa de dominația lor. Crisparea naționalistă provine din incompatibilitatea acestora cu comportamentul mobil pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe o modalitate de apărare și de consolidare a unui spațiu cultural bazat pe caractere Înnăscute. Mobilizările se vor ciocni inevitabil, ca niște monoliți ale căror traiectorii se intersectează la un moment dat. Deși postulează și el existența unor trăsături identitare de neșters, Ernest Gellner efectuează o analiză mai suplă: el vede În naționalism nu o expresie spontană și uniformă a unui particularism cultural, ci rezultatul unei interacțiuni Între structura și cultura unei societăți date. Structura se bazează pe „sistemul relativ
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
alimentează reciproc la nesfârșit (Gellner, 1964 și 1990). În modelul lui Gellner, confruntarea mișcărilor naționaliste face parte dintr-un proces complex și nu rezultă dintr-o punere În contact directă și spontană. Însă relațiile interculturale aduc Întotdeauna la lumină atribute identitare fixe. Putem refuza această orientare, definind cultura ca o simplă construcție; ne putem atunci imagina schimburi Între naționalisme și putem pune În evidență o logică de emulație. Un proces de imitare. Se Întâmplă ca unele populații să remarce o asimetrie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
logică de emulație. Un proces de imitare. Se Întâmplă ca unele populații să remarce o asimetrie Între propria cultură și cea a țărilor mai dezvoltate. Voința de a se ridica la un nivel echivalent le Împinge atunci să imite referințe identitare valorizante. Procesul de imitare poate fi analizat În mai multe moduri. Adepții teoriei difuzionismului văd În naționalism o ideologie născută În Occident (În principal În Franța, În Marea Britanie și În Germania) În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
occidentale. Perturbate la rândul lor de modernizarea forțată, societățile din Europa de Est și din Lumea a Treia au căutat apoi În aceeași direcție, printr-un fel de proces de imitare, mijloacele de a se reasigura (Kedourie, 1985). Teoria difuzionistă caracterizează Împrumuturile identitare, dar privește culturile ca pe niște entități monolitice: ea nu permite imaginarea unor amestecuri Între elementele Împrumutate și elementele autohtone. Liah Greenfeld Încearcă să integreze această posibilitate: naționalismul provine, după părerea ei, din „resentimentul” pe care Îl Încearcă elita unei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
formulare pe care Îl depun naționaliștii, și nu, ca În cazul matricii difuzioniste, printr-o adaptare mai mult sau mai puțin semnificativă a unei formule unice la realitatea de pe teren. Procesul descris de Greenfeld păstrează același caracter mecanic: fiecare construcție identitară rezultă dintr-un Împrumut „În bloc”, unitățile compozite constituite până la urmă nefăcând altceva decât să suprapună mase preexistente (Greenfeld, 1992). Analizele lui Anthony Smith și Louis Dumont invită la caracterizarea unor combinații mai complexe. După Anthony Smith, naționalismul ia naștere
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de victime. Efect opus celui scontat. Valul antitotalitar din anii ’70 și ’80, „delegitimând” referința la marxism-leninism, a provocat marginalizarea mișcării antirasiste revoluționar-comuniste, ai cărei partizani și militanți s-au reconvertitîn mare parte la o formă sau alta de mobilizare identitară, de etno-naționalism separatist cu bază rasială și culturală (mai exact: religioasă), pentru care „Națiunea Islamică”, mișcare condusă și Întruchipată astăzi de liderul carismatic Louis Farrakhan, este cea mai vizibilă ilustrare. Antirasismul de rezistență identitară, lansat de minorități active, a devenit
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o formă sau alta de mobilizare identitară, de etno-naționalism separatist cu bază rasială și culturală (mai exact: religioasă), pentru care „Națiunea Islamică”, mișcare condusă și Întruchipată astăzi de liderul carismatic Louis Farrakhan, este cea mai vizibilă ilustrare. Antirasismul de rezistență identitară, lansat de minorități active, a devenit astfel un contrarasism de masă, organizat politic. Dacă presupunem, dintr-o perspectivă antirasistă, că „rasismul alb” este imposibil de eliminat și că „Revoluția neagră” nu mai este decât un mit desuet, naționalismul negru separatist
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau ecologică. Ele doresc astfel să arate că reprezintă mediul, societatea și cultura acesteia. Întâlnirile care s-au desfășurat la Teatrul Chaillot, la Paris, În 6, 7 și 8 ianuarie 1997 au permis evidențierea faptului că patrimoniul poate suscita pasiuni identitare. În acest sens, el constituie un element federalizator și adesea consensual pentru grupurile umane implicate. Poate deveni și o miză sau chiar o țintă În sine, În cazul conflictelor sau crizelor politice majore. De altfel, este folosit ca pretext al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sale mitice, dintre care nu lipsește nici măcar clasica idee a „complotului evreiesc mondial” (Taguieff, coordonator, 1992)? Întâlnim aici una dintre multiplele zone de echivoc sau de basculare ideologică pe care le observăm În interacțiunile rasismelor și antirasismelor. În multiplele mobilizări identitare bazate pe Întoarcerea stigmatelor, se pot observa efecte contrare celor scontate. Oricum, este sigur că frontierele, presupuse clare și recunoscute, Între infernul locuit de rasiști și paradisul populat de antirasiști se dovedesc uneori nesigure și dificil de recunoscut. „Rasism”: Între
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
homofiliație fizică și culturală (Lemaine și Matalon, 1985, pp. 46-47) este aceea a dorinței de autoreproducere identică din care ar deriva ostilitatea față de grupurile „diferite”, deoarece acestea ar reprezenta o amenințare pentru identitatea grupului propriu și, mai precis, pentru transmiterea identitară În cadrul descendenței. Respingerea metisului, obsesia „petei” de neșters despre care se spune că te-ar desfigura pentru totdeauna pot fi puse În contul dorinței de homofiliație fizică: dorința de a avea o descendență corespunzătoare originii, asemănare fenotipică ce Îi permite
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lucru este valabil și pentru categoriile etnice sau etnoculturale construite de etnologii și antropologii sociali, care au trecut În sfera politicului În a doua jumătate a secolului XX, pentru a justifica, de exemplu, constituirea unor state-națiune, pentru a legitima războaie identitare În care se recurgea la „curățire” ori la „purificare” sau, În sfârșit, pentru a raționaliza anumite sisteme de discriminare. „Gândirea rasistă” implică așadar efectuarea a trei operații cognitive: esențializarea indivizilor sau a grupurilor; excluderea simbolică a unor categorii de populații
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
social «pentru care să nu existe diferențe», ci, dimpotrivă, să mențină și să Întărească o distincție nu doar temporară, ci permanentă” (Taylor, 1994, pp. 59-60). Acest avertisment este prețios: dacă exigența de universalism presupune să nu negăm dreptul la specificitatea identitară, ea nu poate totuși accepta subordonarea principiilor universale ale dreptății față de diferențialismul cultural. Deși Taylor se vrea critic față de o versiune a liberalismului politic pe care o califică drept „neospitalieră cu diferența”, el nu crede că liberalii (liberals) ar fi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
frecventat zilnic, ar face din toți apropiații noștri potențiali călăi sau fasciști. Literatura are, desigur, un iz de adevăr istoric și social. Dar, organizând o Întreagă serie de abordări ale reprezentărilor doar pe baza discriminărilor, nu câștigăm pe terenul luptelor identitare sau politice. În plus, cercetările asupra stereotipurilor și atribuirilor permit Înțelegerea distorsiunilor cognitive și perceperea selectivă a informației ca tendințe ce pot să afecteze orice individ sau grup, independent de gradul lor, ridicat sau scăzut, de autoritarism sau rasism. J.
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și subliniază alegerile imposibile pe care au trebuit să le facă strămoșii noștri (de exemplu, Las Casas și Carol Quintul, constrânși să satisfacă cererile coloniilor prin importul de mână de lucru care să-i Înlocuiască pe indieni). Sclavia și statutul identitar Înainte de a fi obiect de studiu, sclavia a fost un ansamblu de realități. Reflecțiile pe care le-a suscitat instituția sclavagistă au fost adesea contaminate de pozițiile susținute de cei care o descriau. În Antichitate, Platon și Aristotel justificau acest
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ajungând chiar să fie considerată „evidentă” sau „de la sine Înțeleasă”. Această muncă de „transformare În rutină”, În aparență anodină, este extrem de prețioasă, pentru că ne face să participăm la ceea ce Peter Berger și Thomas Luckmann numesc „construirea socială a lumii”. Construcție identitară și paradigmă tranzacțională Gradul nostru de aderare este totuși, În mare parte, determinat de circumstanțe. Pentru a relua o terminologie clasică, creată de Robert Merton la sfârșitul anilor ’40, se pot avea În vedere cinci atitudini. Cea mai curentă corespunde
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
din această perspectivă, percepute nu doar În structura lor, ci și În transformările lor succesive, prin intermediul unor „Înlănțuiri” și „polarizări”, „reprezentări” și „coduri simbolice”. Tot atâtea elemente susceptibile de a ne Îmbogăți Înțelegerea a tot ceea ce are legătură cu „problematica identitară”. G. F. & BERGER Peter și LUCKMANN Thomas (1986), La Construction sociale de la réalité, trad. fr., Paris, Klincksieck (prima ediție americană: 1966). DUBAR Claude (1991), La Socialisation. Construction des identités sociales et professionnelles, Paris, Armand Colin. KELLERHALS Jean și MONTANDON Cléopâtre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și comportamentelor politice proprii anumitor partide sau grupări (subcultura de stânga, socialistă, sindicală etc.). La fel se Întâmplă și În cazul culturii muncitorești, Înmagazinată adesea sub formă de autobiografii, povestiri, relatări ale vieții, conservată și păstrată În muzee ca marcator identitar al unei colectivități, patrimoniu material și imaterial, emblemă a unui trecut sau a unui teritoriu. În cadrul ei putem distinge subcultura minerului, a metalurgistului sau a textilistului, surprinse pe viu de Philippe Lucas În regiunea Creusot sau de Michel Pialoux În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
De Boeck. SIMMEL Georg (1957), Brücke und Tür, Stuttgart, Koehler Verlag (prima ediție: 1909). STRAUSS Anselm (1978), Negotiations, Varieties, Contexts, Process and Social Order, San Francisco, Jossey Bass. Φ Convenții (socio-economia Î), HIBRIDITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, Metisaj, SOCIALIZARE Trăsături identitaretc "TrăsĂturi identitare" Φ Difuziune/difuzionism, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, NAȚIONALISM Triadă republicanătc "Triadă republicană" Φ FRATERNITATE Tribtc "Trib" Împrumutat de la instituțiile politice ale Antichității (cele douăsprezece triburi ale lui Israel, cele zece triburi din Atica sub Clistene, simbolizate de eroi locali), termenul are
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fi etnocentrismul. O asemenea atitudine este adesea considerată inevitabilă În măsura În care transmiterea acestor norme și valori ar fi imposibilă dacă ele nu ar fi prezentate, implicit sau explicit, ca pozitive sau „bune”. Stadiul transmiterii reprezintă etapa inițială a dezvoltării unei conștiințe identitare, limitată Încă la aprecierea comunității de origine. Totuși, atitudinea nu devine etnocentristă decât Începând din clipa În care comparațiile realizate duc sistematic la privilegierea anumitor grupuri și la devalorizarea altora. Ceea ce caracterizează etnocentrismul este așadar simultaneitatea a două atitudini: pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a încerca să păstrăm limba, supusă tuturor violurilor posibile? Ca iubitor de pașoptism și junimism (între care la nivelul de dincolo de polemică se străvede nu ruptură, ci admirabilă continuitate) nu pot decât să privesc cu un interes enorm aceste frământări identitare de bună calitate, fără nimic din maimuțărelile de angoase importate ale unei generații care are multe răspunderi și mult de decantat, pentru a face față acestor răspunderi. Amputata modernizare a României s-a datorat mereu în istorie unor tineri precum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]