15,885 matches
-
staliniste. E îndeobște recunoscut faptul că hitlerismul n-a avut, propriu vorbind, ideologie: doctrina ariană proclama fățiș necesitatea exterminării raselor inferioare. Spre deosebire de fascism, doctrina comunistă este impregnată de ideologie, în sensul dat chiar de Marx termenului încă din 1846, în Ideologia germană, unde o definește ca pe o formă de răsturnare a realității, asemenea celei de pe placa negativă a fotografiei, menită să pună la dispoziție claselor exploatatoare un mijloc eficient de a ascunde realitatea exploatării. Ideologia opune realității cuvântul. Analiza lui
Ideologie și foamete by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3776_a_5101]
-
termenului încă din 1846, în Ideologia germană, unde o definește ca pe o formă de răsturnare a realității, asemenea celei de pe placa negativă a fotografiei, menită să pună la dispoziție claselor exploatatoare un mijloc eficient de a ascunde realitatea exploatării. Ideologia opune realității cuvântul. Analiza lui Timothy Sneyder oferă exemple de un uluitor cinism pentru felul în care Stalin explica foametea care a ucis milioane de țărani. Îl voi alege pe cel mai stupefiant. Ca să nu trebuiască să dea vina pe
Ideologie și foamete by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3776_a_5101]
-
de cadavre, Stalin traversase o singură dată Ucraina în tren ca să-și petreacă un lung concediu la Soci. La fel ca Marx care teoretiza soarta muncitorilor industriali exploatați de patroni, fără a fi călcat pragul unei fabrici, Stalin își baza ideologia pe o realitate de care nu avea cunoștință directă. Sau, dacă avea, una indirectă, prefera s-o ignore. Prin anii 1980, am auzit prima oară expresia „muncitori grupați”, ceea ce însemna în jargonul ideologic ceaușist aflați în grevă. M-am întrebat
Ideologie și foamete by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3776_a_5101]
-
nu e cumva pentru presă. Evident, nu era, căci n-a devenit publică niciodată. Se adresa, așa dar, urechilor lui Ceaușescu și era menită să i le cruțe, nu de aflarea adevărului, ci de exprimarea lui nemijlocită. Și asta tot ideologie este, ca orice adevăr ascuns, fie și pe jumătate. Îmi închipui că Ceaușescu știa că muncitorii fac grevă. Dar prefera termenului consacrat pentru regimurile capitaliste un termen care să nu pună greva de pe platforma de la Govora, Oltchim de azi, căci
Ideologie și foamete by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3776_a_5101]
-
activiști ai partidului că ideea comunistă e capabilă să învingă orice opoziție. Nu cu țăranii ucraineni voia el să construiască societatea comunistă, ci cu activiști obedienți, cu creierul spălat ideologic. Fanatismul tinerilor comsomoliști ilustrează tocmai forța de convingere pe care ideologia o poate avea. Stalin știa foarte bine pe ce contează. Milioanele de morți de foame dovedeau tăria lui de caracter ca promotor al victoriei finale a comunismului. Iar exemplul lui se cuvenea urmat de toți fără nici o ezitare.
Ideologie și foamete by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3776_a_5101]
-
toate eșecurile unei literaturi rămase ea însăși, cum se susținea, mereu în urma vieții, a realităților sociale în necontenită devenire. Examinând epoca literară de după 1948, Alex Goldiș constată existența unui prim realism socialist, până prin 1953, integral, fără nici o fisură, dominat de „ideologia compactă“, neadmițând preocupări pentru varietate sau pentru valoarea estetică. Ar fi de văzut apoi un al doilea realism socialist, „minimalist“, ulterior lui 1953, anul morții lui Stalin, îngăduind unele relaxări și lărgirea „paletei tematice“. Activi în amândouă fazele sunt cam
Luptele criticii literare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3779_a_5104]
-
Eminescu chiar, într-un prim vers al unui poem) indică nu atât o galerie de iluminați, cât una de outlaws: toți au la activ câte-o revoluție stilistică, toți au schimbat la vremea lor tendința dominantă. Și, atenție, nu prin ideologie, ci cu instrumentele mult mai accesibile ale limbajului. „Creierul meu care nu mai suportă anonimatul/ și poezia cu zumzet de viespe”, scrie Marius Conkan într-un rând (p. 18), cât se poate de explicit. E un „verset” din crezul său
Doi insurgenți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3782_a_5107]
-
să spun, nu numai a lor)? Toate revoluțiile ca și toate loviturile de stat, toate reformele și toate restaurațiile au fost făcute sub pretexte decupate din Evanghelii și cu pretenția urmării lui Hristos. Obișnuiesc să spun, când sunt întrebat ce ideologie am, că sunt de stânga, pentru că acolo este inima. Însă Iisus Hristos, cel care a adus în lume Evanghelia inimii, nu este de stânga. Nu este nici de dreapta. Nu este nici de centru, chiar dacă în Italia - patria democrației creștine
Iisus a fost de Stânga sau de Dreapta? by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/37892_a_39217]
-
Gioconda” muzeului este „Chilia artistului”, un cristal în care se vede „un schelet uman chircit în poziție uterină” - nimeni altul decât produsul Blocului-Goebbels, ce extirpase, cu tot cu apartament, elementul dușmănos de odinioară. Ideea e că arta, manipulată profesionist, modifică prin spectacol ideologii și aruncă în nostalgii toxice pe indeciși. După cum noua Ella este un produs evident al unui sindrom Stockholm. Mihuleac sugerează că întreaga lume postcomunistă suferă de același sindrom, iar instrumentările, începând cu arta și prestigiul social, colaborează la refacerea unei
Umorul deriziunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3789_a_5114]
-
bătrînețea, decăderea liricei" (Eminescu și curentul eminescian, 1896). Pe eșafodaj teoretic marxist construiește Gherea și imaginea "noii critici": spre deosebire de critica maioresciană, decretată a fi "metafizică", noua critică ar fi o critică "științifică", adică bazată pe științele exacte și, evident, pe ideologia lui Marx, ca îndrumar teoretic general. Primii cititori ai lui Gherea trebuie să fi fost încîntați de noutatea unei asemenea abordări a literaturii, de siguranța afirmațiilor, de cultura decis protestatară pe care o degajau textele criticului; interesul general pentru doctrinele
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
convingere în primele sale studii, a început să nu-l mai satisfacă pe autorul însuși. Explicarea literaturii prin condițiile sociale, imperativul literaturii militante, ideea că literatura trebuie să fie "oglinda vieții" - iată tot atîtea adevăruri ce-și dovedeau treptat inconsistența; ideologia socialistă de import cedează treptat locul unei viziuni tot mai autohtone asupra literaturii. încă din ultimii ani ai secolului al XIX-lea, Gherea începuse să-și concentreze energia pentru atenuarea, revizuirea și amendarea aserțiunilor apodictice din primele sale articole. Se
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
de a preda. Alt aspect contestabil al reformei, care însă îl privește pe ministrul Învățământului preuniversitar, Vincent Peillon, este înlocuirea „educației civice” cu „morala civică” în toate școlile. Nu e, din nefericire, doar o chestiune de semantică, ci una de ideologie, care pune în discuție laicitatea școlii publice franceze.
10000 de titulaturi pentru diplomele universitare () [Corola-journal/Journalistic/3613_a_4938]
-
și, de aceea, incitantă; Cadență pentru marș erotic (2010), în care un dirijor năstrușnic pune ordine în fraze muzicale intonate de-o parte și de alta a lui 1989 (documentarea pentru teza de doctorat S| FACEM TOTUL..., reviste literare și ideologie comunistă, publicată în 2007, asigură credibilitate fundalului), reușind, la un palier al cărții, un consistent roman al celui de-al doilea obsedant deceniu românesc, deceniul 9 al secolului trecut, dar îl tentează și supunerea lor la proba haosului. Ritmarea disciplinată
Parcursuri și relaționări by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3655_a_4980]
-
Acestea țin de încheierea modernizării statului român, integrarea deplină în vatra de civilizație europeană, în spațiul de securitate și prosperitate euroatlantic, de care am aparținut dintotdeauna și de la care am fost deturnați mai bine de 50 de ani de o ideologie străină și implantată aici, pe care unii încearcă să ne-o inoculeze și în ziua de azi. Putem să răzbim în istorie mai ales în aceste momente zbuciumate de criză și schimbare, numai cu solidaritate și coeziune, cu definirea interesului
Președintele Băsescu, de 1 Decembrie: Numai cu solidaritate şi coeziune putem răzbi în istorie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/33838_a_35163]
-
o documentare rapidă asupra acestei chestiuni, le recomand lectura stenogramei Ședinței Comitetului Politic Executiv al CC al PCR din 13 aprilie 1976, publicată în numărul de săptămâna trecută al României literare. La ședință au participat câteva din capetele responsabile cu ideologia și cultura în perioada cea mai cumplită a cultului personalității ceaușeșciene: Dumitru Popescu-Dumnezeu, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ianoș Fazekaș, Ilie Verdeț, Ion Ursu, Vasile Vîlcu. Veți fi izbiți, cum am fost și eu, de două lucruri. Primul: că, deși în
Un ins infect și bine informat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3392_a_4717]
-
ultima vreme) e faptul că Ceaușescu avea o percepție de amănunt a subiectelor luate în discuție. Deși incult și primitiv, el dovedea o înțelegere destul de clară a fenomenelor. Obsesia sa era însă ca nu cumva lucrurile să meargă bine. Dincolo de ideologie, întrevezi profilul moral al unui individ măcinat de resentimente, al unui primitiv pentru care singura culoare acceptabilă era cenușiul. El avea plăceri cvasisexuale în a ciunti instituții, a dărâma clădiri istorice, a distruge entități care funcționau. Așadar, mitul „dezinformării” la
Un ins infect și bine informat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3392_a_4717]
-
speculară cu frontierele seducției, cartea de față și-a propus de fapt să exploreze arcanele ficțiunii literare ca tărâm de dincolo”. Mărturisind astfel, eseista ia distanță față de posibile diseminări politice, chiar dacă tărâmul de dincolo nu poate fi credibil fără o ideologie, oricât de neglijabilă. „Cine n-are barbari, notează doamna Ciocârlie, să și-i cumpere, căci ei au fost - și vor rămâne, în veacul vecilor - himera capabilă să ne seducă, să ne tragă de o parte, să ne învețe să ne
Frontiera care ne apropie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3396_a_4721]
-
le notific, pentru a fi cu conștiința împăcată. In primul rând, cred că este regretabil că nu ți-ai găsit un stil polemic personal, în frecventele luări de poziție cu caracter incriminant, pe care le iei în paginile referitoare la ideologia „gândiristă". Desigur, punctele de vedere ale lui Nichifor Crainic sunt adesea contestabile, dar refutarea lor cerea un alt limbaj critic decât acel al șablonului de invective propriu presei comuniste din anii de tristă amintire a epocii staliniste. M-au indispus
Însemnări despre epistolograful Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6031_a_7356]
-
campanie electorală pură", a spus analistul Bogdan Chirieac, la România TV. Băsescu vrea să lipească PMP de PSD Analistul politic a adăugat că în toate statele europene, voturile sunt date în funcție de personalitatea candidaților, iar "România nu are cum să aibă ideologii politice să voteze în funcție de programul politic". Bogdan Chirieac a mai spus că: "Zicerea că doamna Udrea îl poate bate și fizic pe domnul Ponta e o zicere care intră în mintea electoratului, este intens mediatizată, tocmai prin natura sa exotică
Băsescu dezvăluie cum îl bate Udrea pe Ponta. Chirieac: Vrea să lipească PMP de PSD by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/31571_a_32896]
-
avut bucuria să primesc studiul dumneavoastră Lirica lui Lucian Blaga 8. Vă mulțumesc din toată inima, adăugând urarea: cât mai multe de acest fel. Ca structură, studiul urmează planul pe care l-aș fi adoptat eu însumi, despovărând lirica de ideologia filozofului. A da acesteia din urmă locul cuvenit, fără a o neglija, mi se pare a favoriza în mod necesar poezia. Stilul acestor confesiuni-deghizate, cum le numiți dumneavoastră, e mai atrăgător. Începe să mă tenteze și pe mine. Nu-mi
Epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3922_a_5247]
-
satului, au fost prinse în malaxorul unui conflict antropologic, mai mult chiar decât politic. Ceea ce la suprafață a fost, în interpretarea stalinismului românesc, o luptă a regimului „progresist” împotriva unor „bandiți” retrograzi, a fost în realitate bătălia crâncenă a unei ideologii moderne, artificiale și inumane, împotriva structurilor spirituale tradiționale. Țăranul român nu deranja pentru că, așa cum spunea Lenin, producea capitalism „zi de zi și în proporție de masă”, ci pentru că avea identitate. Celebra „independență” a lui Moromete asta era: identitate. Or, omul
O carte întemeietoare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3165_a_4490]
-
care sfârșește prin a genera monștri. Astfel încât cartea Mioarei Cremene se convertește acum în critica sui generis a unei gândiri raționaliste care începe odată cu Iluminismul, oferă un fundament ideologic pentru crimele Revoluției Franceze și își atinge punctul de climax în ideologia marxist-leninistă. În numele acestui raționalism individul este subordonat colectivității, libertatea devine necesitate înțeleasă, informațiile sunt cenzurate cu strășnicie, în rezervații se practică experimente medicale care seamănă cu acelea ale medicilor naziști. Deși ar trebui să fie fericiți, căci beneficiază de toate
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
așa cum apare ea unui scriitor ajuns la vârsta înțelepciunii. Dumitru Popescu încearcă să descifreze ceea ce, probabil, îl intrigă la cei care și-au trăit copilăria imediat după revoluție: aerul cool (care, se traduce, la el prin „uzurparea sentimentului”), lejeritatea comportamentală, ideologia „lipsită de ideologie”. Cu toate eforturile (apreciabile, adeseori), falia se simte la tot pasul. Iar reușita e discutabilă. În primul rând, în stil. Artemis e un poet, cum spuneam, de nici treizeci de ani (născut, deci, cândva prin deceniul al
Zăpezile de-acum by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3110_a_4435]
-
unui scriitor ajuns la vârsta înțelepciunii. Dumitru Popescu încearcă să descifreze ceea ce, probabil, îl intrigă la cei care și-au trăit copilăria imediat după revoluție: aerul cool (care, se traduce, la el prin „uzurparea sentimentului”), lejeritatea comportamentală, ideologia „lipsită de ideologie”. Cu toate eforturile (apreciabile, adeseori), falia se simte la tot pasul. Iar reușita e discutabilă. În primul rând, în stil. Artemis e un poet, cum spuneam, de nici treizeci de ani (născut, deci, cândva prin deceniul al nouălea). Trăiește din
Zăpezile de-acum by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3110_a_4435]
-
Lovinescu - și al Tradiției ezoterice, dar influențat literar de Eliade și Bulgakov, Stanca scrie mereu, obsesiv, despre eșecul ascezei și al inițierii spirituale într-o lume postcomunistă coruptă și îndemonită, echivalent apocaliptic al Kali Yuga. E greu de spus în ce măsură ideologia anti(post)modernă a autorului i-a făcut pe unii comentatori să-l supraevalueze, iar pe alții să-l subevalueze, din rațiuni deopotrivă extraliterare. Un lucru e cert: miza sa este una transliterară. Pe de altă parte, ca și solitarul
Un nou asfințit al Crailor by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3115_a_4440]