6,525 matches
-
Casa Pogor (1994; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași) și Dincolo de disperare (1995), V. selectează „80 de poeme inedite” în Lucianograme (1999; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), îmbinând într-o notă specifică melancolia generată de contemplarea curgerii timpului în spațiul crepuscular ieșean și ironia blajină ce subminează gravitatea afișată de artist. Cambei în China. Carte de turism și masaj oriental (2000) consemnează experiența culturală prilejuită de o călătorie în China: prea puțin înclinat spre entuziasmul facil, vizitatorul surprinde peisajele și fizionomiile cu
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
2000, 12; Cistelecan, Top ten, 189-192; Daniel Corbu, Generația poetică ’80, Iași, 2000, 94-98; Grigurcu, Poezie, II, 531-536; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 380-385; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 269-271; Popa, Ist. lit., II, 626; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 432-433; Dicț. scriit. rom., IV, 705-707; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, Iași, 2003, 69-77. A. C.
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
totdeauna tăioase la adresa diriguitorilor vieții teatrale, scrise de Ion Anestin, care răspunde de pagină până în 1938, numeroase anchete, cronici muzicale iscălite de Radu Cioculescu, apoi de Traian Șelmaru, dări de seamă privind activitatea scenelor din țară, o istorie a teatrului ieșean datorată lui Gh. Andreescu, contribuții ale lui Haig Acterian (despre „reuniunea Volta” de la Roma, Eseu despre tragic, Gordon Craig și ideea de teatru), Victor Ion Popa, Mircea Ștefănescu, Victor Eftimiu, precum și drame și comedii, fragmentar sau în întregime (Caterina a
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
energiilor tinere din literele și artele plastice românești interbelice. În 1924 termină Facultatea de Drept la Universitatea din Iași, înscriindu-se apoi în Baroul de Ilfov, dar fără să profeseze, iar un an mai târziu, în 1925, scrie la „Lumea” ieșeană și debutează editorial cu volumul de proză scurtă Descântecul și Flori de lampă. În pofida unor anunțuri privitoare la iminenta apariție a unei cărți de poeme (în 1919 Tristan Tzara atrăgea atenția asupra unui titlu, La Poupée dans le cercueil, și
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
29 martie 1879 și, cu un comitet de redacție (Corneliu Codrescu, Grigore Mălinescu și Vasile N. Lupu), de trei ori pe săptămână, de la 16 noiembrie 1883 până în aprilie 1884. Prima serie (1850-1852) reprezenta vederile politice ale unui grup de intelectuali ieșeni - Teodor Codrescu, Al. Fotino, D. Gusti, Teodor Stamati, George Radu Melidon -, care scriseseră în gazetele lui Gh. Asachi. După 1848 foștii colaboratori ai lui Asachi, nemulțumiți de conservatorismul acestuia, editează Z., periodic în care vor milită, cu moderație, pentru modernizarea
ZIMBRUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290739_a_292068]
-
o fată dulce, neștiutoare”. Tot un roman, alcătuit din relatări și mărturisiri ale participanților la Unirea din 1918, este Ziua zilelor (2002). Ca dramaturg, Z. se înscrie pe linia Radu Stanca - D. R. Popescu. Piesa Regina Iocasta, apărută în revista ieșeană „Arlechin” (1981), tradusă în franceză, engleză, germană, rusă, cu premiera absolută abia în 1991 la Târgu Mureș (Premiul Festivalului Național „I. L. Caragiale”), s-a bucurat de o primire entuziastă din partea criticii teatrale. Autorul operează o mutație în prezentarea mitului Labdacizilor
ZARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]
-
modele etc., în discuție intrând și istoria mentalităților, teoria informației, perspectiva sociologică ș.a. Câțiva ani mai târziu, în 1994, e desemnat să coordoneze Departamentul de istorie literară. Profesor asociat la Departamentul de științele comunicării și jurnalistică al Facultății de Litere ieșene, din 1994 predă cursuri de istorie a presei românești, ținând și prelegeri având ca obiect sfera canalelor de comunicare. A debutat la „Iașul literar” (1965), unde foarte curând i s-a încredințat secțiunea de critică a prozei în cadrul rubricii „De la
ZASTROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]
-
XXVII, 1979-1980; C. Trandafir, O sinteză de amploare, ATN, 1980, 1; Hangiu, Dicț. presei rom., 36, 67, 154, passim; Z. Ornea, Iudaismul în estetica lui Fundoianu, RL, 1999, 48; Paul Cornea, Fundoianu inedit, „Cahiers Benjamin Fondane”, 2000-2001, 4; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 442-443; Florin Faifer, O privire ageră, CL, 2003, 1. F. F.
ZASTROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]
-
estuare”, CRC, 1990, 8; Negoiță Irimie, Orfeu îndrăgostit, TR, 1993, 21; Nicolae Busuioc, Oglinzile cetății, II, Chișinău, 1994, 232-240; Micu, Scurtă ist., II, 350-351; Liviu Grăsoiu, Capriciile lui Horia Zilieru, LCF, 2001, 25; Popa, Ist. lit., II, 475-478; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 443-445; Dicț. scriit. rom., IV, 871-873; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, Iași, 2003, 8-13. E. S.
ZILIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
Densusianu, Lit. rom., I, 140-145; Mihai Galiță, Cronica lui Zilot Românul, „Gazeta cărților”, IV, 1935, 17, 18, V, 1935, 3, 4; Călinescu, Ist. lit. (1941), 188-191, Ist. lit. (1982), 197-200; Popovici, Studii, 150-154; Valentin Al. Georgescu, Un al treilea manuscris ieșean al „Manualului de legi” din 1766 al lui Mihail Fotino (Fotinopulos), STD, 1961, 6; Ist. lit., II, 131-133; Piru, Ist. lit., II, 198-204; Ivașcu, Ist. lit., I, 345; N. A. Ursu, Adevăratul nume al lui Zilot Românul, LR, 1969, 4; Gáldi
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
lui Pincu Zissu, contabil de bancă. S-a format ca autodidact, în ambianța sinagogii. La douăzeci de ani obține titlul de rabin, dar nu își va asuma niciodată îndatoririle ce decurg din această calitate. Adolescent, debutează în 1904 la revista ieșeană „Egalitatea”, la care scrie până în 1910. Angajat la Banca Moldova din Iași, va fi liderul grevei din 1914 a salariaților. În 1920 este administrator la Fabrica de Zahăr din Ripiceni, județul Iași, lucrează apoi într-un magazin de fierărie și
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
județul Iași, lucrează apoi într-un magazin de fierărie și în cadrul unor exploatări forestiere din județul Neamț. Împreună cu M. Braunstein-Mebashan scoate în mai-decembrie 1909 la Iași, ulterior la Piatra Neamț, revista în limba ebraică „Chazon Lamoed” (devenită „Hamekitz”), scrie la lunarul ieșean „Floare albastră”. În 1918 e prezent în revista „Spicul”, condusă de Gala Galaction și L. Algazi, iar în ianuarie anul următor fondează, la București, ziarul „Mântuirea”, pe care îl va conduce până în 1920, fiind și director al seriei 1944-1948, când
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
XII.1953, București), autoare dramatică, poetă și traducătoare. Este fiica lui Petru Teodor, ofițer, participant la Războiul pentru Independență. Licențiată a Facultății de Litere și Filosofie a Universității din Iași, Z.R. a debutat cu versuri în 1925 la revista ieșeană „Lumea”. După terminarea studiilor s-a stabilit la București. Frecventează cu asiduitate cenaclul Sburătorul, unde citește poezii și fragmente de piese. În 1928 ocupa postul de bibliotecară și secretară a Comitetului de lectură al Teatrului Național. Preocupată de teozofie, colaborează
ZOTTOVICEANU RUSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290759_a_292088]
-
Temperament efervescent, de rară energie, în ciuda sănătății șubrede, a fost prezent în numeroase alte periodice, de orientare tradiționalistă sau modernistă: „Abecedar” (Brad), „Adevărul literar și artistic”, „Azi”, „Calendarul”, „Comedia”, „Complex”, „Cosinzeana”, „Curentul”, „Familia”, „Floarea soarelui”, „Gazeta literară”, „Gândul nostru”, „Însemnări ieșene”, „Manifest”, „Năzuința” (Craiova), „Omul liber”, „Opinia”, „Rampa”, „România literară”, „Reporter”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Teatrul”, „Viața literară”. A mai semnat M. Zamfirescu, Constantin Bonea, Bucur Dâmboviță, George Filaret, Mircea Lacrimă, Radu Lacrimă, Iosif Mihai, Sam., Mircea
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
în Iași și în județul Roman. Pe linie paternă se înrudea cu poetul D. Anghel. Face clasele primare cu un preceptor, în familie, apoi continuă la Institutele Unite din Iași. Urmează din 1892 Facultatea de Litere și Filosofie a Universității ieșene, specializându-se în istorie și filologie clasică și modernă. Își ia licența în 1898 și pleacă pentru studii de filologie și filosofie în Germania, unde își pregătește teza de doctorat, Kritische Texte der Lieder Richards de Fournival, pe care o
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
Memoriile Secției de Științe Istorice și Arheologie”, t. XIX, 1994; Istoria ca lectură a lumii (volum omagial), Iași, 1994; Iosif Sava, Invitații Eutherpei, Iași, 1997, 11-45; Rusu, Membrii Academiei, 573-574; Mircea Iorgulescu, Încotro și de unde, „22”, 2002, 660; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 446-447; Dicț. scriit. rom., IV, 879-880; Istorici români de azi. Mică enciclopedie, îngr. Stelian Neagoe, București, 2003, 132-145. A. N.
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
Iași pentru a-și continua studiile, tot în particular, dând examenul de promovare la Liceul Național, secția destinată refugiaților. Trece în iarna aceluiași an la Gimnaziul „Ștefan cel Mare”. În 1918 ia lecții de istoria filosofiei și audiază la Universitatea ieșeană pe N. Iorga și pe alți profesori. Își susține examenul de capacitate în iunie 1918 la gimnaziul din Tecuci, iar în toamnă se înscrie în clasa a V-a la liceul din Galați, secția reală. Revine după puțină vreme la
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
ales, cultural. Liderii politici moldoveni considerau Iașii a doua capitală a țării și au solicitat o serie de măsuri de ordin administrativ, care să susțină acest statut. Domnitorul - apoi Regele - Carol I a făcut mai multe promisiuni În Întâmpinarea solicitărilor ieșenilor. Acestea au fost Întărite și de declarațiile unor politicieni. Cât s-a realizat din aceste promisiuni și În ce măsură Iașii au fost - În fapt - a doua capitală a țării, vom Încerca să analizăm În continuare. Cererile ieșenilor Pentru a Înțelege starea
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
promisiuni În Întâmpinarea solicitărilor ieșenilor. Acestea au fost Întărite și de declarațiile unor politicieni. Cât s-a realizat din aceste promisiuni și În ce măsură Iașii au fost - În fapt - a doua capitală a țării, vom Încerca să analizăm În continuare. Cererile ieșenilor Pentru a Înțelege starea de spirit de la Iași după stabilirea capitalei la București, prezentăm mai Întâi un fragment din Larousse (1860): „Precum Bucureștiul este Bucurosul (La Joyeuse), Iașul ar putea fi numit astăzi Mâhnitul (La Triste). De când prin unirea Moldovei
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
aprilie 1866, Locotenența Domnească, Împreună cu Consiliul de miniștri publică un Jurnal, din care reproducem: . Guvernul a informat permanent pe domnitorul Carol I despre situația de la Iași. Într-un raport din 3 iulie 1866 se arătau măsurile Întreprinse pentru satisfacerea cererilor ieșenilor. Având În vedere că În Cameră fusese respins proiectul de mutare la Iași a Înaltei Curți de Justiție și Casație, Carol I solicita reluarea dezbaterii În Camera Deputaților. Cu prilejul primei sale vizite la Iași - din august 1866 - cererile ieșenilor
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
ieșenilor. Având În vedere că În Cameră fusese respins proiectul de mutare la Iași a Înaltei Curți de Justiție și Casație, Carol I solicita reluarea dezbaterii În Camera Deputaților. Cu prilejul primei sale vizite la Iași - din august 1866 - cererile ieșenilor fuseseră reluate. De altfel, În discursul rostit În fața autorităților orașului, domnitorul sublinia: . Realizări a. vizite - Carol I a venit pentru prima dată la Iași În august 1866. Până la sfârșitul domniei, Domnitorul - și apoi regele - a vizitat Iașii de Încă 17
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
de dezvoltare. Edificiile publice fac și astăzi „fala” vechii capitale a Moldovei. Concluzii Reținem, mai Întâi, aprecierea lui N. A. Bogdan: Numărul vizitelor Domnitorului și apoi Regelui ajunge la 18, În cei peste 48 de ani de domnie. Poate părea mult. Ieșenii ceruseră Însă ca domnitorul să locuiască șase luni pe an la Iași sau să vină un număr de luni anual la Iași. Între cereri și realizări este o distanță mare. Au fost, de altfel, lungi perioade când Carol I nu
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
desigur În prima linie stă politica centralistă - bucureșteană - dar adaug acum imediat că acest singur motiv nu explică totul. Mai este o cauză importantă, importantă de tot, a adormirii Iașului. Această cauză este locală. Ea stă În caracterul Însuși al ieșenilor. (...) Ieșenii fac tot ce le stă În putință pentru a reduce orașul lor la o așezare anacronică și dezinteresul central se amplifică infinit pe malurile Bahluiului. Mândria ieșeană este numai În vorbe, nu și În acțiuni urbanistice. Interesul pe care
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
În prima linie stă politica centralistă - bucureșteană - dar adaug acum imediat că acest singur motiv nu explică totul. Mai este o cauză importantă, importantă de tot, a adormirii Iașului. Această cauză este locală. Ea stă În caracterul Însuși al ieșenilor. (...) Ieșenii fac tot ce le stă În putință pentru a reduce orașul lor la o așezare anacronică și dezinteresul central se amplifică infinit pe malurile Bahluiului. Mândria ieșeană este numai În vorbe, nu și În acțiuni urbanistice. Interesul pe care-l
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
adormirii Iașului. Această cauză este locală. Ea stă În caracterul Însuși al ieșenilor. (...) Ieșenii fac tot ce le stă În putință pentru a reduce orașul lor la o așezare anacronică și dezinteresul central se amplifică infinit pe malurile Bahluiului. Mândria ieșeană este numai În vorbe, nu și În acțiuni urbanistice. Interesul pe care-l arată locuitorii orașului nostru lucrului public este minim și indolența cu care se privesc problemele și faptele privitoare la viața Iașului este proverbială. Trecutul Iașului este pentru
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]