19,706 matches
-
liberi, prosperi, fericiți, dar mai ales să rămână în țările lor față de care, în schimb, vor trebui să-și reînnoiască jurământul de fidelitate. Bun, dar românii săraci de acasă care nu părăsiseră vreodată România? Și pentru ei, desigur, vor fi imaginate programe speciale de ajutorare, n-aveți grijă. în iunie 2010, în România reveniră, la grămadă, cerșetorii, infractorii, neisprăviții, dar și câteva zeci de mii de români care își câștigaseră în țările lor de adopție o prosperitate de invidiat. Atribuțiile organelor
Lumina apusului by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/9043_a_10368]
-
limpede în exprimare și precis în conținut. A trebuit ca umanitatea să ajungă în acest punct critic pentru a începe să se întrebe, speriată, unde a greșit. Declinul a început în momentul în care categorii largi de oameni și-au imaginat că pot să funcționeze ca niște mecanisme, renunțând la omenescul din ei. Suntem o civilizație a Cărții, născuți dintr-o Carte și sortiți, iată, să dispărem o dată cu ignorarea, în masă, a cărții. Există o limită a dezvoltării tehnologice, dar mult
Ultimul zâmbet al cărților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9022_a_10347]
-
el de la un capăt la altul, precum Heliade; ca și acesta adept înfocat al italienismului, convins că numai pe baze italiene se poate crea o nouă cultură română, s-a ferit însă instinctiv de caricatură și n-a îndrăznit să imagineze o limbă proprie, paralelă cu limba reală. Lingvistic, Asachi a optat pentru soluțiile de bun-simț, îmbinînd italienismele cu franțuzismele și lăsînd un spațiu larg termenilor de origine slavă, arhaismelor și regionalismelor. Italienizantă în intenție și în realizare, limba poeziilor sale
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
mii de italieni, veniți cu afaceri de lungă sau scurtă durată, dar și destui stabiliți pentru totdeauna. E greu să nu-i admiri, să nu vrei să fii ca ei. Cu unii m-am împrietenit la cataramă, așa că nu-mi imaginez că de sărbători n-am să petrec momente garantat minunate cu Antonio sau Roberto. Ne cunoaștem de ani de zile și comunicarea dintre noi transcende orice fel de opreliști politice, sociale sau intelectuale. Scriu aceste rânduri nu doar pentru că în
Bella Italia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9093_a_10418]
-
a recunoaște precedența și de a dansa, juca, conversa, a face prestidigitații cu ea. Cultura nu este o modalitate de a cunoaște, ci este modalitatea prin care oamenii își amenajează viața. Cultura nu epuizează scopurile ultime; dar e greu de imaginat un om care să aibă scopuri ultime și care să nu fie el însuși o cultură. Dacă nu le creează, le face posibile. Uneori le contrariază, dar fără cultură nu este posibilă articularea lor cât de cât complexă. Cultura este
Cum rămâne cu literatura ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9095_a_10420]
-
ani buni lucrați la romanul Raport asupra singurătății, din care am citit câteva zeci de pagini publicate în revista Familia. Am fost foarte atentă la personaje (îndeosebi la Ella), le-am reconstruit în mintea mea, apoi am încercat să îmi imaginez cursul acțiunii. Este Raport asupra singurătății Cartea care să vă exprime întru totul și întocmai? Puteți dezvălui cititorilor României literare câteva din ,,secretele" acestei cărți? - Aș vrea să fie! Cu acest gând am scris-o, căci vârsta este foarte vulnerabilă
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
măcar vizibilă, cu ceea ce s-ar putea numi cauza discuției. Până la urmă toate aceste bătălii cu mize mai mult sau mai puțin discutabile, se transformă în spectacole ale libertății de gândire, turniruri ale inteligenței, erudiției și spiritului critic, greu de imaginat în România de după "istoricul" turneu asiatic al încă tânărului pe atunci secretar general al PCR, Nicolae Ceaușescu. Simțul practic este într-un fel punerea în aplicare, în exercițiul critic, a ideilor din Bunul simț ca paradox. Ceea ce reiese cu evidență
Turnirurile inteligenței by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9102_a_10427]
-
în mine și, mai mult decît atît, generează un text. Un text lăuntric, care fără acea întîlnire ar fi rămas neformulat, neasumat. În același timp, însă, un mare spectacol, îl porți cu tine, îl refaci în minte și ți-l imaginezi în alte locuri. În seara inaugurării muzeului de pe Quai Branly, pe cînd trăiam șocul acelei experiențe nocturne a artelor primordiale, pe cînd înaintam înconjurat de tenebre și mă confruntam cu puterile ascunse ale măștilor și obiectelor rituale, mi-am spus
George Banu - Portretul tatălui în chip de colecționar by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/9126_a_10451]
-
definitive a adversarului. Rănit de moarte, Geoană va continua în același stil agresiv pe care a încercat, de altfel, să-l imprime și partidului. Nu cred că, în urma întâlnirii de la Brașov, Iliescu va deveni mai puțin "mincinos". După cum nu-mi imaginez nici că Iliescu va recalibra "în jos" sensurile cuprinzătorului adverb "prostănac". Ambii sunt suficient de încăpățânați și de disperați pentru a continua să pună paie pe foc, mânați de-o similară poftă de putere. Gașca Iliescu va trebui să acționeze
Transplant de tip Geoană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9176_a_10501]
-
să duc o viață de coșmar, și că, pentru a-mi găsi liniștea, trebuia să mă supun acestui destin. Nu mi se spusese oare că fericirea înseamnă să te accepți pe tine însuți? Poate că fericirea însemna și acceptarea coșmarului imaginat de alții pentru tine. Milena și Andrea erau din Luxemburg. Încă nu întâlnisem pe nimeni din Luxemburg. Uitasem cu totul că limba vorbită de ele acolo era germana - ce-i drept, o germană extrem de ciudată. Uneori o dădeau pe dialect
Arnon Grunberg Istoria calviției mele by Gheorghe Nicolaescu () [Corola-journal/Journalistic/9218_a_10543]
-
scris prea mult față de cît se putea. Uneori, mă întreb cum de-am reușit să scriem. Atmosfera irespirabilă, de gaze toxice, care era atmosfera socială din România, practic, ar fi făcut imposibil orice vis de evadare în ficțiune. Lumea își imaginează, zice: "Dimpotrivă, trebuie să evadezi în ficțiune, tocmai ca să scapi de apăsarea lumii concrete". Or, nici vorbă, lumea concretă în care trăim te obligă să fii terre-a-terre. Adică, acum îmi dau seama, a fost un efort de ficționalizare a noastră
Dinu Flămând "Când elimini vanitatea, poți să exiști în scris" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9234_a_10559]
-
scuzele ticluite și ticăite ale comilitonilor magistrului de la Săptămâna? Dacă, însă, vă spun că legislația românească privitoare la drepturile de autor - inclusiv la regimul juridic al proprietății intelectuale - pare să aibă două picioare stângi și dacă vă propun să vă imaginați cam cum a putut arăta primul ei pas, sunt convins că veți deveni deodată cu mult mai receptivi. Și din ce în ce mai amuzați. Iată ce spune Alexandru Dobrescu: "Pe acest fond de controversă transplantată de pe malurile Senei pe malurile Dâmboviței, a văzut
Să nu se mai întâmple! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9287_a_10612]
-
Paleologu și Mihai Șora. Filosoful Mihai Șora mi-a și spus, la restaurantul Uniunii Scriitorilor, unde-l întîlneam foarte des la prînz, că a rîs citind-o. Un compliment extraordinar. "Am rîs, am rîs", spunea Mihai Șora și mi-l imaginam pe distinsul filosof singur în apartamentul său ticsit de cărți citindu-mi piesa și rîzînd... Rîsul lui Șora mai răsună și acum pentru mine ca o judecată supremă de valoare. Cineva i-a citit piesa și lui Nichita Stănescu, în
Matei Vișniec:"Convingerea că viața mea va fi dedicată scrisului s-a format încă de pe la 11 sau 12 ani" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9277_a_10602]
-
al lui Caragiale n-a completat el viceversa numerele cîștigătoare, în seara asocierii sale cu amicul de la berărie, iar acesta să le fi notat corect în carnet. Ca o consolare pentru cei care n-au nimerit combinația cîștigătoare la Loto, imaginați-vă cîte ați fi avut de tras în locul cîștigătorului. Ar fi trebuit să vă angajați gărzi de corp. Ați fi fost vînați de toate rudele în viață și de prieteni, iar toți ceilalți care vă cunosc s-ar fi uitat
Marele câștig by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9320_a_10645]
-
însă în amintirile noastre ca autor de basme, "Moș Nae"), dar și a unui xilogravor din München, Victor Schöbel, "devenit, de dragul fiicei protopopului din Râciul de Cîmpie, cetățean român", a avut probabil în genă dragostea pentru literatura copilăriei. Tot ce imagina ea s-a întemeiat tocmai pe această "joacă serioasă", pe bucuria de a pătrunde dincolo de oglindă. Ar fi dovadă de narcisism să spun că Dana mi-a ilustrat cărțile; de fapt a fost un dialog pe picior de egalitate, ca
Diurna și nocturna by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9347_a_10672]
-
ochii mici și țipă. Vocea ei sună ca o pungă cu șurubele ruginite. Noi ne prefacem că dormim și ea iese pe vârfuri la o țigară. Cât ne prefacem, eu știu că nu sunt singură, așa că nu mă plicticsesc. Îmi imaginez ce-o să ne mai râdem după ce pleacă. Când se întoarce, miroase a afară și a joacă. La mirosul acesta, de-abia mai țin ochii închiși. Îmi vine să alerg pe sub pătură. După ce a ieșit ieri, Lucian ne-a povestit despre
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
dar poate fi percepută și ca element tipic țigănesc (fiind o terminație verbală foarte frecventă), folosit în evocarea cu scop comic a vorbirii țiganilor: șocarel, cărel, haordel. Din punct de vedere sociolingvistic, nu cred că e vreo problemă în a imagina pentru o formulă de tip interjecțional trecerea din limba romani în româna populară. În descîntece, ghicitori, jocuri de copii nu se constată doar conservarea elementelor arhaice, ci și interferențele cît se poate de firești cu alte limbi, inclusiv cu limba
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
inventivitate și referențialitate, sugestiile întinzându-se pe o plajă stilistică de un apreciabil areal stilistic, de la Machault și Beethoven, Schumann și Grieg până la Verdi și Hogo Wolf, Albeniz și Debussy; Sabin Pautza (Virées d'humeur pentru voce și pian) își imaginează întrevederea sa cu versurile tristantzarești ca pe un dialog cu straturile adânci ale folclorului românesc, transfigurate în teme de colind sau de cântec lung; Adrian Pop (Sept Fragments de Tristan Tzara pentru mezzosoprană și pian) pune, ca și Dan Dediu
Muzici pentru Tristan Tzara by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9340_a_10665]
-
special în această direcție. Mirarea celor care nu înțelegeau, la apariția noii Gramatici a Academiei, de ce e nevoie de o descriere amănunțită a verbului românesc (de ce 10 sau 11 conjugări?) venea și din faptul că mulți nu încearcă să-și imagineze dificultățile pe care le întîmpină un non-român care învață româna. Desigur, discuțiile au adus și multe opinii raționale, argumentate, datorită cărora întreaga agitație mediatică a căpătat oarece sens: a atras atenția asupra unor probleme și le-a formulat, scoțîndu-le din
Limbi străine by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9357_a_10682]
-
computațională, capătă și ele o privire proaspătă din partea semioticii. Propunându-și să înțeleagă modul de constituire, de funcționare și de evoluție a sistemelor de semne de orice fel, semiotica descoperă o albie comună pentru toate disciplinele, deoarece nu se poate imagina un domeniu din natură sau din societate care să se sustragă unei reprezentări semiotice. Dar această generalitate și chiar universalitate a proceselor semiotice este în același timp un potențial avantaj și o posibilă capcană. Câștigăm o înțelegere unitară a unor
Al IX-lea Congres Internațional - Semiotica în spectacol by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9348_a_10673]
-
oamenii suntem doar pragul pe care florile pășesc atunci cînd trec de la un cer la altul grîul și macii ca orice poet care se respectă noaptea leagăn grîul și macii pînă ce adorm fericiți sub stele prunci cu vocația răstignirii imaginați-vă imaginați-vă o zi în care între oameni și flori va fi în sfîrșit pace urme de pași sunt urme de pași în Ocean și pe acolo sufletul meu a fost în căutarea ta nici acolo nu te-a
Poezie by Ion Maria () [Corola-journal/Journalistic/9389_a_10714]
-
doar pragul pe care florile pășesc atunci cînd trec de la un cer la altul grîul și macii ca orice poet care se respectă noaptea leagăn grîul și macii pînă ce adorm fericiți sub stele prunci cu vocația răstignirii imaginați-vă imaginați-vă o zi în care între oameni și flori va fi în sfîrșit pace urme de pași sunt urme de pași în Ocean și pe acolo sufletul meu a fost în căutarea ta nici acolo nu te-a găsit știe
Poezie by Ion Maria () [Corola-journal/Journalistic/9389_a_10714]
-
devine pentru Iliescu, pur și simplu "o jigodie"! - ca să dau un singur exemplu recent), Iliescu demonstrează că frica de moarte i-a intrat în fibră. Într-adevăr, după ce o viață întreagă ai fost un "conducător", e șocant chiar să-ți imaginezi că-ți vei sfârși zilele într-o celulă de închisoare! Un element important în strategia de inocentare a lui Ion Iliescu l-a constituit crearea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989. Dacă te iei după titulatură, admiți imediat că o
Lugubrul pedigree by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9392_a_10717]
-
totul mi s-a părut mai puțin interesant (aveam să-mi amintesc situația cu decenii mai târziu când, privind televiziunea bulgară, brodam subiecte ale serialelor pe care - văzute după revoluție la noi - le-am descoperit infinit mai plate decât le imaginasem.) Cât înțelegeam din ceea ce se petrecea în România primei mele copilării este greu de spus. }in minte fragmente pe care le înțelegeam, sau credeam că le înțeleg, fără să fiu în stare să fac legătura dintre ele. De exemplu, țin
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
un drum spre viitor și, mai ales, un fel de a face - în pofida justiției care nu funcționează - dreptate. Refacerea memoriei, ca formă de justiție, a fost o idee suficient de intensă pentru a mă împiedica să cântăresc sau măcar să-mi imaginez eforturile pe care le cerea. De altfel, nu le-am făcut singură. De la scrierea proiectului înaintat în 1993 Consiliului Europei, am realizat totul împreună cu Romulus Rusan și cu echipa care încet-încet s-a strâns în jurul nostru. Adevărul este că a
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]