113,729 matches
-
se cam vede. La nivel tehnic, dau bine o suită de gros-planuri filmate în continuitate sau o juxtapunere de planuri paralele în slow-motion care anunță începutul flashbackului. Dar, cu siguranță, nu m-aș aventura să vorbesc despre "realismul magic" al imaginii cum face Florin Mihăilescu (directorul de imagine). Mai mult, gafele de luminație sunt flagrante, mai ales când se utilizează fill light (lumină menită să evidențieze obiecte, chipuri, etc.): în scena apariției Anei, vezi întâi buze care abia se disting de sub
Atunci i-am condamnat pe toți la Orient Expres by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12434_a_13759]
-
bine o suită de gros-planuri filmate în continuitate sau o juxtapunere de planuri paralele în slow-motion care anunță începutul flashbackului. Dar, cu siguranță, nu m-aș aventura să vorbesc despre "realismul magic" al imaginii cum face Florin Mihăilescu (directorul de imagine). Mai mult, gafele de luminație sunt flagrante, mai ales când se utilizează fill light (lumină menită să evidențieze obiecte, chipuri, etc.): în scena apariției Anei, vezi întâi buze care abia se disting de sub umbrelă în întunericul nopții, apoi - fără să
Atunci i-am condamnat pe toți la Orient Expres by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12434_a_13759]
-
fost selectați Goga, Arghezi, Bacovia, Rebreanu, Ion Barbu, Mateiu I. Caragiale și Panait Istrati și ajungând în perioada contemporană la Marin Preda, Nichita Stănescu și Marin Sorescu - ceea ce e un prim merit evident al colecției, acela de a da o imagine globală a marilor valori. Evident că mai sunt multe nume de cuprins, dar luăm în seamă și intențiile viitoare. Au fost solicitați câțiva dintre cei mai importanți editori cu experiență, specialiști de notorietate într-un domeniu sau altul: Dan Horia
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
și metaforele clișeizate transmit, se știe, informații esențiale despre mentalități și despre sistemele noastre conceptuale. Prostia și deșteptăciunea sînt repere esențiale în judecățile asupra lumii; cum termenul negativ al unei opoziții e, în genere, cel mai productiv în crearea de imagini, nu e de mirare că adjectivul prost poate fi însoțit, în română, de serii bogate de comparații sau de alte determinări cu valoare superlativă. Ele reflectă, printre altele, modul prototipic de a înțelege prostia. Sintagma cea mai frecventă este cu
Prostia Comparată by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12452_a_13777]
-
de bubuie. Face anumite greșeli (...) și nu revine să repare greșeala făcută" (fanclub.ro); Nu e suficient că este prost de bubuie, e și îngâmfat și se dă curcan" (cugetliber.ro). Diferența între cele două expresii este semnificativă: prima reflectă imaginea prostiei căzute, prăbușite, inerțiale; cealaltă, a prostiei agresive, zgomotoase, exuberante. Pot să apară și alte superlative cu sens intensificator general - "Cine nu sare, cine nu sare, Ori este gabor ori e prost de moare..." (fanclub.ro) - sau a căror folosire
Prostia Comparată by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12452_a_13777]
-
primul număr al revistei lunare de cultura ideilor editată de Academia Cațavencu, ID, adică Idei în dialog, sub directoratul lui H.-R. Patapievici. Așa cum era și de așteptat, publicația are o ținută gravă, este paginată cu sobrietate, iar raportul text/imagine este, cu aproximație, 90/10. Pornind de la observația că României de astăzi îi lipsește o cultură a dialogului, un exercițiu al dezbaterii calme și profunde, H.-R. Patapievici propune Idei în dialog ca pe o încercare imperativă de a elimina
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12416_a_13741]
-
sau istoria ideilor, însă ceea ce nu se prea găsește este o anumită doză de umor, oricît de mică, în măsură să relativizeze puțin privirea excesiv de severă și să însenineze, proporțional, comunicarea. N-ar strica și o mai mare grijă pentru imagine, întrucît portretul Dan C.-ului nu este decît un exercițiu de grafician amator care-și oferă serviciile prin stațiunile turistice, și pentru secvența literară, dacă ea este obligatorie, deoarece excepționalul poem al lui Mazilescu, stingher în arhitectura gravă a revistei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12416_a_13741]
-
structureze o piață reală și s-o scoată pe cea de astăzi din zona neagră în care ea se manifestă într-o proporție greu de evaluat. În profunzimea fenomenului artistic, piața neagră include zeci sau chiar sute de colportori de imagini, de geambași, de traficanți, de falsificatori. S-a ajuns pînă în punctul critic în care muzeele organizează expoziții și, mai apoi, publică albume pentru a crea un destin public diverselor lucrări cu totul îndoielnice sau false de-a dreptul. II
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
global, iar Cenghiz Bektaș (Turcia) despre artificializarea vieții în lumea care comunică atât de mult prin computer, despre pierderea culorilor naturale, a gusturilor naturale, ca și despre uniformizare. în același spirit a vorbit și Al. Mironov care a înfățișat o imagine a viitorului ultratehnicizat, astfel cum se întrezărește din consultarea analizelor prospective și a statisticelor. Nora Iuga, al cărei text îl publicăm integral, s-a referit la pericolele care pândesc identitatea nu doar a indivizilor, dar și a țărilor, a națiunilor
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
cărui redacție sînt și cîțiva dintre colaboratorii noștri, să se cristalizeze, să-și contureze chipul. Dar, după cîte se pare, revista a rămas făcută din elemente nemiscibile, studii foarte interesante, "grele", care nu prea merg cu un săptămînal, combinate cu imagini de magazin ilustrat, recenzii și antologii, eseuri fanteziste și subțirele, idei proaspete, îndrăznețe, pierdute într-un peisaj déjá vu. Pe scurt, lucrurile bune există, dar se îneacă. Supărător este și faptul că la întotdeauna interesantul interviu de pe ultima pagină genericul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12439_a_13764]
-
că nu mai merită să-l vezi; îți este povestită prima parte a filmului, dar atît de școlărește, încît îți spui că filmul trebuie să fie o tîmpenie, deși nu e; invers, ți se creează mari speranțe, ți se dă imaginea capodoperei, iar filmul se dovedește, cînd îl vezi, o tîmpenie; personajele filmului îți sînt prezentate sub numele actorilor care le interpretează (o modă foarte răspîndită mai ales în TV Mania) astfel că afli amănunte de tipul: "Charles Boyer îi face
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12439_a_13764]
-
pentru toți contestatarii interni ai regimului. În plus, fireasca prețuire occidentală pentru un astfel de gest, nu știu dacă ar fi dus la creșterea cotei scriitorului în Occident, dar, cu siguranță ar fi turnat un strop de credibilitate morală peste imaginea în lume a culturii române (atît de preocupantă pentru Augustin Buzura ieri, ca și azi). Dintr-un astfel de gest, toată lumea favorabilă schimbărilor democratice ce aveau să vină peste doar cîteva săptămîni ar fi avut numai de cîștigat. Dar cine
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
cu hornuri de cărămidă ce spun mult, și câteva antene t.v. model demult expirat. în fața uneia din intrările în imobil, străjuită de-o copertină de lemn, trepte, și pe trepte o femeie ce plânge asistată de un leandru înflorit. Imagine copleșitoare, cer plat, pe un perete alb, agățată o scară de lemn, într-o nuanță umbrită a aceluiași alb. în curte, niște mărunte garduri despărțind cuști fără orătănii. Periferie imortalizată de pictorul a cărui semnătură se deșiră mare, în tablou
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
de bază. În fapt, acesta se calculează pornind de la o sumă diminuată. Cu cei vreo doisprezece euro cu care pesedeii au mărit acum leafa, un tânăr profesor poate să-și plătească tramvaiul sau să cumpăre două, maximum trei, cărți. O imagine frecventă în orice metrou occidental � oameni citind absorbiți câte o carte � este exclusă în România. La noi, ori citești, ori călătorești! (Ori emigrezi în occident, și le ai pe amândouă!) Ineficiența cronică a mișcării sindicale din România te duce cu
Tradarea pe bază de cotizație by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12461_a_13786]
-
greutățile tranziției, de parcă noi am fi vinovați pentru incompetența partidelor de la guvernare. Nici unul nu și-a dat demisia, recunoscându-și falimentul � decât atunci când s-au cuibărit la sânul partidului pentru care, de fapt, jucaseră în culise. Ei sunt, în oglindă, imaginea miniștrilor și-a parlamentarilor posesori de jeep-uri nichelate. S-a tot vorbit de salariile profesorilor, dar n-am auzit o vorbă despre salariile liderilor sindicali. Tare mi-e teamă că în ziua când vor fi obligați să și le
Tradarea pe bază de cotizație by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12461_a_13786]
-
a poeziei basarabene, după câte știu, lipsesc. Cărți de poezie editate în Moldova ajung în România doar la târgurile de carte sau trimise numai la redacțiile revistelor culturale. Prin urmare, constat - nu pentru prima oară " că nu putem avea o imagine prea clară a ceea ce se scrie astăzi peste Prut, iar dacă, prin cine știe ce hazard, primesc câte un volum de poezie de la Chișinău, realizez dificultatea de a-l analiza într-un sistem de referință cât mai just. Poezia lui Galaicu-Păun sau
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
prima mișcare greșită/ apare coșmarul/ și partida se încheie aici." "Careul cu raci" este metafora spațiului interior captiv ("păretare fără de pereți"), al cărui ritm de o lentoare maladivă nu poate învinge inerția unei damnări, a unei stări cvasisufocante prin impuritate. Imaginea nașterii, a spargerii gheții sau a imaculatei zăpezi sunt recurente. Într-un singur poem (La Estul Estului) găsim o posibilă explicație a acestei chinuitoare existențe în mers de rac, și anume în istorie. Altfel, cauza zbaterii rămâne, cum îi stă
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
întrupării. Ideologia artei devine, astfel, un vast tratat despre epifanie. Noțiuni precum: verticală, orizontală, acțiune, repaos, înălțime, stabilitate, excentric, concentric, rotație, punct, centru, mișcare, linie etc. etc. ies abrupt din virtualitatea lingvistică, din convenția lor lexicală, și se preschimbă în imagini, în arhitecturi, în repere senzoriale. Într-un mod paradoxal și greu de reprezentat în cadrele unei imaginații de tip fabulatoriu, pictorul reface aici, prin Cuvînt și prin Linie, adică prin instrumentarul absolut al Creației celei dintîi, lumea, firea întreagă, mișcarea
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
teologic, de tip doctrinar, unul care închide viața în corsetul dur al instituției, ci echivalentul în epură al istoriei Genezei. De la nașterea formei prin apariția unui punct, de la extensia lui în linie prin mecanismul tainic al mișcării, de la structurarea primei imagini și pînă la tentația ei irepresibilă de a se desprinde și de a se înălța și pînă la enunțurile de tip etico-metafizic sau mesianico-social, gen: Arta reprezintă epoca în formă vizibilă; ea transmite cultura vremurilor noastre sau Arta propagă ideologia
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
geometrică și riguroasă, devin siluete umane dinamice în plan vertical și active în plan orizontal. Din acest constructivism pur, din aceste demonstrații tehnice de stăpînire a suprafeței, a liniei, a culorii și, în general, a codurilor prin care se nasc imagini și se transmit mesaje, coboară nemijlocit omul singular, cu anatomia lui axiomatică, din deceniul cinci. Orice prezumție că pictorul și-a abandonat proiectul inițial, așa cum, de pildă, o va face Al. Ciucurencu, sub presiunea istoriei mărunte și a imperativului său
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
Deși variate compozițional și iconografic, aceste lucrări au ca gen proxim o anumită opacitate vizuală, care face inutil orice efort de lectură fluentă, și o migrație a opticului către auditiv, către ordinea sonoră a lumii. Compoziții seriale, ritmice și muzicale, imaginile pe care Mattis Teutsch le experimentează în acest moment împing percepția către o lume bidimensională, populată de realități spectrale, de amprente ale unui uman sublimat. Pictorul codifică și conceptualizează acum cu o asemenea siguranță și rigoare încît ficțiunea imaginii tinde
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
muzicale, imaginile pe care Mattis Teutsch le experimentează în acest moment împing percepția către o lume bidimensională, populată de realități spectrale, de amprente ale unui uman sublimat. Pictorul codifică și conceptualizează acum cu o asemenea siguranță și rigoare încît ficțiunea imaginii tinde să se substituie lumii tridimensionale și să instituie un alt proiect de realitate. În plin realism socialist, Mattis Teutsch sabotează existența imediată, formele recognoscibile și obiectul tangibil, sugerînd implicit că există o altă lume și un alt tip de
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
un profund angajament moral, și se difuzează mistic în toate universurile imaginabile, ca o dovadă absolută că doar creația artistică garantează o existență exemplară și fără limite. Este exact ceea ce artistul sintetizează în finalul ideologiei artei: ,, Arhitectură- spațiu plastică - dimensiune imagine - suprafață - linie - culoare reprezintă în formă sentimentele vieții spirituale" (Op. cit. , pag. 95) n P.S. Pe data de 07 - 10 - 2004, s-a deschis, la Galeria Luchian 12, prima expoziție Hans Mattis Teutsch organizată în România, cu lucrări din perioada1940-1960. Textul
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
evident în final; filmul nu se termină cu aflarea/pedepsirea vinovatului, ci cu o paradă la care personajele supraviețuitoare se observă reciproc. Stilul cinematografic e sobru, clasic: puține artificii, camera, când nu stă aproape de personaj, adică arareori, se mulțumește cu imagini cu cartierul în care se petrece acțiunea, imagini care amintesc de filmul documentar. Iar violența - care odată exercitată, se moștenește și se perpetuează în acest lung-metraj - e minimă, vizual vorbind: abuzurile la care a fost supus Dave, relatate în prolog
Adaptările, mereu la modă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12456_a_13781]
-
aflarea/pedepsirea vinovatului, ci cu o paradă la care personajele supraviețuitoare se observă reciproc. Stilul cinematografic e sobru, clasic: puține artificii, camera, când nu stă aproape de personaj, adică arareori, se mulțumește cu imagini cu cartierul în care se petrece acțiunea, imagini care amintesc de filmul documentar. Iar violența - care odată exercitată, se moștenește și se perpetuează în acest lung-metraj - e minimă, vizual vorbind: abuzurile la care a fost supus Dave, relatate în prolog ca flashbackuri, nici nu apar pe ecran, există
Adaptările, mereu la modă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12456_a_13781]