6,247 matches
-
conduce la manipulări atunci când criteriul selecției este hotărât de interese particulare sau de grup. În anumite ziare putem citi că totul în țară merge foarte bine (punctându-se investițiile, creșterea consumului), pe când în altele aflăm că ne așteaptă un dezastru iminent (creșterea prețurilor, a cursului de schimb, a șomajului etc.). În funcție de această idee de fond se vor selecta din realitate evenimente diferite. Selecția se poate realiza în așa fel încât fiecare canal media să prezinte o cu totul altă realitate. Se
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
a solicitat ca tratatul să fie semnat în luna septembrie 1936, când se deschidea o nouă sesiune a Adunării Generale a Societății Națiunilor. Motivul real era reprezentat de faptul că serviciile de informații sovietice 52 47 aveau date despre o iminentă demitere a lui Titulescu, fapt care s-a produs la 29 august 193666. În urma acestui eveniment, Uniunea Sovietică a declarat că tratatul nu mai putea fi semnat, demiterea ministrului de externe român fiind considerată ca o dovadă că România își
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
diplomatul sovietic a solicitat ca tratatul să fie semnat în luna septembrie 1936, când se deschidea o nouă sesiune a Adunării Generale a Ligii Națiunilor. Motivul real era reprezentat de faptul că serviciile de informații sovietice aveau date despre o iminentă demitere a lui Titulescu, fapt care s-a petrecut la 29 august 1936 100 . Se știa de pregătirea înlocuirii lui Titulescu, inclusiv la Moscova așa cum am arătat mai sus, primul - ministru Tătărăscu și regele Carol al II-lea, așteptând doar
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
eveniment drept o schimbare a politicii externe a României. 87 În realitate, așa cum am demonstrat, Moscova nu dorea semnarea acestui tratat cu România. Uniunea Sovietică nu ar fi avut de câștigat în urma semnării acestui document. Aceasta deținea informații despre demiterea iminentă a lui Titulescu. Apoi după reocuparea zonei renane de către Hitler, fară o reacție hotărâtă din partea Franței sau a Marii Britanii, sovieticii și-au dat seama că sistemul de securitate colectivă eșuase. Am subliniat faptul că Titulescu era înclinat să creadă că
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
diplomatul sovietic a solicitat ca tratatul să fie semnat în luna septembrie 1936, când se deschidea o nouă sesiune a Adunării Generale a Ligii Națiunilor. Motivul real era reprezentat de faptul că serviciile de informații sovietice aveau date despre o iminentă demitere a lui Titulescu, fapt care s-a petrecut la 29 august 1936 100 . Se știa de pregătirea înlocuirii lui Titulescu, inclusiv la Moscova așa cum am arătat mai sus, primul - ministru Tătărăscu și regele Carol al II-lea, așteptând doar
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
eveniment drept o schimbare a politicii externe a României. 87 În realitate, așa cum am demonstrat, Moscova nu dorea semnarea acestui tratat cu România. Uniunea Sovietică nu ar fi avut de câștigat în urma semnării acestui document. Aceasta deținea informații despre demiterea iminentă a lui Titulescu. Apoi după reocuparea zonei renane de către Hitler, fară o reacție hotărâtă din partea Franței sau a Marii Britanii, sovieticii și-au dat seama că sistemul de securitate colectivă eșuase. Am subliniat faptul că Titulescu era înclinat să creadă că
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Franței este sprijinită în tot modul, mai ales cu privire la Grecia. Germanii par a fi convinși de onestitatea și iubirea de pace a Republicei. Dar cu toate acestea cei din Berlin cred a nu trebui să scape din vedere că alegerile iminente din anul acesta pot aduce o schimbare în Camera deputaților francezi. Gambetta este considerat ca setos de acțiune în Orient și deci nu poate fi un factor sigur al păcii. [14 ianuarie 1881] 32 {EminescuOpXII 33} ["ZILNIC NI SE SPUNE
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nou ca o năpaste pe țară sub numele de Landau? Noi negociem chestiunea Dunării? Noi am zis ceea ce ne pare probabil după prevederile noastre. Am zis că Turcia amenință a dispărea din Europa. Am zis că un rezbel poate fi iminent. În fața unei conflagrații generale probabile am întrebat care este politica guvernului. Și ni se răspunde că suntem ruși or austriaci; iată tot. Pe noi nu ne incomodează deloc a declara că nu poate fi om în țara regelui care să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pomenește de așa - numitul "concert european". Astăzi marile puteri nu mai au o problemă gravă care să le atragă atențiunea tuturor, să le intereseze deopotrivă, spre a căuta în comun acord dezlegarea ei; nu mai au în față un pericol iminent, de natură a le sili să-l prevină sau să-l înlăture toate împreună. Fiecare din statele europene își formează planuri de cuceriri teritoriale și economice pe viitor; ba unele lucrează deja pe față la realizarea aspirațiunilor lor. De aci
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lipsa modelelor didactice; 5. lipsa idealurilor profesionale; 6. lipsa evaluării; 7. lipsa inițiativei În autoperfecționare. Prin urmare, acolo unde banca Încă izolează, hamalul inteligenței (memoria) Încă este predominantă, iar lupta homerică pentru note este prezentă, riscul pletorei mediocrităților medicale este iminent, afirmă autorii parafrazându-l pe I. Drăgan. Un aspect pe care autorii nu-l pierd din vedere este exigența aprecierii muncii profesionale subliniind rolul emulativ și angajant al acesteia. Consideră, fără echivoc, că orice licență nejustificată În notare, de la indulgență
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
stressor organismul Încearcă intrarea În normalitatea existenței sale. 3. stadiul de epuizare, corespunde etapei În care rezervele hormonale și metabolice ale organismului au fost epuizate, capacitatea de reacție a organismului a fost depășită, realizând situația critică În care moartea devine iminentă. Deși la modul general reacția de adaptare este aceeași la orice formă de stress, există variații individuale care țin de capacitatea organismului de a răspunde la agresiune, viteza de reacție, starea de sănătate a organismului, aspecte ce țin În principal
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
că intervenția omului În mediul fizic (de fapt În modelarea mediului fizic pentru a-și satisface nevoile sale egoiste de viață) a realizat, Înafara beneficiilor enorme pentru civilizația sa, o sumă de riscuri la fel de mari, care au devenit un pericol iminent al zilelor noastre, atât În ceea ce privește starea de sănătate a populației (indiferent de mediul În care trăiește, dar mai ales În mediul urban), cât și pentru Însăși existența vieții pe pământ. Condițiile de locuit deficitare sau insalubre, insuficiența infrastructurii sanitare (rețele
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
astăzi protocolul Budapesta cu rezultate foarte bune În inducerea toleranței imune. Și prin această prezentare se dovedește faptul că terapeutica ultimului secol, oricât de spectaculară a fost la Început, la ora actuală se Îndreaptă cu pași repezi către un impas iminent, că cel puțin pentru unele aspecte ale ei cum este antibioterapia noile achiziții nu țin pasul cu acest recul, sau cum este cazul profilaxiei În hemofilie, unde costurile pot depăși resursele disponibile datorită apariției inhibitorilor. Și Într-un caz și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
contemporană în ansamblu. Ca mișcare organizată, cu dimensiuni religioase, sociale și politice, fundamentalismul creștin american își trasează punctele de plecare în bisericile neoprotestante, baptiste și presbiteriene, care afirmă infailibilatea și centralitatea textelor biblice, intransigență în combaterea răului, precum și pregătirea pentru iminenta reîntoarecere a lui Isus. Atitudinea militantă a fundamentalismului creștin nu se manifestă de obicei violent decât în retorica războinică și apocaliptică folosită în așa-numitele cruciade de evanghelizare, menite să dramatizeze lupta binelui cu răul pentru sufletul omului, retorică ce
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
politica anunțată de J.F. Kennedy în campania sa prezidențială (vezi). În ianuarie 2003, cu câteva luni înainte de intervenția militară în Irak, iritat de opoziția franco-germană, ministrul apărării (Defense Secretary) Donald Rumsfeld, întrebat de un reporter despre obiecțiile europene referitoare la iminenta acțiune, a lăsat diplomația de o parte (să nu uităm, nu era Secretary of State, ministru de externe). S-a referit la Germania și la Franța ca fiind "probleme", și le-a asociat nu cu Europa, ci cu vechea Europă
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
care i-au câștigat porecla de "Elvis the Pelvis") nu a avut imediat succes în rândul unui public național mainstream, dar a făcut furori printre adolescenți, un semn ce anunța chiar la sfârșitul conformiștilor ani cincizeci profilarea unor conflicte generaționale iminente. Lucrul ce a făcut o bună impresie în rândul publicului larg în 1958 (nu era încă epoca contraculturii și a obiectorilor de conștiință precum Muhammad Ali) a fost disponibilitatea lui Elvis de a fi incorporat și de a se duce
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
pioși știu c] aceștia vor fi pedepsiți în cealalt] viat] în raport cu faptele s]vârșite, c]ci toat] puterea, bog]ția și autoritatea câștigate în aceast] viat] nu însemn] nimic în lumea care va veni. Cei drepți știu c] sfârșitul este iminent - tot ce trebuie s] fac] este s] cread] în continuare în ciuda persecuției, a torturii și a morții. Iahve a fost o zeitate etic], regulile sale au reprezentat o etic] pozitiv], iar discipolii s]i știau c] tr]iesc conform unei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
divin de conduit]. Cartea lui Daniel simbolizeaz] un eșec al curajului. Viața dreapt], viața decent], viața etic] nu mai conteaz] în crearea unei societ]ți etice. Acest lucru este imposibil în rândul oamenilor deoarece r]ul predomin], iar sfârșitul este iminent. Doar în viața de dup] moarte, în împ]r]ția celor drepți poate lua ființ] societatea etic] în adev]râtul sens al cuvântului. Pentru a face parte din acea societate idealizat], individul trebuie s] prețuiasc] drumul drept în aceast] viat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Maț. 5-7), o colecție remarcabil] a înv]ț]turilor lui Iisus. Au existat mai multe abord]ri, toate având drept efect neutralizarea acestor elemente radicale și aducerea lor în sfera moralei bunului-simț. Potrivit uneia dintre ele, întrucat Iisus prevestea sfârșitul iminent al lumii, etică trebuia aplicat] în scurtul timp r]mas pan] la acestă. Dar, dat fiind c] sfârșitul lumii nu a venit, nu înseamn] c] acum etică este irelevant]. O alt] abordare consider] elementele mai radicale ca fiind apanajul unui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a fost posibil de-abia în secolul acesta că femeile s] între în biseric] f]r] s]-si acopere capul. Sfaturile lui trebuie plasate în contextul situațional al primelor comunit]ți creștine din secolul I d.Hr. Așteptarea să cu privire la sfarsitul iminent al lumii a influențat sfaturile legate de c]s]torie. Oricum, a avut o atitudine hoț]rât] în a-i îndemna pe creștini s]-și continue viață și munca cotidian], întrucat timpul este scurt, si nu s] aștepte sfârșitul cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de planete, o sigurant] a prezentului și o speranț] în viitor. Problemă creștinilor de la sfârșitul primului secol, si a tuturor creștinilor de atunci încoace, a fost aceea de a menține rigoarea radical] a eticii evanghelice, în absența aștept]rii sfârșitului iminent. Existența conținu] a bisericilor locale a generat un num]r de probleme tipice, în special legate de c]s]torie și de familie. În ultimele c]rți ale Noului Testament reg]sim coduri de conduit], adesea preluate din etică greceasc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cei care se bazeaz] în mod deosebit pe apelul la morală funcției), ci și la tendința de a restrânge domeniile care fac obiectul preocup]rilor morale. Ne concentr]m doar asupra actului în sine al „mâinilor murdare”, dar ignor]m iminentă și capacitatea de schimbare a circumstanțelor care au făcut ca acel act s] aib] loc. Chiar aceste circumstanțe au nevoie de cele mai multe ori de evaluare moral] și criticism, iar schimb]rile care ar urma unui asemenea criticism pot elimina „necesitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ion Caraion, Geo Dumitrescu, George Lesnea, Monica Dan, Laurențiu Fulga, Mihnea Gheorghiu, Mihail Cosma, Marin Sârbulescu, Marin Preda, Eugen Schileru și alții”. Editorialul primului număr, Către ostași, cuprinde reflecții și aprecieri politice privind semnificația actului de la 23 august 1944, sfârșitul iminent al războiului, „apropierea de marii noștri vecini” din Răsărit și necesitatea popularizării vieții și realizărilor acestora în rândul „ostașilor de pe front, din cazărmi și de la vetre” etc. Semnează frecvent texte socio-politice Al. C. Constantinescu, Ion Focșăneanu, S. Tătaru, Corneliu Mănescu
VESTEA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290506_a_291835]
-
doctor În medicina tradițională chineză pune un diagnostic, el examinează mai Întâi fața pacientului și Îi evaluează starea de spirit. Dacă diagnosticul este că spiritul pacientului zboară afară din trup e semnul stării celei mai grave și, adesea, prevestește moartea iminentă. Această diagnosticare a spiritului de către medicul chinez este, desigur, mai mult artă decât știință. Este o artă care Își are rădăcinile În terenul unei bogate experiențe clinice și al unei cunoașteri profunde a filosofiei chineze. Doar atunci când doctorul consideră că
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
În primul rând, la ochii clientului, pentru a se asigura de prezența spiritului. Dacă observă că spiritul clientului este foarte scăzut sau aproape distrus, maestrul Îi va recomanda insistent să stea acasă, din cauza riscului unei boli grave sau al morții iminente. Dacă se Întâmplă ceea ce este mai rău, faptul că persoana respectivă e acasă dă măcar senzația de moarte naturală, cel mai mic din cele două rele. La urma urmei, ce anume ne menține sănătoși? Ce creează diferența dintre sănătate și
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]