3,144 matches
-
de voință, se numesc mai exact norme supletive. Trebuie considerat raportul determinat, În toate punctele sale particulare (de ex. succesiunea legitimă, are loc numai În lipsa testamentului etc). Chiar și În cazul acestor norme dispozitive, avem de-a face cu natura imperativă a Dreptului. Norma juridică presupune luarea În seamă a unor condiții de fapt, când acestea sunt verificate, sau se acceptă un imperativ ipotetic: când s-a manifestat sau nu s-a manifestat o anumită voință, din partea părților. Referindu-se la
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
a libertății. Cel dintâi e momentul obiectiv, al doilea e momentul subiectiv. Dar amândouă aceste momente se unesc În realitate și formează un singur lucru. După toate aceste considerațiuni, putem defini și mai pe scurt dreptul: coordonarea libertății sub formă imperativă”. În disputa cu opera altor mari juriști-filosofi ca Ihering, Windscheid, Jellinck, filosoful italian clarifică și alte raporturi Între: Interes și Drept, Raport Juridic și Subiecte de Drept (Persoane), Fapte, Acte și Afaceri juridice, Dreptul În determinarea licitului și ilicitului etc.
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
trebuie să aibă «forța legii»”. Giorgio del Vecchio rezumă această idee fundamentală a filosofiei sale, observând că nu s ar putea concepe, rațional și nici nu ar putea realmente să existe, „o organizație juridică În care toate determinările obligatorii și imperative, să trebuiască totdeauna să fie formulate concret de către organele de Stat. Pentru a viețui, aceasta are nevoie de concursul activ și spontan al tuturor indivizilor, adică a liberei lor inițiative, care nu poate fi nici paralizată, nici Îngrădită de un
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și adevăr Giorgio del Vecchio. Întrebarea este una care vizează: care este raportul dintre imperativul etic (de recunoaștere a personalității fiecăruia!), și voințele individuale, relație interindividuală care constituie un acord voluntar și necesar, totodată. Aceeași lege care impune, În mod imperativ, acordul, Îi determină și conținutul. u alte cuvinte reunirea oamenilor În Societate nu e un act arbitrar, ci e un act care derivă În mod necesar din Însăși natura umană, și de aceea, nu are nevoie de nici o manifestare empirică
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
juridic pozitiv nu rezistă. Și totuși, observă pe drept cuvânt filosoful italian, nu poate fi negat faptul că el „are un caracter juridic”. Giorgio del Vecchio explica această situație de fapt (deși este antinomică): „El impune, Într adevăr, În mod imperativ, o anumită coordonare Între subiect și obiect: stabilește o pretenție, căreia Îi corespunde pe de altă parte o obligație; suntem deci incontestabil În sfera formei juridice a dreptului. Deci, din cauza numeroaselor echivocuri și chiar greșeli, care se leagă de cuvintele
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
pentru tine?“. Acum mai mulți ani, cu mult înainte de incidentul cu spiritualitatea neagră, am avut neșansa să aștept autobuzul o jumătate de oră împreună cu Sue. La un moment dat, s-a întors spre mine și mi-a declarat, cu aerul imperativ, triumfător, al unei persoane care tocmai izvodise cea mai delicioasă epigramă: „Noi așteptăm aici - și când o să vină în sfârșit autobuzul, să vezi că o să fie cel puțin altele cinci chiar în spatele lui“. În vinerea acelei săptămâni, la prânz, stăteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
sunteți cu toții niște securiști Împuțiți!“). Probabil că, dacă aș fi fost Întrebat, aș fi declarat și eu ceva asemănător. Bazil mă sunase cu numai două zile În urmă, ca să-mi ceară din nou un milion de lei. Pe un ton imperativ. De fapt, nu-mi cerea numai bani, ci pretindea să urc În toiul nopții În mașină și să-i duc banii acasă, fiindcă el nu avea mașină, ca să vină să-i ia. O pretenție totuși exagerată, dacă ținem cont că
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Titlul II CĂSĂTORIA CAPITOLUL I CĂSĂTORIA ACT JURIDIC ÎNCHEIAT ÎN SCOPUL ÎNTEMEIERII FAMILIEI Cunoașterea problemei căsătoriei Căsătoria este unirea liber consimțită dintre un bărbat și o femeie, încheiată potrivit dispozițiilor legale, în scopul întemeierii unei familii și reglementată de normele imperative ale legii 27. Legislația familiei nu definește acest concept, motiv pentru care doctrina juridică a rezolvat această problemă în mod diferit, de la un autor la altul 28. Actul căsătoriei se deosebește de contractul civil, sub mai multe aspecte și prezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
dovadă nu este primită împotriva prezumției legale când legea, în puterea unei asemenea prezumții, anulează un act sau nu dă drept de a se reclama în justiție. Prezumția mandatului tacit reciproc este instituită de lege ca o regulă cu caracter imperativ, soții neputând nici împreună, nici fiecare în parte să înlăture aplicarea acestei reguli în exercitarea drepturilor lor cu privire la bunurile comune. Soții nu pot prin voința lor nici să extindă și nici să restrângă domeniul de aplicare al acestei reguli.56
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Aspecte procedurale în litigiile având ca obiect divorțul a) Instanța competentă Codul de procedură civilă cuprinde un capitol special intitulat: Procedura desfacerii căsătoriei, art.607 instituind o competență derogatorie de la regulile generale de stabilire a competenței instanței, printr-o normă imperativă. S-a dispus ca cererea de despărțenie să fie judecată de instanța în a cărei rază teritorială se află ultimul domiciliul comun al soților. Legiuitorul a considerat că în acest mod se facilitează administrarea probelor, cele mai multe dovezi cu privire la relațiile dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
au aceeași situație legală, iar dacă nu există copii, se va face o mențiune în acest sens. La cererea de divorț se vor anexa copiile legalizate de pe certificatul de căsătorie și de pe certificatul de naștere al copiilor minori. Subliniind caracterul imperativ al dispozițiilor art.612 C.proc.civ., Trib.Supr. a statuat interdicția de a se da curs unei cereri de divorț care nu este însoțită de certificatele menționate. > În acțiunea de desfacere a căsătoriei pot fi cuprinse și alte cereri
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
care se căsătorește înainte de vârsta majoratului dobândește capacitatea deplină de exercițiu pe care nu o pierde chiar dacă încetează căsătoria prin divorț, când ea este încă minoră. M. Efectele divorțului cu privire la bunurile comune a) Comunitatea de bunuri a soților și caracterul imperativ al acestui regim matrimonial Raporturile patrimoniale cu privire la bunurile comune desemnate în literatura de specialitate și practica judecătorească prin termenul de "comunitatea de bunuri a soților" sunt rezultatul direct și nemijlocit al căsătoriei. Aceasta ia ființă odată cu încheierea căsătoriei și se
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
În conformitate cu art.22 din Decretul nr.31/1954 privitor la persoanele fizice și juridice 145 se dovedește rudenia fără efecte de stare civilă, în alte scopuri decât al realizării unor drepturi ale persoanei "pentru a se asigura aplicarea unei dispoziții imperative a legii cum este dispoziția prohibitivă înscrisă în art.6 din C. fam.trebuie admis orice mijloc de probațiune în stabilirea rudeniei pentru că numai astfel se dă eficiența deplină legii"146. Rudenia de sânge creează variate efecte juridice, concretizate în
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
face instanței, ceea ce poate să nu corespundă întotdeauna realității. In consecinta se impune ca, acest interes sa fie verificat și apreciat dacă el este în limitele legii. Situația aceasta este reglementată de art.64, alin.1 C.fam., în mod imperativ. Sub acest din urmă aspect, copilul dobândește numele de familie al aceluia dintre părinți față de care și-a stabilit mai întâi filiația. În soluționarea cererii prin care copilul solicită să poarte numele celuilalt părinte față de care filiația a fost stabilită
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
prevederile legale și conferă acestei instituții o identitate proprie. Obligația de întreținere poate fi privită sub forma unei datorii de întreținere și se deosebește de celelalte obligații reglementate de codul familiei. * Obligația de întreținere este o obligație legală Acest caracter imperativ al obligației legale de întreținere înseamnă că părțile n-o pot înlătura sau restrânge cu anticipație, prin acte juridice, ea impunându-se pe tot timpul cât creditorul este în nevoie din cauza incapacității de a munci. Ținând seama de caracterul imperativ
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
imperativ al obligației legale de întreținere înseamnă că părțile n-o pot înlătura sau restrânge cu anticipație, prin acte juridice, ea impunându-se pe tot timpul cât creditorul este în nevoie din cauza incapacității de a munci. Ținând seama de caracterul imperativ al obligației de întreținere, instanțele judecătorești au statuat că, nu sunt valabile convențiile și actele unilaterale de renunțare definitivă pe viitor la dreptul de întreținere, în întregime sau chiar numai în parte prin restrângerea dreptului. În ce privește însă restrângerile temporare ale
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
dintre soți sau a ambilor, de care depinde durata obligației de întreținere, se soluționează cu putere de lucru judecat, prin hotărârea de divorț rămasă definitivă și irevocabilă. Dispozițiile legale privind durata obligației de întreținere dintre foștii soți au un caracter imperativ. Convenția care înfrânge aceste dispoziții este lovită de nulitate. În consecință, nu se poate micșora sau mări durata obligației de întreținere dintre foștii soți. Actul juridic prin care se mărește durata obligației de întreținere, nevalabil cu titlu de asemenea obligație
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
ori în nevoie; > obligația de întreținere există numai pe timpul în care copilul este minor, iar cind acesta devine major, pierde dreptul la întreținere față de soțul părintelui său, chiar dacă îndeplinește condițiile generale pentru a primi întreținere; > obligația de întreținere are caracter imperativ, căci instanța judecătorească are obligația de a pronunța o hotărâre condamnatoare, din moment ce condițiile pentru acordarea ei sunt îndeplinite. * Condiții 269 : 1) soțul a întreținut copilul celuilalt soț singur, efectiv și din mijloace proprii timp de zece ani. Perioada în care
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
obligatii: a) este condiționată de faptul luării copilului spre creștere fără îndeplinirea formelor cerute pentru adopție; b) este subsidiară, căci ea există numai în cazul când părinții firești ai copilului au murit, sunt dispăruți ori în nevoie; c) obligația este imperativă. * Obligația de întreținere ce revine moștenitorului persoanei care a fost obligată la întreținerea unui minor sau care, fără a avea obligația legală, i-a dat acestuia întreținere Trăsăturile caracteristice sunt următoarele (art. 96 C. fam.): > obligația revine moștenitorului persoanei care
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
scopul luării celor mai oportune măsuri în ceea ce privește persoana și bunurile copiilor, evitând divergențele care ar putea fi dăunătoare intereselor acestora.287 Măsurile ce se impun cu privire la minor, trebuie să fie în concordanță cu prevederile Codului familiei, care au un caracter imperativ, neputându-se deroga de la ele. "Egalitatea celor doi părinți în exercitarea drepturilor și îndatoririlor față de copil este de dată relativ recentă, în majoritatea legislațiilor civile europene. Ea este în bună măsură efectul dezvoltării mișcării pentru drepturile omului, precum și al presiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
personal al tutelei; A. Legalitatea tutelei se exprimă în aceea că, instituirea sarcinii tutelei, cazurile de deschidere a ei, procedura de numire a tutorelui, conținutul și încetarea tutelei sunt determinate și reglementate de lege. Normele care alcătuiesc instituirea tutelei sunt imperative, părțile neputând deroga de la aceste dispoziții.317 B. Obligativitatea tutelei rezultă din prevederile art. 118, alin. l C. fam., potrivit căruia "cel numit tutore nu poate refuza această sarcină", stabilindu-se câteva excepții în art. menționat, alin. 2, când această
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
J. Data desfacerii căsătoriei 102 K. Căi de atac în procesul de divorț 103 L. Efectele divorțului cu privire la relațiile personale și patrimoniale dintre soți 103 M. Efectele divorțului cu privire la bunurile comune 105 a) Comunitatea de bunuri a soților și caracterul imperativ al acestui regim matrimonial 105 b) Partajarea bunurilor comune 106 d) Data încetării comunității de bunuri 109 N. Alte efecte ale divorțului 119 a) Obligația de întreținere între foștii soți 119 b) Efectele divorțului asupra dreptului de moștenire 120 O.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
în privința copiilor, aceștia au statutul de copii din căsătorie; b.) Căsătoria putativă. (Vezi și, Ion P.Filipescu, Gh.Beleiu, Unele probleme privind nulitățile ridicate în practica judiciară, în R.R.D.nr.9/1971, p.75; De asemenea, Ioan Mihuță, Încălcarea unor norme imperative. Nulitatea. Efecte., în R.R.D.nr.12/1976). 67 Instanța supremă, făcând aplicarea art.23, alin.2 și art.24, alin.2 C.fam., odată cu constatarea nulității căsătoriei și în conformitate cu art.42 din același act normativ, a dispus, prin asemănare cu situația
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
a conferințelor protopopești 44. În 1951, cu ocazia sărbătoririi a trei ani de păstorire a patriarhului Justinian, episcopul Theoctist Botoșăneanu, vicarul sfintei patriarhii și rectorul Institutului teologic din București, vorbea de „marile înfăptuiri“ ale patriarhului care a încercat să răspundă imperativului permanent al răspândirii cuvântului lui Dumnezeu, dar și cerințelor misionare impuse de preocupările sociale ale fiecărei epoci. Fiind conștient că „poporul“ s-a împotrivit sistemelor sociale care au negat spiritul dreptății și păcii, „batjocorind chipul lui Dumnezeu, înrobindu-l pe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
afară (Franța - n.ns.) cu care se laudă deschis acești domni“36. Cu câteva zile înainte de lovitura de stat, consulul general al Franței la București are un interesant dialog cu domnitorul, ocazie cu care diplomatul francez îi cere, la modul imperativ, de a face călătoria la Constantinopol și a avea o conversație cu marchizul de Moustier, ambasadorul Franței în capitala Imperiului otoman și unul din susținătorii cei mai ardenți ai politicii preconizate • Ibidem. • Ibidem. • Ibidem. • R. V. Bossy, L’Autriche et
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]