2,882 matches
-
soare ca altădată, lumea toată devenise cuvậnt care trebuia să pună în mișcare inima. Încercam să găsesc cuvậntul magic pe care să i-l șoptesc lui Yon, să-l fac să înțeleagă că nu e totul pierdut. L-aș fi implorat să asculte răsunetul coardelor sufletului meu trist, împătimit de suferințe, cu aripile fanteziei frậnte. Nu reușisem să mă dăruiesc celui drag la momentul potrivit, uitậnd că uneori chiar și divinul trebuie să se umilească și să-și împartă nemurirea cu
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
ascultat o demult pe Puceanca... Capul florăresei se ivește pe deasupra gardului. Conașule, frumosule și deșteptule, ia măcar un fir, că ți-l dau degeaba, ți-l pui la botonieră când te duci la paranghelie cu cocoana. Gicu privește către cer implorând mila divină, apoi scoate o hârtie de cincizeci de mii, cheamă florăreasa și preia firul de trandafir. Nici nu ajunge bine la masă și, hop, se-nțeapă. În timp ce Își suge degetul, filozofează clătinând din cap: M-a blestemat baragladina, să
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
hibrid. Nu toate inteligențele devin caractere. Diplomații și îndrăgostiții ar trebui să știe că nu poți prinde păstrăv cu momeală de plevușcă. Misiunea generațiilor tinere e să transforme iluziile înaintașilor în decepții. El scruta infinitul. Și ceilalți îl credeau șasiu. Imploră mai curând statuile. Nici semenii nu te vor ajuta mai mult. Învingătorul nu cere, pretinde. Leii de la circ își mănâncă uneori dresorii crezând că pot deveni liberi. Ideile prigonite capătă un luciu de noblețe, chiar dacă sunt ușor imbecile. Și slujitorii
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
are scuze : și Steaua Polară e fixă . Arma fundamentală a prostului este suspiciunea. Imbecilii sunt de două feluri : unii care refuză să facă ceva și ceilalți care consideră că fac totul. Pentru imbecili îndoiala pare o blasfemie. Prostul este iremediabil ocupat. Imploră ajutor și orfanii care si-au ucis părinții. Imbecilul este imun la autocritică. Convinși de ingratitudinea posterității, unii poeți actuali și-au instalat deja bustul pe balcon ori în spălătorie. Nimeni nu imploră dispensă de prostie. Fără proști, ar sucomba
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
pare o blasfemie. Prostul este iremediabil ocupat. Imploră ajutor și orfanii care si-au ucis părinții. Imbecilul este imun la autocritică. Convinși de ingratitudinea posterității, unii poeți actuali și-au instalat deja bustul pe balcon ori în spălătorie. Nimeni nu imploră dispensă de prostie. Fără proști, ar sucomba și umoriștii. Ne-am obișnuit ca adevărul să miroasă a hoit. Troglodiții cred că numai mușchii întrețin munca. Și proștii au simțul momentanului. Analfabeții vor să reinventeze o artă accesibilă nivelului lor „ intelectual
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
în seamă. Stătea mai mult singur și se simțea părăsit de toți. Nu mică i-a fost mirarea când a vrut să intre în casă într-o seară și a găsit ușa încuiată. Degeaba a bătut la ușă, i-a implorat pe părinți și pe frați să-i dea drumul înăuntru. - Ce mă fac? Ce mă fac? se gândea șoricelul. O să vină zile ploioase și reci, eu unde o să stau? Cu inima frântă de durere a plecat în căutarea unui adăpost
PRIMA CARTE CU POVEȘTI by Înv. MERA FEVRONIA Prof. MERA FEVRONIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91503_a_93524]
-
mele fiziologice, m-am năpustit asupra lor, încercînd să le spun adevărul, dar i-am văzut aceea privire ca atunci când mă îndemna să fumez, să beau sau săi mănânc. Eu le spuneam că nu-i vina lui, iar el mă implora din priviri să-l las să ia totul asupra lui. Mi-a și spus, la un moment dat: "E mai bine așa, mie n-au ce să-mi facă, eu sânt un ratat" Am amuțit și înțepenit, privindu-l cum
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
și în punctele și virgulele pe care uitam să le pun. După ce l-am trimis, nu am mai dormit. În prostia mea, am crezut că voi primi, răspuns în aceeași seară. Eu nu aveam de unde să o sun să o implor să-mi răspundă, așa că îți dai seama ce disperare m-a cuprins când într-o seară, ajuns acasă, constat că doar o pagină și jumătate zăceau pe jos, jumătatea neterminată și ea, din cauza lipsei de hârtie. Am turbat, mai ales
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
bătut în trecere pe umăr, șoptindu-mi: "Ai grijă de ea, bătrîne!" Cei doi martori au amuțit, ca si mine Nu-mi venea să cred că mi-o lăsa mie. Cât de indecis poți fi in viata asta ca să o implori să rămână cu tine și, când ea se hotaraste, sa te răsucești și să nu o mai vrei. Așa credeam eu că se intampla cu J.P., pentru că mă futea grija de problemele lui, neștiind că problema mea era mult mai
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
eu gata. GATA! Mai târziu, adolescent fiind, am gustat și eu din satisfactia ultimului cuvânt. Chiar și cu Regu am trăit această stare, dar ea a fost nepremeditată, așa cum a fost în relația cu Roșa, pe care chiar eu am implorat-o să se întoarcă, doar ca să fiu eu cel care are ultimul cuvânt. Netrebnic, nedemn, nimicnic, nașpa, nesănatos, nemernic, neobrăzat, nepermis, am uitat ceva? Dacă-ți mai vine ceva în minte, ia, te rog, un pix și adaugă fără frică
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
în perioadele când am scris, am și visat aceleași lucruri, fără să pot spune prea limpede dacă visul precedă scrisul sau invers. Visam fațade cu stucaturi, cu statui în poziții neverosimile, patetice, întinzînd mâinile spre mine, ferindu-se de lovituri, implorând... Cupole de aramă sub care nimic nu era de dimensiuni umane, cu imense deschideri rotunde sus, în centru... Piețe pustii, sub un soare transparent, unde, în lumina galbenă, se înălța un turn la fel de galben, prăfuit și de neînțeles.. . De unde îmi
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
trăsături regulate. Era foarte palid și din când în când își deschidea ochii căprui. Ea îi așeză o buclă rebelă căzută pe frunte, acoperindu- i pleoapa ochiului drept. În mila ce o cuprinse față de el, murmură în gând o rugăciune, implorând bunătatea lui Dumnezeu pentru a veghea asupra lui. „e atât de tânăr!” își zise, uitând pentru moment că are 24 de ani, adică aceeași vârstă cu ea. În capul ei începu să se îgrămădească o sumedenie de întrebări: de ce băuse
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
și Eugen. Ea îi spuse și despre copilăria petrecută de soțul ei alături de tatăl său vitreg. Bătrâna doamnă nu se putu abține să nu plângă. După plecarea Oanei din bucătărie doamna Neli se așeză în genunchi în fața unei icoane, implorând mila lui Dumnezeu pentru iertarea soțului ei și binecuvântarea celor doi tineri. Doamna Neli știa de la începutul căsătoriei cu soțul ei că avea un fiu neligitim, încercând să-l înțeleagă dar nu era de acord cu tăcerea lui. Știindu-l
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
ar zice acum ar fi de prisos. Se așeză lângă el pe un scaun, deși în cameră era destul de rece și îl lăsă să-și potolească durerea, dar fără să-l părăsească, murmurând o rugăciune cu ochii plini de lacrimi, implorându-l pe Dumnezeu pentru a-i dărui liniște și putere să poată suporta această grea încercare. La un moment dat, Radu se opri din plâns dar contiunuă să stea cu fața în mâini, ușor aplecat, neobservând că bătrânul era în
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
Ea dormea liniștită cu mâinile împreunate ca pentru rugăciune. înainte de a adormi se consolă cu gândul că dacă soțul ei ar fi rămas fără ea, durerea și suferința l-ar fi chinuit îngrozitor. Acum se gândea doar la fiul ei, implorând ca Dumnezeu să-l aibă în paza sa. Pe fața ei strălucea o lacrimă, pe care o scăpase în timpul rugăciunii. A doua zi dimineața, la micul dejun, bunicii lui Radu îl înștiințară că au hotărât s-o ia pe
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
a cărui ochi țâșneau scântei: -Această femeie este o "leoaică învrăjbită" după cum îi spune Andrei și Livia, zise Radu accentuând pe cele două cuvinte comparative. Ramona se mulțumi doar să zâmbească. Acest micuț și încrezut "făt-frumos" în curând îmi va implora în genunchi iertarea dacă planul meu se dovedește a fi împlinit iar "zâna lui bună" va lăcrima pe urmele lui. Deși l-am iubit, răzbunarea mea va fi crudă. Viața lui va deveni un coșmar blestemat. Seara de Sfântul Nicolae
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
a retras din viața publică la o vârstă înaintată și a plecat spre munții din vest călare pe un bivol. Când a ajuns la ultima trecătoare care marca granița imperiului, paznicul l-a recunoscut pe faimosul înțelept și l-a implorat să lase un document cu învățăturile lui pentru posteritate. Refractar, spontan și cu un oarecare simț al ironiei, Lao Zi a făcut o pauză în pelerinajul său spre uitare și a compus repede Tao teh ching, scrisă în 5 000
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
ne gândim În ce poziție ne aflăm? Întreb eu. Îi arăt io pizdei mici câteva poziții bune de-i merg fulgii. Începâncu fututu În patru labe. — Te rog, nu spune nimănui... Nu vreau să afle tata. Nu trebuie să știe, imploră ea. — Trebuie să te acuz de posesie și intenție de a vinde droguri. Bineînțeles, ca minoră, probabil că n-o să primești o condamnare la Închisoare, dar va trebui să apari la proces. La ce școală ești? — La John Gilzean’s
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
nevoie de o pauză. Știu că vrei să sistezi toate concediile, dar o să cedez nervos dacă nu plec. Ultimul lucru pe care-l vreau e să ajung ca Busby... iar chestia aia din weekend a fost ultima picătură, aproape Îl implor eu. Detest vopseaua aia albastru deschis de pe pereții camerei lui Toal. O face să pară mereu rece. În plus mai e și mirosul, duhoarea aia hidoasă de tutun stătut, care pare să se fi impregnat În celulele pielii lui Toal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
din securitate apar Într-o clipită, Îl pun la pământ pe bulangiu și Îl duc de acolo, cu mâna pe spatele lui, În stilul polițailor. — Terry! urlă soția lui. El se răsucește Înspre ea, Îmi surprinde puțin privirea și mă imploră. Bărbatul ăla o să vă spună, e ofițer de poliție... — Îmi pare rău, Îi spun eu unui paznic, tipul e puțin țicnit. L-a apucat și cu mine În avion. Pare un picuț cam confuz, mă bat eu ușurel pe cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
cu cureaua. Mi se pare dificil să-mi păstrez entuziasmul. Mă tot gândesc la adversarii din cursa pentru promovare: GUS BAIN PETER INGLIS JOHN ARNOTT Vă fut pe toți gherțoilor... — Fute-mă mai tare Bruce! Fute-mă mai tare! mă imploră Chrissie. Să vă fut pe toți... Pe bufet e poza lui Stacey la școală. Nu mă pot uita la ea, mi-aș dori s-o fi Întors cu fața la perete sau s-o fi pus În sertar. Ne urmărește cu privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
ofer și eu... și apoi mă Îndepărtez prin casa domnului acest templu magnific În care-l slăvim pe Zeul nostru al Cumpărăturilor generozitate risipă consumator cheltuieli competiție În afaceri cumpără și fentează moartea și pe stradă unde cerșetorii excluși te imploră să le dai un penny... aseară i-am spus bietului Ray cuvintele astea Shirl a noastră consideră că ai futut-o nasol du-te-n măta, du-te-n măta, du-te-n măta, du-te-n măta te rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
omorî pe tip... nu piun polițai... agresorul meu Ocky. — Tacă-ți fleanca de ciripitor căcăcios, zice Ghostie, iar eu Îl pot simți de aici pe Ocky cum tremură. Osavem grijă de tine mai târziu. Știm totu despriamicu tău. — Nus ciripitor... imploră Ocky. Bietul Ocky. Mereu Între ciocan și nicovală. — Lexo are dreptate, spune Ghostie. Tipu ăsta știe șmenu. I-am tras-o băiatului. — I-am tras-o la greu, vocea batjocoritoare a lui Lexo continuă, puțoii morți nu spun nimic. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
sus. Au terorizat clienții. Acum nam nici o taină să găsesc o masă. Ne tratează ca pe niște regi acu zău așa. Chiar și de Hogmanay, cu toți turiștii ăștia, aș putea să intru oricânși ne rezolvă imediat. N-o să-i implor să mă ierte. Sunt niște gunoaie, sunt niște infractori nemernici. Sunt diferiți de noi. Acum nu ne mai e frică. Ei sunt slabi. Crezi că asta mă impresionează, râdem noi, clătinând din cap... că poți facio gașcă de copilași sonați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
defunct (psyché)". Astfel îi apare nefericitul Patrocle în somn lui Ahile. În Eschil, Io spune: "Ah! iară și iar tăunul mă-mpunge, sărmana! / E năluca [eidôlon] lui Argos..."*. Euripide, în Alcesta, pune cuvântul în gura soțului ei văduv, care-i imploră pe sculptori să-i redea soția vie: În patul nunții așeza-voi trupul tău, / făcut de mâna unor meșteri iscusiți [tektonôn], / și lui am să mă-nchin și-am să-l cuprind la piept, / rostindu-ți numele, crezând c-o
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]