5,387 matches
-
prin perfecționare și reconversie profesională. În Statutul Personalului Didactic sunt precizate formele și programele prin care se realizează perfecționarea pregătirii personalului didactic. Dezvoltarea competențelor constituie un element central deoarece aceste ansambluri de cunoștințe, capacități, aptitudini absolut esențiale pentru împlinirea personală, incluziunea socială și angajare trebuie să fie dezvoltate până la sfârșitul școlarității. Raționamentul ce stă la baza întregului demers constă în transformarea competențelor cheie în forma absolut necesară pentru formarea specializată, aprofundată, realizată pe parcursul întregii vieți. CAPITOLUL I RESURSELE UMANE - FACTOR
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
de informații și comunicații. Extinderea Uniunii Europene adaugă o nouă dimensiune și noi provocări, oportunități și cerințe activității din domeniul educației și formării profesionale. Strategiile privind educația permanentă și mobilitatea sunt esențiale pentru a promova capacitatea de angajare, cetățenia activă, incluziunea socială și dezvoltarea personală. Dezvoltarea unei Europe bazate pe cunoaștere și asigurarea că piața muncii din Europa este deschisă tuturor, reprezintă provocarea majoră pentru sistemele de educație și formare profesională din Europa și pentru toți actorii implicați. Europa trebuie să
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
actualizată în funcție de cerințele pieții muncii; - integrarea europeană prin realizarea unui învățământ performant în concordanță cu standardele Uniunii Europene; - dezvoltarea de parteneriate cu agenții economici pentru asigurarea formării profesionale a adulților prin realizarea cursurilor de calificare/recalificare/perfecționare a personalului angajat; - incluziunea elevilor cu nevoi speciale și a celor din medii defavorizate în școala publică și dezvoltarea de abilități și competențe ale acestora pe nivele de calificare; - asigurarea calității prin activitățile de instruire teoretică și practică. Resurse fizice și umane Principala preocupare
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
obiectiv prioritar : utilizarea eficientă și ameliorarea calitativă a resurselor umane pentru a asigura tranziția graduală de la ocupații economice cu un nivel scăzut de calificare la ocupații care implică cunoștințe și deprinderi avansate, multiplicarea locurilor de muncă decente, reducerea sărăciei și incluziune socială. Indicatorii de progres în acest domeniu sunt: - rata brută de cuprindere la diferite trepte de învățământ - rezultatele testărilor naționale și internaționale ale cunoștințelor elevilor - participarea la educația permanentă. Obiectivele politicii educaționale: - Îmbunătățirea calității și sporirea accesului la servicii educaționale
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
la servicii educaționale Educația joacă un rol esențial în combaterea sărăciei și asigurării creșterii economice durabile. Însă pentru a valorifica această oportunitate este necesar de asigurat acces echitabil la servicii de educație și calitatea acestora. Accesul echitabil este important pentru incluziunea tuturor copiilor și tinerilor în procesul educațional, asigurându-le șanse egale la un nivel de viață decent, oportunități de angajare adecvate și participare la viața socială. Totodată, o societate educată este și o societate cu o coeziune socială mai înaltă
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
sunt... lacrimi multe, multe. (O. Goga) Funcționând ca un principiu de coerență textual, metonimia concretizează în imagini artistice noțiuni abstracte, concentrează expresia, maximalizând planul ideatic. Sinecdoca (gr. synekdoché - cuprindere la un loc) își actualizează valoarea expresivă în câmpul logic al incluziunii, operând substituiri de ordin cantitativ: singularul în locul pluralului și invers, partea în locul întregului sau mutația inversă, genul substituind specia etc.: [...] tot ce mișcăn țara asta, râul, ramul, / Mie prieten numai mie, iară ție dușman este (M. Eminescu); Căci toată floarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
elev, adică atitudinea elevului față de grupul de referință, În timp ce datele de pe verticală (alegeri și respingeri primite indică locul ocupat de individ În cadrul grupului, adică statutul său sociometric; acest ultim parametru mai este cunoscut și sub numele de incluziune socială și reflectă atitudinea grupului față de fiecare elev. Este recomandabil ca În fiecare an să se Întocmească astfel de matrici, una pentru alegeri, alta pentru respingeri, iar acestea să fie incluse caietul / portofoliul Învățătorului (Anexa 4. 2.3 Indicii sociometrici
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
calcula o serie Întreagă de indici pentru fiecare elev În parte. Apar, cum e și firesc, două categorii de indici sociometrici: privitori la expansiunea socială care se calculează pe baza datelor totalizate În partea dreaptă a matricei și indici ai incluziunii sociale care se calculează pe baza datelor totalizate În partea de jos a matricei. Ioan Nicola, studiind literatura de specialitate a constatat că există diverse formule de calcul a acestor indici și a optat pentru una simplificată. Valoarea lui x
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
calculează pe baza datelor totalizate În partea de jos a matricei. Ioan Nicola, studiind literatura de specialitate a constatat că există diverse formule de calcul a acestor indici și a optat pentru una simplificată. Valoarea lui x (gradul de expansiune / incluziune este dată de alegerile exprimate, respingeri exprimate, alegeri primite și respingeri primite. Rațiunea calculării acestor indici constă În aceea că, datele brute din matricea sociometrică nu țin seama de mărimea grupului; indicii sociometrici sunt sensibili față de această variabilă. Dacă, de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
mereu la această microunitate socială. Indirect, pa baza acestor indici, se pot face referiri și asupra grupului considerat ca Întreg. Pentru a cunoaște cum se distribuie simpatiile și antipatiile În interiorul grupului se apelează la reprezentarea grafică a indicilor sociometrici, specifici incluziunii sociale. Cum se Întocmește poligonul de frecvență? Într-un sistem de axa de coordonate, pe abscisă, se stabilesc un număr de 8-10 intervale de clasă care să cuprindă Întreaga scală dintre cele două valori extreme ale șirului de indici reprezentând
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
Întocmește poligonul de frecvență? Într-un sistem de axa de coordonate, pe abscisă, se stabilesc un număr de 8-10 intervale de clasă care să cuprindă Întreaga scală dintre cele două valori extreme ale șirului de indici reprezentând expansiunea afectivă și incluziunea socială. Pe ordonată se notează numărul elevilor din clasă, corespunzător fiecărui interval. Unind punctele respective se obține poligonul de frecvență. Separat, pe același grafic se poate reprezenta și distribuția celuilalt șir de date. Cum se interpretează aceste grafice ne indică
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
să facă, ci suma acțiunilor sale, a comportamentelor afective. Cum se Întocmește sociograma colectivă? Cel mai reprezentativ este modelul celor trei cercuri concentrice. Membrii grupului vor fi delimitați În trei categorii, În funcție de valoarea minimă și maximă a indicilor socimetrici ai incluziunii sociale; În mijlocul cercului se vor plasa cei cu indicii cei mai mari, În al doilea cerc elevii cu indicii de valoare medie, iar În al treilea cei cu indicii de valoare mică. Utilizând datele cuprinse În marticea sociometrică, cu ajutorul săgeților
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
schimb, antipatia grupului față de ei este mai scăzută. Cadranul IV : cuprinde elevii ce manifestă o antipatie intensă față de grup, iar acesta răspunde cu aceeași intensitate a antipatiei sale. 3 Situația În care sunt corelate cele două șiruri de indici corespunzătoare incluziunii sociale Notând pe abscisă indicii corespunzători respingerilor primite, iar pe ordonată indicii corespunzători alegerilor primite și plasând elevii În cele cadrane, se pot face aprecieri asupra statutului sociometric al acestora. Adoptând terminologia folosită de N. Radu și colaboratorii, se disting
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
economice durabile a acesteia pe pilonii economic, social și de mediu. Astfel, în cadrul pilonului economic, obiectivul major ar fi creșterea eficienței și profitabilității. În ceea ce privește pilonul social, menționăm obiectivele creșterii bunăstării, echității și justiției sociale și, nu în ultimul rând, al incluziunii<footnote De altfel, Strategia UE-2020 are ca principal obiectiv realizarea unei economii și societăți inteligente (smart), durabile (green) și incluzive. footnote> și solidarității. Pilonul de mediu vizează creșterea ecoeficienței, în sensul reducerii presiunii activităților socioumane asupra capitalului natural. Implicarea investițiilor
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
România are 1-2 salariați la zece locuitori; în 12 județe, are trei salariați la 10 locuitori; în București are peste trei salariați la 10 locuitori. Cf. Raport - România 2003, UNFPA, p. 10. Studiu elaborat pentru Comisia Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale CASPIS și difuzat prin site-ul instituției sub titlul Romania rurală de azi: ocupare neagricolă și navetism.. Prelucrarea diferitelor baze de date, analiza și interpretarea lor au fost realizate de autor, singurul responsabil în acest sens. Instituțiile implicate în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
preocupă, deoarece ele explică poate confuzia deja denunțată dintre depresia „normală” a adolescenței și starea patologică. Dacă orice adolescență este separare, dacă orice separare este o pierdere urmată de doliu, atunci orice adolescență ar fi o depresie potențială. Definind criteriile incluziunii și excluziunii, clasificările moderne de tip DSM sau CIM au avut meritul de a clarifica într-o oarecare măsură această ambiguitate și au încercat să traseze o linie de demarcație cât mai „obiectivă” posibil între fluctuația timică developmentală și o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
raționale. Dacă însă raționalitatea și raționalizarea ca țeluri ale Economiei nu sunt simple vorbe de duh, ele n-ar trebui să sărăcească funcția conștienței de a se sublima ca Rațiune. Deplinătatea minții, ca mediu natural al logicii și poieticii, semnifică incluziunea, iar nu excluziunea operatorilor pe criterii de apartenență exclusivă (la rațional sau emoțional ca părți indestructibile ale conștiinței). Dicționarele ne spun, între altele, că Economia este știința ce oferă rețete pentru mai mult, mai repede, tot mai mult și mai
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
proprietățile mediului social sunt puternic semnificative pentru dezvoltarea economică și socială și că, prin urmare, numai o parte a acestora vor putea face obiectul atenției și analizei din perspectiva capitalului social. Între capitalul uman și capitalul social există raporturi de incluziune și cauzalitate circulară, în sensul că, dacă anumite caracteristici considerate dezirabile pot fi generalizate la proporții semnificative ale populației totale sau unor subpopulații ale acesteia, se vor produce reconfigurări la nivelul capitalului social ce a făcut posibilă „producția de masă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
care se regăsesc Exemple Fond de Management a Infrastructurii sector public disfuncțional, lipsa descentralizării Armenia Bosnia Fond de Dezvoltare Locală sector public slab, descentralizare în tranziție Bosnia, Macedonia, România Fond de Criză catastrofe naturale, postconflicte sociale Kosovo, Bosnia Fond de Incluziune Socială sector public relativ funcțional, relativă descentralizare, situații de excluziune socială Bulgaria, România, Slovacia, Serbia Fondurile de management al infrastructurii nu transferă resurse către comunități sau autorități locale, precum fondurile de dezvoltare locală, ci, nemijlocit, către constructori privați care au
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
unor „șocuri” economice. Într-un „stat puternic”, investițiile în proiecte de infrastructură sunt administrate de structuri specifice ale statului, așa încât nu se justifică un fond social din categoria celor menționate anterior. În astfel de contexte apar, mai degrabă, fondurile de incluziune socială, care se adresează minorităților etnice, categoriilor marginale etc. Un fond social își poate modifica statutul de-a lungul timpului, transformându-se din „enclavă” în cadrul unui stat, în „agenție de implementare” semiautonomă sau chiar subordonată în întregime unei anumite structuri
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de consultanți britanici, care au elaborat un chestionar numit SCAPSI (Social Capital, Anti-Poverty and Social Inclusion), prin intermediul căruia este măsurată, în diferite etape de-a lungul perioadei de implementare a unui proiect, evoluția câtorva indicatori privind sărăcia, capitalul social și incluziunea socială, încercându-se să se determine potențiale corelații între modul cum evoluează aceste categorii de indicatori. Aceste chestionare sunt aplicate în trei momente distincte ale ciclului de viață al unui proiect: 1. evaluarea de teren, 2. mijlocul și 3. sfârșitul
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de viață al unui proiect: 1. evaluarea de teren, 2. mijlocul și 3. sfârșitul perioadei de implementare. Indicatorii măsurați cu ajutorul SCAPSI sunt structurați pe cinci dimensiuni: trei dintre ele privesc nivelul capitalului social, celelalte două referindu-se la sărăcie, respectiv incluziune socială. La aceste două nivele din urmă, SCAPSI încearcă să documenteze stadiul inițial, respectiv măsura în care apar, pe parcursul perioadei de implementare a proiectului, semnale privind reducerea sărăciei la nivel comunitar și creșterea gradului de implicare a membrilor anumitor grupuri
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
dovedit a fi vitală pentru păstrarea bunului renume. Primul pas spre transformarea identității fusese făcut. Următorul pas avea să se facă în anul 2006, când, pe fondul unor măsuri de îmbunătățire a situației romilor, asumate de România în cadrul decadei de incluziune a romilor, s-a introdus în cadrul Proiectului de Incluziune Socială, finanțat de Banca Mondială și de Guvern, o componentă destinată intervențiilor prioritare pentru comunitățile sărace de romi, al cărei management revine FRDS. Noutatea față de proiectele și programele anterioare derulate constă
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
pas spre transformarea identității fusese făcut. Următorul pas avea să se facă în anul 2006, când, pe fondul unor măsuri de îmbunătățire a situației romilor, asumate de România în cadrul decadei de incluziune a romilor, s-a introdus în cadrul Proiectului de Incluziune Socială, finanțat de Banca Mondială și de Guvern, o componentă destinată intervențiilor prioritare pentru comunitățile sărace de romi, al cărei management revine FRDS. Noutatea față de proiectele și programele anterioare derulate constă în tratarea integrată a problemelor acestor comunități, prin acordarea
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
succes este nevoie de o schimbare de mentalitate la nivelul fiecărui individ din organizație, ceea ce constituie de pe acum o provocare pentru întrega echipă. Facilitare instituțională pentru fonduri structurale Anul 2006 nu a adus, însă, Fondului numai implicarea în programele de incluziune socială. Odată cu agitația creată de iminenta infuzie de fonduri structurale și de teama - justificată, de altfel - că nu există suficientă capacitate de gestionare și absorbție a acestora, Autoritatea de Management a Programului Operațional „Dezvoltarea Resurselor Umane” din Ministerul Muncii Solidarității Sociale
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]