KorAP: Find »[drukola/base=indian & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...84 85 86 ...145 >

3,607 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826

după primele descoperiri geografice. China, mare putere a Asiei de est, centru de emanație a unei culturi avansate, își manifesta mereu disponibilitatea de a avea legături politice, culturale și comerciale cu toate țările zonei și nu numai. Corăbieri arabi, persani, indieni, din insulele indoneziene și Filipine dezvoltau un comerț intens și profitabil cu China, fiind primiți cu ospitalitate. Soli și comercianți chinezi erau activi în porturi și capitalele multor state unde erau acceptați cu respect și deosebită considerație. În anul 1557

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
româno-indiene au dat un impuls apreciabil relațiilor bilaterale dintre cele două țări. În perioada 13-18 octombrie 1960, președintele Consiliului de Stat și președintele Consiliului de Miniștri ai României, împreună cu soțiile, au efectuat o vizită oficială în India, la invitația președintelui indian Varlahagiri Venkata Giri, fiind primiți cu sentimente de prietenie și respect. Președintele indian, referindu-se la țara noastră, salută "România modernă, o națiune și un popor care vor oferi o viață mai bună tuturor fiilor și fiicelor lor"35. Cei

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
Pe harta lumii", a apărut lucrarea Pakistanul de Al. Sorin, în care sunt prezentate date istorice, geografice și demografice, precum și despre situația economică și politică din această țară. În Țara Românească erau cunoscute, în secolele XVII-XIX, mărfuri de pe teritoriul subcontinentului indian, printre care "culoarea albastră indiană", numită popular și "Lahur", de la numele orașului Lahore, aparținând Pakistanului după independența celor două state. Angajamentul vamal din 1727, menționează șaluri de Cașmir (hindico), ajunse în Țara Românească prin Bagdad și Istanbul. 2. Relațiile propriu-zise

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
În Nepal se află câteva dintre cele mai mari masive muntoase: Munții Himalaya și Everest. I. Nepalul, țară din subcontinentul indian, în care religia dominantă este hinduismul, ca în India și Sikkim, are doi vecini: mongolii din Tibet, chinezii și indienii, în mică măsură din Hindustat, iar pe locul trei se află Gurkas din casta indiană din Rajputana. Regatul nepalez a fost influențat religios și cultural de Imperiul Mauria din nordul Indiei. Primele comunități s-au stabilit în această regiune himalayană

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
din casta indiană din Rajputana. Regatul nepalez a fost influențat religios și cultural de Imperiul Mauria din nordul Indiei. Primele comunități s-au stabilit în această regiune himalayană încă de acum 9.000 de ani. În anul 1792, englezii și indienii orientali au creat o dinastie care a pus la cale semnarea unui tratat comercial care a permis dominarea țării. În secolul al XIX-lea, primul ministru Bin-Sen a impulsionat și a reușit să unifice statul, punând, în sfârșit, capăt dispersării

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
spanioli, conduși de Francisco Pizarro, care întemeiază în 1533 orașul Lima, teritoriul Peru a devenit în anul 1543 nucleul Viceregatului Peru, cu reședința la Lima, centrul stăpânirii puterii coloniale hispanice în America de Sud. Cea mai amplă și violentă răscoală antispaniolă a indienilor din America Latină a avut loc între anii 1780-1781 și a fost condusă de Tupac Amaru. La 28 iulie 1821, Peru și-a proclamat independența, în urma victoriilor lui Jose de San Martin. În 1865-1866, aliat cu Chile și Bolivia, a purtat

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
și Oceanul Pacific, între Panama, Venezuela și Ecuador. Este singura țară sud-americană cu dublă fațadă maritimă (Oceanul Pacific în vest și Marea Caraibilor în nord). Scurtă istorie In istorie, cea mai strălucită civilizație precolumbiană dezvoltată pe teritoriul Columbiei a fost cea a indienilor Chibcha. Teritoriul Columbiei a fost descoperit de Alonso de Ojeda și Amerigo Vespucci în anul 1499 și cucerit de spanioli în anii 1536-1538, care îl numesc Noua Grenadă și întemeiază orașul Santa Fe de Bogota (în anul 1538). Columbia a

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
Pio Mohtufac, adoptând numele actual de Ecuador în 1835. A fost populat în epoca precolumbiană de triburile de amerindieni, vumbo, ghibaro, chimu, chibcha ș.a. Ecuador fusese inclus, până în anul 1979, în Viceregatul Noua Grenadă. Capitala, Quito, este o așezare a indienilor chiti, înglobată în Imperiul Incaș în anul 1470, oraș care a fost cucerit de spanioli în anul 1533, fiind reconstruit în anul 1534 de Sebastian de Belalcazar, care i-a dat numele de San Francisco del Quito. Secolul al XIX

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
s-ar fi întâmplat. * În cursul anului 1972, l-am însoțit pe ministrul de externe, George Macovescu, într-o vizită în Liban, Grecia, Pakistan și India. La New Delhi, ministrul de externe român a fost primit de ministrul de externe indian și alte oficialități, deși se intenționa să aibă loc o întâlnire cu primul-ministru Indira Ghandi, dar a fost contramandată datorită programului acesteia, care suferise unele modificări. Au fost trecute în revistă câteva probleme ale colaborării româno-indiene economice și comerciale. Din

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
ușor condimentat, sau cu frigărui de pui, gătite într-un tandoor (cuptor de lut), cu orice soi de curry, dar trebuie avut grijă de ardeii iuți ș.a. Dacă vrei vin, India are podgorii proprii, în podișul Deccan. Dar, ca și indienii, poți consuma bere locală și apă îmbuteliată. Consumatorul se poate odihni sau relaxa la umbră și să mănânce crevete uriașe la grătar sau pește pomfret gătit cu nucă de cocos din belșug, care ajută la echilibrarea iuțelii excesive a condimentelor

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
România în anul 2007, februarie, Editura Lumina Lex. 31. Diplomați ai României, vol. II, completat și îmbunătățit, ediția a II-a, Editura Junimea, Iași, 2007, A.A.D.C.R. 32. Dreptul mai presus de toate; lucrarea Relațiile României cu zona subcontinentului indian de Dr. Lucian D. Petrescu, ambasador, și alți autori (I. Anghel ș.a.) Editura Junimea, Iași, 2008. 33. Pagini din diplomația României, vol. I , Editura Junimea, Iași, 2009; "Relațiile româno-ruse, istorie, actualitate, viitor" de același autor. 34. "Patru decenii de la intervenția

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
35. "Rolul diplomației române în negocierile pentru încetarea conflictului din Vietnam. Sprijinul acordat de România în obținerea victoriei finale", vol. I, de același autor. 36. Pagini din diplomația României, vol. II, Editura Junimea, Iași, 2010. "Relațiile României cu zona subcontinentului indian", de același autor. 37. "Relațiile româno-japoneze", de același autor, vol. II, Editura Junimea, Iași, 2010. 38. "Relațiile româno-suedeze", de același autor, vol. III, Editura Junimea, Iași, 2o11. 39. "Problema afgană", vol. III, de același autor, Editura Junimea, Iași, 2011. 4o

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785

bre? întreabă tata. Cărți. Dă-l dracului. Bine că am scăpat doar cu atît. După o jumătate de veac intră în casa mea tot un soi de balaur mare, cu geantă. Cercetează cu atenție bibelourile aduse de peste mări și țări. Indianul ăsta îmi place foarte mult. Mi-ar încînta ochiul... Cum eu eram interesat să-i încînt ochiul, îi fac o propunere. Peste o lună merg din nou în Mexic. Dacă doriți, vă pot cumpăra unul... O, mulțumesc, aș da oricît

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
bună. Oo, să le vedem! Le înșir pe vastul său birou. Doamne, ce frumoase sînt! O minune, nu alta! Da, sînt maeștri. Numai că acum le-au cam scumpit. Toate la un loc fac 180 de dolari. Atîta?! Da, atîta. Indianul cît face? Vreo 60 de dolari. Atunci îl iau doar pe el. Nu am acum bani la mine. Și cu astea ce fac? Nu credeam că-s așa de scumpe! Mi-am adus aminte din copilărie episoadele triste. Ferm, apuc

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
cît face? Vreo 60 de dolari. Atunci îl iau doar pe el. Nu am acum bani la mine. Și cu astea ce fac? Nu credeam că-s așa de scumpe! Mi-am adus aminte din copilărie episoadele triste. Ferm, apuc indianul de căpățînă și-l pun în sacoșă. Cînd aveți banii, îmi telefonați. Furios, balaurul își schimbă culoarea în negru. Nu mai am nevoie de nimic! Du-te dracului de nesimțit. Ies trîntind ușa. Am simțit, de fapt, o rupere totală

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
Ies trîntind ușa. Am simțit, de fapt, o rupere totală de trecut. Singurul regret a fost că nu mai purtam cămeșoiul acela, ca să-i arăt ostentativ intimitățile. Și să-i ard și vreo palmă dobitocului... Sau să-i dau cu indianul în cap. M-a chelfănit poporul Românilor li se înșurubase adînc egalitarismul clamat de constructorii comunismului. Chiar eu, copil extrem de inteligent, eram pătruns pînă în măduva oaselor de justețea acestei lozinci. Ba, chiar aș îndrăzni să spun că pînă dincolo de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
ochii strălucind, atît din interes cît și din cauza vinului, femeia scoate o mulțime de "ah, oh!" și alte interjecții. Practic, tremură toată și își pune medalionul. Cum îmi stă? întreabă șters spre Cepoi. Ia nu te mai prosti! Zorzoane pentru indieni. Nimeni nu-l ia în seamă. Cazacioc o invită la dans și se avîntă, după o muzică imaginară. Hai acasă, femeie, strigă domnul Cepoi. Era nervos. Se aștepta la moștenire și cînd colo mîncătorul de cîini era... galant și într-

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
și alte autorități, alegîndu-se de fiecare dată cu cîte o insignă fiecare. Stați, nu înjurați încă. S-a discutat și despre schimburi economice. Eu îți dau un ceas vechi de argint și tu... îmi dai o insignă... Bună treabă. Filozofia indianului Hans este un austriac care și-a găsit rostul vieții în Germania și a devenit neamț. A pornit ca toți cei din generația războiului, de la zero și în timp, cu răbdare și muncă, a acumulat o avere frumușică. Afacerile le-

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
nu au invadat locul. Plăcerea grupului nostru era să pescuim. Era un paradis pentru cei care erau pătimași de acest sport. Am prins mulți pești și toți erau mai mari decît noi. Seara m-am dus singur să vizitez un indian bătrîn și foarte singuratic. M-a primit într-o colibă rudimentară, dar surprinzător de călduroasă. Eu nu vă pot înțelege pe voi, albii, îmi spune bătrînul. Din ce motiv? Sînteți altfel de oameni. Eu mă duc, prind un pește și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
de oameni. Eu mă duc, prind un pește și vin acasă. Mănînc din el o saptămînă. Apoi mai prind unul. Dar voi, albii, de ce prindeți mai mulți pești decît puteți mînca? M-am gîndit mult la ce mi-a spus indianul. A doua zi m-am dus la pescuit și am prins un pește mare. Acesta mi-a vorbit: De ce mă ucizi dacă nu-ți este foame? Ei, Hans, nu exagera cu fabulațiile... Constantin, pe cuvînt de onoare că mi-a

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
pește mare. Acesta mi-a vorbit: De ce mă ucizi dacă nu-ți este foame? Ei, Hans, nu exagera cu fabulațiile... Constantin, pe cuvînt de onoare că mi-a vorbit așa. Poate ți-ai sugerat... ținînd cont de ce ți-a spus indianul... Nu, a vorbit. Atunci l-am împins ușor în apă. Ai mai prins altul, după istoria asta? Nu. De atunci n-am mai pescuit niciodată! În cameră se așterne o tăcere nefirească. Seara se lasă încet și umbre abia sugerate

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
Seara se lasă încet și umbre abia sugerate apar în apartamentul lui Hans. Halbele rămîn intacte și noi ne evităm privirile. Nu aprindem lumina ca să nu ne vedem fețele. Ne ajunge lumina lăptoasă de la iluminatul stradal. Știi Hans, cred că indianul a dat cea mai verosimilă explicație a nenorocitei noastre istorii. De asta ți-am și povestit-o. Eu tot așa gîndesc încă de cînd mi-a vorbit peștele. Cînd am rămas singur cu gîndurile mele, am trecut în revistă minunile

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
spuneam, a ieșit la pensie și în ultima lui zi de lucru tot colectivul l-a sărbătorit cum se cuvine, oferindu-i în dar un... baston. Bastonul era din lemn de abanos, cu mînerul meșteșugit laborios, artistic. Reprezenta capul unui indian cu pene dispuse circular într-o coroană ce atesta că este vorba de un șef de trib. În spate, penele erau lungi, lungi de tot și constituiau, în fond, partea de ținut în mînă, partea de sprijin. Imediat sub mîner

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
așa au botezat-o cubanezii, cu mult umor. Cămila este eficientă, încape în ea o mare de oameni, înghesuiți, transpirați dar optimiști. Héctor trecea pe lîngă Guagua, aerisit de vîntul creat de propria viteză, independent ca pasărea cerului, liber ca indienii din rezervații și, ceea ce era esențial, mergea exact la destinație. Dar oamenii sînt răi în ziua de azi. Un negru imens și rău la suflet, pe cînd nădușea în Guagua, l-a văzut pe Héctor. Erau la stop și privirile

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
și nu-mi încăpea bostanul nici dacă îl îndesau 2-3 mexicani. Renunț la căutări cu un imens regret. Cînd ajung la Piramida Soarelui, pe un platou comercial erau fel și fel de mărfuri. O pălărie, spun fără speranță dorința mea. Indianul, adică vînzătorul, se uită la capul meu. Îl studiază atent și apoi spune într-o spaniolă stîlcită. Ați mai avut vreodată o pălărie? Nu, răspund, oarecum jenat. Ei bine, domnul meu, acum o să aveți... Intră în chioșcul său și apare

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]