8,340 matches
-
clasificare întemeiată pe criteriul analogiei dintre anumite tipuri de indivizi, mai mult sau mai puțin bolnavi, întâlniți curent în viața de toate zilele și tipurile asemănătoare, realizate de intoxicațiile cu diverse substanțe medicamentoase. Pe această bază, homeopații au ajuns să individualizeze în marea masă a indivizilor umani, o serie de tipuri morbide fundamentale, denumite tipuri medicamentoase, purtând fiecare numele remediului (în general un polychrest), cu care prezintă cea mai mare analogie de manifestări morbide. Aplicând tipologiei umane această nomenclatură medicamentoasă, homeopatia
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
dintre: (20) a. *fiecare nisip, *fiecare aur, *fiecare lapte (pentru lectura masivă) b. *fiecare dintre nisip, *fiecare dintre aur, *fiecare dintre lapte Aceste sintagme sunt imposibile deoarece cuantificatorul distributiv nu se poate combina semantic decât cu entități ce pot fi individualizate, astfel încât să poată fi selectată o singură entitate. Substantivele masive nu denotă indivizi sau seturi de indivizi și nu se pot delimita unități în interiorul lor. Ele sunt omogene și continue. Cuantificatorii non-distributivi exprimă relații de tip parte - întreg, deci pot
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
verb-complement164. Se poate remarca un mic paralelism cu româna: cliticul de dublare a complementului direct e folosit în contextele în care complementul direct are anumite caracteristici; în mare, acestea pot fi rezumate prin specificitate. Dacă un complement direct este +specific (+individualizat în context), este prezent și cliticul de dublare. Specificitatea nu se confundă cu definitudinea, dar au în comun trăsătura semantică de individualizare a referentului. Prin urmare, o constrângere privind particularitățile semantice ale complementului direct caracterizează și utilizarea conjugării obiective (definite
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
apare distincția între definit și specific, cele două sunt date ca sinonime. Însă pentru înțelegerea condițiilor de dublare din română (și nu numai) trebuie făcută distincția între aceste valori semantice. Definitudinea este asociată cu prezența unui determinant definit (referentul este individualizat prin prezența acestuia), pe când specificitatea înseamnă, general spus, individualizarea în context. Această individualizare în context trebuie înțeleasă în termeni de proeminență discursivă. Ea se poate obține pragmatic, spre deosebire de individualizarea prin definitudine, care este formală, legată de prezența determinantului definit. În
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
definit. În limba română, dublarea clitică este prezentă în contextul unui complement direct +specific (vezi Van Peteghem, 2003-2004), nu +definit. Se poate ca un complement direct +definit să nu fie dublat pentru că nu este +specific, deci nu este suficient de individualizat în context (vezi exemplul (14)), iar un complement direct care este însoțit pe articolul indefinit să fie dublat pentru că este individualizat în context (ca în (15)): (14) a. Aseară, Ion se simțea rău și am chemat medicul. b. Aseară, Ion
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
poate ca un complement direct +definit să nu fie dublat pentru că nu este +specific, deci nu este suficient de individualizat în context (vezi exemplul (14)), iar un complement direct care este însoțit pe articolul indefinit să fie dublat pentru că este individualizat în context (ca în (15)): (14) a. Aseară, Ion se simțea rău și am chemat medicul. b. Aseară, Ion se simțea rău și l-am chemat pe medic 167. (15) a. Cum îl fac pe un băiat din școală cu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
la timp, gastrita evoluează spre ulcere și chiar spre cancer gastric. După simptomele de manifestare, gastrita acută poate fi confundată cu alte afecțiuni cum ar fi ulcerul gastro-duodenal, colecistita acută, nevroză astenică sau un Început de cancer gastric. Tratamentul se individualizează În funcție de starea bolnavului. Dacă este posibil, se Începe prin provocarea evacuării conținutului gastric, foarte rar fiind necesar repausul la pat și dieta hidrică, cu apă fiartă și răcită. b. Gastritele cronice Sunt afecțiuni ale mucoasei gastrice, caracterizate prin procese inflamatorii
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
la un argument major al scepticismului lor improvizat și grosolan, profesând un fals și Încă o dată grosolan snobism; de fapt, snobismul țoapelor, al acelor rustre sau mufle sau goujat din toate timpurile și ai tuturor națiunilor care cred că se individualizează astfel, iute și spectaculos, opunându-se radical unei colectivități istorice și vârfurilor ei spirituale! La Cioran, Însă, și la „negativismul” său național și filozofic vom reveni mai Încoloă. Cei „Îndrăgostiți de România” - precum Eminescu, Pârvan sau Blaga! - ca și cei
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
o acumulare de necunoscute în ecuația națională. De altfel, deși critica tradițională a supralicitat acest concept, un roman pur istoric nici nu ar putea exista. Prea multă istorie exclude genul proteic. Factologicul nu agreează ficționalul. Metoda fenomenologiei narative care-l individualizează pe Mihail Diaconescu, prin raportare la întreaga evoluție a literaturii române, reprezintă o analiză și un efort de semnificare epică a acumulărilor, tensiunilor politice, naționale, internaționale, sociale, culturale, spirituale care agită și direcționează epoca și care, până la urmă, îi decid
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
literar, se pare că s-a ajuns deja la acea capacitate de disociere a valorilor, de raportare la o concepție proprie. Autorul jurnalului nu ține cont de aprecierile autorizate, la modă pe vremea aceea, ci emite judecăți menite să-l individualizeze. Există și raportări individuale discutabile, cum ar fi aceea a considerării lui C. Dobrogeanu-Gherea în raport cu Titu Maiorescu: "Mă pot declara satisfăcut de replica dată de Gherea teoriei maioresciene în Personalitatea și morala în artă. Gherea e mai puțin artificial decât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
întârziere, dreptul de a cere executarea silită se naște de la data expirării termenului de plată stabilit de organul competent. Pentru obligațiile bugetare care provin din sancțiuni contravenționale termenul de prescripție curge de la data aplicării sancțiunii. Pentru obligațiile bugetare constituite și individualizate de către plătitor și neachitate la scadență, constatate de organul de verificare, precum și pentru cele determinate pe baza evidentei analitice pe plătitori, dreptul de a proceda la executarea silită se naște de la data expirării termenului de plată prevăzut de lege sau
ORDIN nr. 2.494 din 8 decembrie 1998 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la eliberarea şi distribuirea sumelor realizate prin executare silită şi la prescripţia dreptului de a cere executarea silită. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122743_a_124072]
-
a fost modificat de art. III din LEGEA nr. 290 din 2 noiembrie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 780 din 16 noiembrie 2007. Articolul 51^3 (1) Navele cu propulsie proprie prevăzute la art. 23 lit. a)-c) se individualizează printr-un nume propus de proprietar și aprobat de Autoritatea Navală Română. ... --------- Alin. (1) al art. 51^3 a fost modificat de pct. 24 al art. I din ORDONANȚA nr. 19 din 23 august 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
ORDONANŢĂ nr. 42 din 28 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind tranSportul maritim şi pe căile navigabile interioare***). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117312_a_118641]
-
de pct. 24 al art. I din ORDONANȚA nr. 19 din 23 august 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 618 din 28 august 2012. (2) Navele fără propulsie prevăzute la art. 23 lit. a)-c) și ambarcațiunile de agrement se individualizează printr-un număr acordat de Autoritatea Navală Română. ... --------- Alin. (2) al art. 51^3 a fost modificat de pct. 24 al art. I din ORDONANȚA nr. 19 din 23 august 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 618 din 28 august
ORDONANŢĂ nr. 42 din 28 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind tranSportul maritim şi pe căile navigabile interioare***). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117312_a_118641]
-
al art. 51^3 a fost modificat de pct. 24 al art. I din ORDONANȚA nr. 19 din 23 august 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 618 din 28 august 2012. (4) Numele navei sau numărul prin care navele se individualizează se înscrie pe corpul navei, în mod vizibil, pe ambele borduri și în pupa navei și, după caz, și pe suprastructura acesteia. În pupa navei se înscrie și numele portului de înmatriculare. ... (5) Numele navei sau numărul prin care nava
ORDONANŢĂ nr. 42 din 28 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind tranSportul maritim şi pe căile navigabile interioare***). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117312_a_118641]
-
înscrie pe corpul navei, în mod vizibil, pe ambele borduri și în pupa navei și, după caz, și pe suprastructura acesteia. În pupa navei se înscrie și numele portului de înmatriculare. ... (5) Numele navei sau numărul prin care nava se individualizează se înscrie și pe colacii, plutele, bărcile și șalupele de salvare cu care este echipată aceasta. ... ---------- Art. 51^3 a fost introdus de pct. 40 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 74 din 20 septembrie 2006 , publicată în
ORDONANŢĂ nr. 42 din 28 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind tranSportul maritim şi pe căile navigabile interioare***). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117312_a_118641]
-
pe ceea ce este, ca vigoare a tradiției culturale, se poate răspunde mai temeinic și mai adecvat provocărilor lumii actuale? Cercetarea focalizată pe istoria mentalităților cu inițiative românești remarcabile se dovedește fertilă și istoricul constată că se află în fața unui spațiu individualizat sub teroare și amenințări, sub valuri de spaimă ("vin turcii...", "vin rușii"); spațiul balcanic se prezintă însă acum ca un mănunchi de energii naționale care, este adevărat, pot cheltui excesiv în anihilarea reciprocă. Atunci trebuie găsite metode pentru atenuarea acestei
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ca obiectiv de bază: aceasta a implicat o reducere a "agresivității" și o prezență, mai mult sau mai puțin fructuoasă, alături de diferite alte perspective, în funcție de țări și, firește, de cercetători. Analiza aplicată Dacă știința politică empirică ar fi intenționat să individualizeze, să descrie, să analizeze și să evalueze ceea ce există, fără să se preocupe de altceva, atunci ar fi coincis cu obiectivul de a crea o știință pură. În mod paradoxal, în schimb, din știința politică empirică au venit cele mai
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
politice. Teza cercetătorului german a fost reformulată, într-un mod mult mai complex și mai ales lipsit de ambiguitate, de către Juan Linz [1996 LXIII] în jurul unui grup de fenomene ce pot apărea în organizații și pot da substanță tendințelor oligarhice individualizate de Michels: 1) formarea unui leadership; 2) formarea unui leadership profesional și stabilizarea lui; 3) formarea unei birocrații, adică a unui complex de funcționari cu sarcini precise și plătiți regulat; 4) centralizarea autorității; 5) înlocuirea scopurilor și mai ales schimbarea
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
de multe ori, recunoscute ca legitime în societate și, pentru că reprezintă o gamă destul de vastă de grupuri și de interese, pot să limiteze influența altor grupuri de interese, reale sau potențiale, și a autoreprezentării"[ 1966, 125]. Grupurile de interese fiind individualizate și clasificate, putem trece la analiza modalităților lor de acțiune. Mai întîi trebuie, totuși, să vedem dacă nu cumva clasificarea propusă de Almond și Powell conține aceeași eroare ca cea a lui Bentley, eroare care constă în a atribui același
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Legăturile dintre energiile eliberate de mișcări, cererile lor și răspunsurile sistemului și ale actorilor individuali au făcut deja obiectul unor cercetări referitoare la cazul Italiei [Tarrow, 1990; și, pentru sinteză, Della Porta, 1996]. În mod special, Tarrow își propune să individualizeze legătura dintre protestul social și răspunsul sistemului, în scopul găsirii unui eventual raport între ciclurile de protest și ciclurile de reformă. Chiar și după relevarea conexiunilor dintre cicluri, rămîn deschise problemele referitoare la transformările înseși ale mișcărilor, în timpul fazei de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
fost transferate ca în coloana 6; Higgins a fost ales. g)Surplusul de voturi de la Higgins a fost distribuit ca în coloana 7; Fahey și Geoghegan au fost aleși chiar dacă nu au atins coeficientul. Sursă: McKee [1983, 170-171] Numărul parlamentarilor Individualizînd cele trei elemente care acționează asupra pro-porționalității rezultatului unui sistem electoral s-a făcut referire la dimensiunea circumscripției, la existența clauzelor de excludere sau a pragurilor de departajare și la mărimea adunării elective. Adesea ne-glijat, acest ultim element, adică numărul
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
intenția de a-l distruge. 2. TIPURI DE PARTIDE Convergența părerilor diverșilor autori este evidentă, în ceea ce privește faptul că, la începutul anilor '20, procesul de formare a partidelor și sistemelor de partid în democrațiile occidentale era încheiat. Așadar, se puteau deja individualiza și clasifica tipurile de partide care se creaseră. Max Weber [1974] a fost cel care a formulat o clasificare. Partide de notabili Prima distincție se face în funcție de obiectivul partidelor. Unele partide sînt "organizații mari, care patronează instituțiile" [ibidem, 709]; altele
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
planuri diferite interacționează, respectivele interacțiuni multiple trebuie să definească natura și calitatea diferitelor sisteme de partide. Cum se numără partidele Duverger a încercat să analizeze și să clasifice sistemele de partide. În studiul său inițial, el se limita la a individualiza sistemele de partide pe baza unui criteriu unic și relativ simplu: cel numeric. După teoria lui, sistemele de partide se clasificau pe baza numărului de partide existente: monopartidiste, bipartidiste, multipartidiste. Bineînțeles că are o oarecare validitate criteriul numeric, dar așa cum
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
mai atentă și mai sugestivă clasificare a sistemelor de partide trebuie să existe și un alt criteriu. Pentru a înțelege dinamica funcționării sistemelor de partide, nu este suficient și nici necesar doar să numeri partidele. Este obligatoriu să se poată individualiza și deci număra partidele care sînt importante. Așadar, criteriul numeric ajută la definirea formatului sistemelor de partide; criteriul de relevanță al partidelor ajută la explicarea mecanicii sistemelor de partide. Criterii de relevanță În concepția lui Sartori [1976, 119-130], există două
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
sau chiar mai puține partide importante funcționează după o logică moderată și centripetă și, mai ales, produc alternanțe la guvernare, dînd tuturor partidelor posibilitatea de a guverna. Sartori subliniază că această clasificare a sa permite evitarea tentativelor stîngace de a individualiza sisteme definite prin două partide și jumătate, cum ar fi, după unii autori, sistemul de partide german. Aș afirma că, dimpotrivă, tocmai pentru că în Germania n-au existat pînă acum decît trei partide importante pentru formarea guvernelor creștin-democrații, liberalii, social-democrații
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]