5,599 matches
-
de Memoria copacilor, ori privind spre Profetul mut. Bineînțeles, a și publicat cărți pentru copii: Povești de când Păsărel era mic și Alte povești de când Păsărel era mic... Efuziunile, exteriorizările nu exclud spectrul dispariției; însă privind în sine elegiacul contrapune aprehensiunilor inerente un surplus de elan vital: O beznă flămândă mă caută, sire, și mările toate-s de ceață. Și-am să mor de prea multă iubire Și-am să mor de prea multă iubire Și-am să mor de prea multă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
care mi te fură cu ultimul sărut pe gură. Îngenunchiat în "vis ca-n adevăr", conștient că totul e unduire (principiu frecvent invocat de către Dan Botta), privitorul în concret se integrează în fluxul universal, așteptând calm sfârșitul. Marile "mistuiri", tensiuni inerente, au rămas în urmă. Mărturie, în acest sens, spovedania calmă din admirabilul Panteism (cu inflexiuni grave, philippidiene): Numărătoarea inversă ne-așteaptă când, nestatornici, fără bivuac vom pribegi în timp ca-ntr-o oglindă, ca pe un disc nemărginit, un ac
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
sau cuvintele de ocară ale profesorilor. Poate fiindcă ei, în inferioritate, nu le puteau răspunde și năduful sapă adânc în ei, creând o animozitate nestinsă. Când educatorul se bucură de aprecierea și stima elevilor, micile neajunsuri care apar în mod inerent în starea disciplinară a oricărui colectiv școlar se pot rezolva ușor, elegant și pedagogic. O vorbă, un gest, o privire pot face ca lucrurile să reintre în normal. Un astfel de procedeu era folosit de învățătorul lui Mihail Sadoveanu, Domnu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
În astfel de cazuri, părinții sunt cei care joacă după cum le cântă copiii, și nu invers. Crescuți în astfel de condiții, copiii nu sunt pregătiți pentru a intra în vâltoarea vieții, pentru a se adapta și a face față dificultăților inerente cu care se confruntă orice tânăr în activitatea profesională și în viața socială. Vinovați pentru asemenea situații sunt părinții care, orbiți de dragostea filială, nu și-au pregătit copiii pentru viață, transformându-se, fără să-și dea seama, în dușmani
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
tezauriza în portofoliul său mnemic evenimente, fapte, întâmplări, trăiri afective, chipuri de ființe dragi, locuri". Sunt elemente ce se regăsesc din plin și în Lumina educației. Pregătit să se devoteze procesului formativ, într-o epocă de schimbări fundamentale și de inerente privațiuni, autorul a știut să-i facă față cu demnitate, punând la lucru însușiri native, dar și calități dobândite prin muncă. Labor improbus pare a-i fi fost, după îndemnul unui dascăl șendricenean, o deviză permanentă, ineluctabilă, ale cărei efecte
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
a deveni un „educator adevărat" (sintagmă ajunsă și titlu de carte) acolo s-a înfiripat, în condiții deloc ușoare, cu strădanii și sacrificii admise de toată lumea, profesori și elevi deopotrivă. Ele l-au ajutat pe viitorul pedagog să înfrunte greutățile inerente meseriei și timpului în care a trăit, un timp de schimbări dramatice, asupra cărora învățătorul ajuns profesor și conducător de instituții școlare avea să mediteze mereu. Nu oricine dispunea de tărie morală pentru a le depăși. Aripile frânte, cum se
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Cel afundat în beatitudinea Sinelui este împlinit. Existența sa ca Ființă perfectă este adevărul viu al experienței fiecăruia. Din păcate, din ignoranță, oamenii cad mai ușor pradă iluziilor ego-ului, realizează și se mențin cu greu în această Realitate permanentă și inerentă care sălășluiește în ei și în care ei înșiși sălășluiesc. În schimb, dezbat de zor dacă ea există sau nu, dacă are formă evidențiabilă științific, dacă e duală sau nonduală etc. Scopul vieții este să cauți, să găsești și să
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
materiale. Opunîndu-se teoriei echilibrului general a lui Walras, școala schumpeteriană neagă virtuțile autoreglatoare ale economiei de piață și apără teza ciclicității, în care inovația și "distrugerea creatoare" au un rol important. Peisajul economic nu ar fi niciodată stabil, crizele sunt inerente sistemului și nu accidentale, dar ele generează progres. Cheia este inovația permanentă. Revoluția tehnologică actuală creează un adevărat șoc. Multe noutăți ne par străine, iar vechiul spectru al șomajului tehnologic reapare. Angoasantă, economia bazată pe tehnologie depășește modelele clasice și
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
o tendință care conduce în mod logic la capătul "coborîrii" accelerate de la începutul și sfîrșitul unui Manvantara, adică în timpul duratei de manifestare a unei umanități, cum este a noastră. Această "coborîre" nu este în fond decît îndepărtarea treptată de principiu, inerentă în mod necesar oricărui proces de manifestare în lumea noastră, punctul cel mai de jos îmbrăcînd aspectul cantității pure, lipsită de orice distincție calitativă" (în Domnia cantității și semnele vremurilor, Humanitas, București, 2008, p. 8). Și totuși, Orientul se trezește
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Ordinea creată de Dumnezeu ar fi fost bunăg. Răul și suferința, care culminează în moarte, sunt consecința intervenției omului (Adam), care s-ar fi îndepărtat de Dumnezeu. Suferința și moartea ar fi astfel dependente de alegerile ființei umane, actualizând posibilități inerente creației înseși. Suferința este în general abordată ca un fapt al existenței. Problema, în Scripturi, nu constă, de altfel, în a ști de ce există suferința, ci în a cunoaște motivele distribuirii ei inechitabile. Ce face ca răii să prospere în timp ce
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
omului, prin om și pentru om, fără Dumnezeu. Paradoxal, este greu să te identifici cu ceea ce nu poți nici explica, nici înțelege. Or genocidul este un eveniment uman, comis de oameni, programat rațional, care poate fi făcut inteligibil, în ciuda dificultăților inerente unui asemenea demers și a pregnanței, de înțeles, a emoției. Nu este greșit să spunem că imensitatea durerii și suferința pe care le-a provocat fac dificilă pentru artiști, scriitori, filosofi sau poeți orice încercare de a-l prezenta. Dar
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
la sfârșitul lui noiembrie 2006, a unui suporter evreu al echipei din Tel-Aviv după un meci cu PSG) a comunicării instituționale evreiești despre antisemitism în timpul și după războiul din Liban. Se pune, în orice caz, o întrebare: fragilitatea de acum inerentă a statutului de evreu îi face pe evrei atât de sensibili la orice atac împotriva Israelului și la orice jignire sau incident legate de climatul de violență din jur (din care antisemitismul face parte), sau această sensibilitate permite exploatarea antisemitismului
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
James Mill, potrivit cărora ideile decurg din senzații, și fidel epistemologiei utilitariste, Jevons subli niază relația dintre plăceri, evaluări și dorințe pe de o parte, și acțiunea sau schimbul pe de alta. Pentru el, influența muncii durează până cînd oboseala inerentă depășește satisfacția obținută prin remunerarea muncii. Maximizarea fericirii are loc prin cumpărarea plăcerii la cel mai mic cost posibil. Această idee ar sta la baza comportamentului economic. Studiind fundamentele psihologice ale teoriei valorii, autorul britanic face cîteva remarci pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
în explicarea relației cauzale dintre cantitatea de muncă depusă în producție și valoarea de schimb a bunurilor. Mai multe variabile ar fi responsabile în acest sens: procesul de producție, raritatea, condițiile pieței ș.a. Valoarea nu ar sta deci în calitățile inerente ale lucrurilor, ci ar trebui căutate în motivațiile psihologice ale comporta mentului uman, în atitudinile indivizilor față de obiectele capabile să le satisfacă dorințele și nevoile, iar această valoare ar reflecta utilitățile marginale ale bunurilor. Menger consideră că analiza utilității marginale
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
în Europa cît și în SUA. Totuși au rămas neclarificate principii de bază și cîteva ambiguități. Acestea provin în special din tendința de a concepe utilitatea nu ca pe o relație între indivizi și bunuri ci ca pe o calitate inerentă a celor din urmă. S-a crezut astfel într-o "valoare socială", derivată dintr-o concepție organicistă, comunita rianistă asupra societății. Astfel, importanța atribuită bunu rilor a ajuns să fie determinată de aprecieri colective, deși primii utilitariști erau mai curînd
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
plătit pentru atingerea scopului. Prin urmare, avem în față o atitudine care ar putea explica nu numai durabilitatea moștenirii noastre, acumulată în paleolitic și neolitic, dar și un anumit mod de a face politică de stat, cu avantajele și dezavantajele inerente. c. Supunerea de bunăvoie Gândindu-ne la modul cum mentalitatea fatalistă s-a răsfrânt asupra politicii noastre de stat, amintirile ne poartă, negreșit, către lista interminabilă de domnitori care, fără luptă, și-au închinat țara în condiții grele. Nimic nu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
străine. Rezultatul ar putea fi un clivaj și mai mare între Nord și Sud. Chiar în agricultură, exporturile chinezești cresc, la porumb de pildă, deși e de hrănit peste un miliard trei sute de milioane de locuitori. Așadar, în pofida unor obstacole inerente, vechiul Imperiu de Mijloc revine. China este astăzi o forță industrială, comercială și poli-tică de primă mînă, situîndu-se între primii trei actori importanți de pe glob. O principală forță motrice într-o lume competitivă și independentă. Sfera sa de influență crește
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
neîncetate cereri de autonomie personală și de divertisment: reiese clar că angrenajul nevoilor nu-și află adevărul ultim în dialectica imitațiilor și a pretențiilor de clasă. Fenomenul are cauze mai profunde: el rezultă esențialmente din combinarea a două dinamici nedefinite, inerente societăților moderne. Prima este cea a ofertei tehnice și de piață care, nemaifiind incastrată în sistemele sociale și religioase, poate să inoveze și să-și reînnoiască permanent produsele și serviciile. Cea de-a doua trimite la orânduirea socială democratică bazată
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
a produselor. Marx și, mai apoi, Schumpeter au evidențiat faptul că sistemul capitalist este unul bazat pe schimbarea metodelor de producție, pe descoperirea de noi obiecte de consum și de noi piețe. Mai sistematic ca oricând, procesul de „distrugere creatoare” inerent capitalismului a trecut la o viteză superioară: în universul hipermărfii, crearea, reală sau fictivă, de produse noi se impune ca noul imperativ categoric al dezvoltării, ca una dintre uneltele sale de marketing cele mai puternice. De unde și importanța activităților și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
homo consumericus" 1. H. Marcuse, H. Lefebvre, J. Baudrillard, G. Debord sunt figurile cele mai reprezentative din rândurile acestor teoreticieni. 2. Limitele pe care le are de înfruntat în prezent procesul de comercializare a nevoilor nu mai sunt exterioare, ci inerente modernității, parte constitutivă a acesteia (drepturile omului). Dimensiune fundamentală care nu lasă ca integralitatea realităților și experiențelor umane să cadă în consumabilul exhaustiv. 3. Asupra acestor probleme, cf. remarcabilul studiu al lui Yves Lambert, Dieu change en Bretagne, Cerf, Paris
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
care au avut loc în privința producției de bunuri. Schimbarea paradigmei tehnologice a dus și la o transformare fundamentală a tipurilor de organizații economice și de mecanisme de control. Noile tipuri de structuri organizaționale se bazează pe o combinație de trăsături inerente pieței și statului. În privința pieței, pluralitatea caracteristică a actorilor autonomi se combină cu capacitatea tipică a statului de a coordona strategii orientate pentru îndeplinirea anumitor scopuri (Messnerxe "Messner, D.", 1997, p. 57). Castellsxe "Castells, M." numește „societate de tip rețea
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
copiilor și a bătrânilor, activități care pot fi considerate strict reproductive. În plus, femeile din zonele rurale au și un rol de producători agricoli. Natura structurii sociale pare să fie patriarhală, dar diviziunea de gen a muncii se supune echilibrului inerent oricărei economii țărănești (Arizpexe "Arizpe, Lourdes", Botayxe "Botay, Carlota", 1987). Agricultura rurală din Mexic și din America Latină, în general, se poate caracteriza cel mai bine nu ca un sistem agricol dominant masculin, ci ca un sistem agricol de familie (Deerexe
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
financiară, banca comercială și economia națională. Desigur că acestea nu sunt singurele sisteme cibernetice din economie, dar ele reprezintă cele mai importante componente ale acesteia, care determină în ultimă instanță procesele și fenomenele care au loc la nivelul întregii economii. Inerent, aceste sisteme cibernetice sunt interdependente, între ele formându-se o multitudine de conexiuni și procese feedback de reglare și autoreglare. Cibernetica acestor sisteme este preocupată tocmai de studierea, cu mijloacele sale proprii, ale acestor rețele de conexiuni și mecanisme prin intermediul
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
materiale, energetice, informaționale, juridice, umane ș.a. Într-o economie de piață, tranzacțiile dintre agenți pe diferite piețe, reglementarea activității diferitelor instituții (banca centrală, CNVM ș.a.), activitatea desfășurată de băncile comerciale pentru creditarea firmelor etc., sunt exemple de astfel de interacțiuni. Inerent, prin apariția acestor interacțiuni, se formează bucle feedback pozitive, care determină creșterea, amplificarea proceselor în care sunt angrenați agenții, dar și bucle feedback negative, care le asigură acestora stabilitatea în fața multitudinii de influențe exercitate prin intermediul interacțiunilor din cadrul rețelei. Utilizând aceste
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
mediu și lung. Totuși, în ciuda acestei impredicitibilități pe termen mediu și lung, este posibil să se obțină anumite predicții asupra comportamentului sistemului adaptiv complex pe intervale mai scurte de timp, care au șansa să fie, uneori corecte. Un CAS este inerent autoorganizator. Ordinea, creativitatea și progresul pot emerge în mod natural din interacțiunile unui CAS; ele nu trebuie impuse din afară. Mai mult, într-un CAS, controlul este distribuit prin intermediul interacțiunilor dintre agenți; nu este deci necesară existența unui agent care
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]