2,308 matches
-
său - îl consacrase deja ca pe unul dintre cei mai în vogă istorici, o autentică autoritate în câmpul istoriei moderne și al istoriei relațiilor internaționale. În contextul reevaluării - de către autoritățile politico-administrative centrale - a rolului istoriei, ca disciplină didactică, în procesul instructiv-educativ și al introducerii (începând din 1976) a unui curs general de Probleme fundamentale ale istoriei patriei și P.C.R. în programa tuturor facultăților din țară, indiferent de profilul lor, conducerea Facultății de Istorie a Universității ieșene a apelat, firesc, la colaborarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
al producerii de sens. Competența de comunicare impune individului aplicarea competenței lingvistice proprii în actul comunicării personale și interactive. Competența lingvistică asigură suportul pentru comunicarea personală, deci nu constituie scop în sine al educației comunicării, ci instrumentul acesteia. În cadrul procesului instructiv-educativ, competența se poate forma prin activități de integrare, prin care elevul integrează cunoștințele, priceperile, atitudinile. Unii cercetători consideră competența o capacitate bazată pe un suport informațional, care permite producerea și interpretarea mesajelor, precum și negocierea sensului în contexte specifice, asimilate situației
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
la formarea operațiilor intelectuale, care incumbă două trăsături deosebit de importante: reversibilitatea și asociativitatea. Prin aceasta, exercițiul operațional preîntâmpină transformarea operațiilor în stereotipii rigide ale gândirii. După o altă clasificare, propusă de I. Bontaș, în funcție de demersul didactic și de obiectivele instructiv-educative proiectate, exercițiile pot fi: - Exerciții de inițiere (introducere sau acomodare), folosite la începutul activității de învățare teoretică și practică. Au caracter demonstrativ - ilustrativ, urmărind familiarizarea elevilor cu repetarea și aplicarea cunoștințelor la noua disciplină. - Exerciții curente, de fixare și consolidare
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
la vârsta școlarității mici. După cunoașterea conceptului, școlii contemporane îi revine sarcina cultivării gândirii inovatoare. Opiniile vis-a-vis de rolul școlii în procesul de creativizare a societății sunt destul de diferite și presupun o serie de transformări în organizarea învățământului românesc:obiectivele instructiv-educative ar trebui axate pe sttimularea imaginației copilului;conținuturile, planurile și programele școlare să fie în concordanță cu obiectivele propuse;programele ar trebui să cuprindă și lecții speciale în vederea cultivării ingeniozității;atitudinea profesorului, relația sa cu elevii să fie una democratică
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
mai bine să se utilizeze aceste mijloace, fie singuri, fie în unitate cu metode pedagogice adecvate și când se vor cunoaște mai bine influențele lor asupra celor cu care lucrează”. (V., Oprescu, “Dimensiunea psihologică a pregătirii profesorului”, p. 99) Acțiunea instructiv-educativă se prezintă ca un proces de transformare a omului, ce se desfășoară în condiții specifice, în care intervențiile învățătorului, îndreptate spre obținerea unor modificări în personalitatea elevilor, sunt întâmpinate de propria acțiune de învățare a acestora. Ceea ce întreprinde cadrul didactic
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
Obiectivele cu funcții fiziologice reprezintă întărirea stării de sănătate și sporirea capacității motrice și intelectuale: influențarea creșterii normale și dezvoltării fizice armonioase la toate vârstele; educarea esteticii corporale, a expresivității mișcărilor și a unei atitudini corporale corespunzătoare. Obiectivele cu funcții instructiv-educative: dezvoltarea capacităților motrice la un nivel cît mai ridicat; formarea unor trăsături pozitive de caracter și a calităților moral-volitive; însușirea unor deprinderi specifice, formarea priceperilor cerute de practicarea unei ramuri sportive. Acestea reprezintă obiectivele generale, cele speciale, urmărite prin joc
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
personală. (Problemele dezbătute în această situație se referă la: cine va decide care sunt acei copii ce vor fi orientați către unitățile "speciale"?; acest lucru nu înseamnă cumva o revenire la modelul medical?) 1.3. Diferențierea Diferențierea desemnează individualizarea demersului instructiv-educativ pe baza observațiilor și examinării nevoilor specifice ale fiecărui copil, antrenarea capacităților/resurselor personale și de grup ale specialiștilor, pentru a răspunde într-o manieră eficientă la provocările diversității elevilor dintr-o clasă/școală. Toate acestea îl ajută pe profesor
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
speciale la un proces comun de învățare alături de ceilalți copii din clasa obișnuită, ceea ce presupune că acești copii asimilează anumite cunoștințe, își dezvoltă unele abilități împreună cu ceilalți elevi. Trebuie creat și cadrul organizațional optim în care să se desfășoare procesul instructiv-educativ . Dacă primul nivel necesită doar o atitudine ceva mai tolerantă și mai atentă din partea majorității obișnuite a societății, cel de-al doilea nivel impune o disponibilitate mai mare și deci o restructurare a reprezentărilor sociale clasice cu privire la persoanele aflate în
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
factor esențial în determinarea comportamentală este situația, contextul în care se află individul), putem afirma că și situațiile care apar în contextul procesului pedagogic determină un anumit comportament specific fiecărui cadru didactic. Comportamentul pedagogic se concretizează în metodele și mijloacele instructiv-educative utilizate în cadrul lecțiilor. Toate acestea, relaționate și corelate cu trăsăturile de personalitate specifice educatorului și cu atitudinea lui față de procesul de predare-învățare, față de conținuturile ce urmează a fi transmise copiilor și față de copii în general, generează un stil pedagogic individual
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
trăsăturile de personalitate specifice educatorului și cu atitudinea lui față de procesul de predare-învățare, față de conținuturile ce urmează a fi transmise copiilor și față de copii în general, generează un stil pedagogic individual . întrebarea este: ce anume din contextul pedagogic specific procesului instructiv-educativ contribuie la modelarea și adoptarea stilului pedagogic? în opinia specialiștilor, un cadru didactic ar trebui să acționeze în mod receptiv, flexibil și centrat pe aplicabilitatea cunoștințelor transmise, având în centrul atenției cerințele educaționale specifice elevilor în funcție de particularitățile individuale și de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
speciale incluși în programe de integrare. Un asemenea cadru didactic acționează într-una sau mai multe școli dintr-o comunitate/zonă bine delimitată și asigură consilierea necesară pentru cadrele didactice de la școala obișnuită, evaluarea curriculară, precum și participarea directă la procesul instructiv-educativ al copiilor cu cerințe educaționale speciale. Un cadru didactic itinerant/de sprijin are următoarele sarcini de bază: colaborează cu comisia internă de evaluare continuă din școală/centrul de resurse în vederea preluării informațiilor privind evaluarea și planul de servicii personalizat al
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
elevilor pentru accesul într-o treaptă superioară de învățământ sau într un program specific de instruire; motivațională, adică de stimulare a învățării, având la bază rezultatele oferite de realizarea operativă și eficientă a conexiunii inverse care ajută la îmbunătățirea demersurilor instructiv-educative; de feedback, funcție care asigură conexiunea inversă rapidă, facilitând reglarea proceselor de învățare și predare; de ameliorare, de perfecționare, dar și de optimizare a activității, prin clarificarea ideilor și adoptarea celor mai bune modalități de ameliorare și recuperare; de supraveghere
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
înțelegerii și acceptării celorlalți colegi de școală, indiferent de cultura, experiența sau potențialul de învățare al acestora" (Stoll și Fink, 1996). Practica școlară în domeniul educației incluzive a demonstrat faptul că rezolvarea problemelor pe care copiii le întâmpină în procesul instructiv-educativ determină o analiză pe mai multe planuri a problemelor de învățare, în raport cu orientarea și perspectiva de abordare a acestor probleme. Astfel, în funcție de valoarea individuală și socială a experiențelor de învățare, de importanța grupului școlar pentru integrare, de percepțiile și reprezentările
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
realitățile școlii. Activitățile didactice pe grupe mici de elevi, în cadrul lecțiilor, constituie una dintre modalitățile menite să realizeze o tratare adecvată a fiecărui elev în parte, prin aplicarea unor metode de lucru specifice învățământului individualizat și, în general, adaptarea procesului instructiv-educativ la particularitățile elevilor. Aplicarea în practică a acestei strategii de lucru presupune o analiză atentă a următoarelor categorii de probleme: constituirea grupelor, componența și organizarea lor atunci când activitățile nu necesită constituirea grupelor după niște criterii anterior stabilite de pedagog, se
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
ajute reciproc. Necesitatea îmbinării activităților pe grupe de elevi cu activitatea independentă se impune și în perspectiva cerinței stimulării proceselor de comunicare și interacțiune între elevi, ca mijloc de creștere a gradului de socializare și de sporire a eficacității activităților instructiv-educative desfășurate în clasă. Psihologia cognitivă arată că noile informații pot fi interpretate numai prin intermediul structurilor deja existente în creier (numite scheme) și este important ca educatorii să "lege" conținutul noilor cunoștințe destinate învățării de un conținut familiar elevului. Dacă nu
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
sunt practici care se întâlnesc în școala contemporană și ambele sunt necesare. Competiția devine distructivă pentru armonia climatului educațional atunci când este exacerbată și devine un scop în sine. Cadrele didactice trebuie să echilibreze cele două forme de organizare a activității instructiv-educative, creând oportunități de învățare axate pe activitățile de grup ce favorizează cooperarea și întrețin competiția constructivă . Principiile care orientează învățarea prin cooperare sunt: interdependența pozitivă: elevii sunt orientați către un scop comun, stimulați de o apreciere colectivă, rezultatul fiind suma
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
unor instituții școlare sau centre de educare și terapie, părinți, iar în anumite situații diverși specialiști: primul comitet este responsabil de proiectarea, organizarea și evaluarea învățământului individualizat pentru grupe de 100 150 de elevi; al doilea comitet asigură desfășurarea activităților instructiv-educative din unitățile școlare arondate și inițiază activități de cercetare; al treilea comitet asigură condițiile necesare și coordonează integrarea elevilor la nivel de district/circumscripție de inspecție; componenta 2 se referă la proiectarea și aplicarea programelor de intervenție individualizate, structurate pe
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
activități care să reducă anxietatea, să sprijine comunicarea, sarcini ce trebuie să includă o anumită rutină și organizare a secvențelor, calm și consecvență din partea educatorului, precum și spontaneitate, imaginație și creativitate, pentru a fi în măsură să valorifice rapid, în contexte instructiv-educative variate, elementele sau stimulii, uneori bizari, de care e atras copilul autist. Sindromul Asperger este considerat o formă de autism care afectează elevii în moduri diferite de la un caz la altul. Dificultățile cu care se poate confrunta un astfel de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
ceea ce elevii sunt capabili să demonstreze în termeni de produs al activității lor, și nu pe ceea ce ei nu pot face din cauza limitărilor impuse de pierderile de vedere. Pentru a favoriza interacțiunea și participarea elevilor cu deficiențe vizuale la activitățile instructiv-educative, specialiștii fac o serie de recomandări la adresa educatorilor din școli. Astfel: anunțați-vă verbal intrarea și ieșirea din clasă, prezentați-vă, nu vă așteptați ca un elev cu dizabilitate vizuală să vă recunoască tot timpul după voce, chiar dacă v-ați
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
din partea elevilor). Cu alte cuvinte, cerințele educaționale speciale solicită abordarea actului educațional de pe poziția capacității elevului deficient sau aflat în dificultate de a înțelege și valorifica întreg conținutul învățării, și nu de pe poziția profesorului sau a educatorului care desfășoară activitatea instructiv-educativă în condițiile unei clase omogene sau pseudoomogene de elevi. Evident că această sintagmă poate avea un anumit înțeles pentru fiecare elev în parte, în sensul că fiecare elev este o individualitate și, la un moment dat, într-un domeniu sau
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
școlii și de a le aborda cu mult curaj. Curriculum adaptat concept aflat în strânsă legătură cu cel de curriculum diferențiat, în sensul că diferențierea presupune, implicit, și o adaptare a conținuturilor, metodelor, mijloacelor și tehnicilor de lucru în cadrul activităților instructiv-educative, în funcție de particularitățile individuale ale elevului cu cerințe educaționale speciale. Dintr-un anumit punct de vedere, cei doi termeni sunt aproape sinonimi, în sensul că nu poate exista diferențiere fără adaptare, la fel cum nu poate exista adaptare fără diferențiere (evident
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
în plan profesional etc.). Curriculum diferențiat se referă la modalitățile de selectare și organizare a conținuturilor, metodelor de predare-învățare, metodelor și tehnicilor de evaluare, standardelor de performanță, mediului psihologic de învățare, în scopul diferențierii experiențelor de învățare prin adaptarea procesului instructiv-educativ la posibilitățile aptitudinale și de înțelegere, la nivelul intereselor și cerințelor educaționale, la ritmul și la stilul de învățare al elevului. Diferențierea are în vedere, în primul rând, specificul potențialului aptitudinal, dominantele personalității și capacitatea de înțelegere și prelucrare a
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
nivelul intereselor și cerințelor educaționale, la ritmul și la stilul de învățare al elevului. Diferențierea are în vedere, în primul rând, specificul potențialului aptitudinal, dominantele personalității și capacitatea de înțelegere și prelucrare a informațiilor/cunoștințelor dobândite de elev în cadrul procesului instructiv-educativ. Având în vedere această premisă, putem vorbi, în context, de un curriculum individualizat/personalizat și adaptat. în dezvoltarea curriculumului, școlile au sarcina dificilă de a reconcilia cerințele de competență ale unor programe de lucru echilibrate și activitățile necesare în predarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
general (obișnuit), nivelurile educative și sociale corespunzătoare vârstei lor (UNESCO, 1983). Este o formă adaptată de pregătire școlară și de asistență complexă (medicală, educațională, socială, culturală), destinată persoanelor care nu reușesc să atingă temporar sau pe toată durata școlarizării nivelurile instructiv-educative corespunzătoare vârstei, cerute de învățământul obișnuit. Educația școlară a copiilor cu cerințe educative speciale trebuie să corespundă nevoilor de dezvoltare ale acestora, prin evaluarea adecvată a potențialului de învățare/dezvoltare și prin asigurarea reabilitării/ recuperării și compensării deficiențelor ori tulburărilor
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
înseamnă o schimbare profundă a relațiilor dintre membrii familiei. În sfera politică, statul centralizat - cu forțe polițienești, armată, tribunale - a redus mult nevoia de protecție a individului de către rude (familia lărgită). Sistemul școlar creat a înlocuit în mare măsură funcția instructiv-educativă a familiei, foarte puțini părinți putând astăzi asigura pe cont propriu transmiterea de cunoștințe specializate copiilor lor. Religia însăși a devenit din ce în ce mai mult instituționalizată, profesată cu specialiști, în afara casei și a familiei. Pe măsură ce familia și-a pierdut din relevanța sa
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]