4,971 matches
-
determinanți. NGANDI Limbă nord-australiană stinsă. Cazul ergativ este omonim cu instrumentalul. NGIGUA − Vezi COCHO. NIUEAN (NIUE) Limbă polineziană din grupul malayo-polinezian. Aparține, alături de TONGANĂ, subgrupului tongic. 8 000 de vorbitori. Ergativitate morfologică, sintaxă de tip acuzativ. Obiectul prepozițional (beneficiar, comitativ, instrumental) este în absolutiv. NUNATSIAVUT/NUNATSIAVUMMIUT − Vezi LABRADOR INUTTUT. NUNAVIMMIUTITUT Subdialect al limbii INUIT, vorbit în Quebecul arctic (Nunavik) de 8 000 de persoane. Sistemul ergativ nu este încă instalat complet: cazul agentului, numit ergativ, este identic cu cazul genitiv atribuit
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a doua. Limbă ergativă care a păstrat construcția antipasivă, spre deosebire de alte limbi austroneziene. Are construcție aplicativă marcată morfologic, dar numai pentru verbele tranzitive. Argumentul adăugat ("aplicat") este întotdeauna în absolutiv. Pivot mixt. Sistem bogat de diateze: activă, obiectivă, dativă/locativă, instrumentală. Marca aspectului perfectiv este un infix, care are un tip special de flexiune la diateza activă. După altă interpretare, ergativitatea acestei limbi este discutabilă. TCHAGA − Vezi ENGA. TEXISTEPEC POPOLUCA (TEXISTEPEC ZOQUE) Limbă indigenă, din familia zoquean, cu aproximativ 400 de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și 2 (vezi și DYIRBAL, pentru o altă interpretare a acestui fenomen); testele sintactice (coordonare, coreferențialitate, încorporare) confirmă faptul că agentul procesului biactanțial se comportă ca subiect; în discursul oral, formele biactanțiale cu morfologie ergativă sunt rare; pacientul primește cazul instrumental în construcțiile ergative (iar agentul, cazul ergativ). TUPI-GUARANI Dialect al limbii GUARANI. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de trei factori: semantica verbului, semantica nominalelor și propoziție principală vs subordonată. TUTU Limbă australiană înrudită cu KALAW LAGAW YA. TZELTAL − Vezi MAYAN
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de vorbitori. Sistem ergativ în acordul verbal, dar sintaxă de tip acuzativ. UBYKH (UBYX, OUBYKH) Limbă ergativă aparținând grupului nord-vest caucazian, vorbită în Georgia și în Turcia. Ultimul vorbitor a murit în 1992. Limbă aglutinantă, cu patru cazuri: ergativ, absolutiv, instrumental, locativ. Sistem verbal foarte complicat, cu opt clase de verbe, dintre care unele urmează tiparul ergativ, altele, tiparul acuzativ. Nu există opoziții de diateză. UDI Limbă caucaziană, ramura de nord-est, subgrupul lezghic, vorbită în Georgia și Azerbaidjan, înrudită cu KÜRI
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
8 000 de vorbitori. URARTIAN Limbă moartă, aglutinantă, ergativă, înrudită cu HURRIAN, din familia hurro-urartian, vorbită în nord-vestul Anatoliei (Turcia), în mileniul I î. Cr. Scriere cuneiformă și hieroglifică. VAKH Dialect al limbii KHANTY. Minimă ergativitate, partiție ergativă: A primește cazul instrumental, O primește acuzativul, iar S primește absolutivul (nemarcat). Verbele tranzitive se acordă cu A, ca în sistemele de tip acuzativ. VAYU − Vezi HAYU. VIZCAINO − Vezi BISCAZEN. WAGA-WAGA Limbă australiană vorbită în Papua Noua Guinee. Limbă cu partiție ergativ/acuzativ, determinată de semantica
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
emfază; morfologia s-a simplificat, sistemul absolutiv−ergativ generalizându-se și la pronume; în stadiul actual al limbii, marcarea se face prin acord, care funcționează după sistemul nominativ− acuzativ pentru pronume și absolutiv− ergativ pentru nume. Ergativul este omonim cu instrumentalul. Tranzitivitatea verbului este slab reflectată în sistemul de conjugare. Nu există procese de detranzitivizare. Morfologia acordului este de tip acuzativ. Nu există pronume de persoana 3, în locul acestora fiind folosite demonstrativele. În lexiconul acestei limbi există numai categoriile nume și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
legătura cucerită de oameni în desprinderea lor din haos și care dădea sens sistemului în toate fațetele sale: politică, morală, economică, estetică, raportul cu cosmosul. Această legătură se numea philia, prietenie politică. Rousseau detesta comunicarea, pe care nu o voia instrumentală și stima philia, pe care o plasa, ca și grecii, în centrul și la baza întregii activități, în "sfințenia" contractului său. Comunicarea nu era o problemă nici pentru Cetatea creștină, și pentru aceleași motive: situată la baza însăși a creștinismului
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
de care se Îndrăgostesc unii pedagogi, maimuțăreala, uneori extrem de iscusită, abilă, inventivă, a valorilor lumii adulte, a problemelor ei, a creației chiar. (Nu vorbim aici, bineînțeles, de acele zone În care precocitatea este „la ea acasă”, cum este matematica, talentul „instrumental” la muzică, iar astăzi informaticaă Dar pe noi ne-au interesat mai mult, de-a lungul vremii, formele „ascunse” ale sinuciderii, ale autodestrucției, numite generic „ratare”. Acestea „Înșeală” și mai mult, În sensul că nu de puține ori par a
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
confruntare. IV 1. Comisia mixtă a constatat că la reconstituirea, marcarea și întreținerea liniei de frontieră și a semnelor de frontieră, în secțiunile de frontieră A, B, C și D, în anii 1990 și 1991, s-au efectuat următoarele lucrări: - instrumental s-a verificat poziția a 1.470 semne de frontieră; - s-au plantat 84 noi semne de frontieră (piloni) pe locul celor dispărute sau distruse; - s-au plantat pe locuri noi 129 semne de frontieră, pentru care s-au calculat
HOTĂRÎRE Nr. 170 din 6 aprilie 1992 privind aprobarea Procesului-verbal final al Comisiei mixte pentru reconstituirea şi marcarea frontierei de stat româno-iugoslave, semnat la Drobeta-Turnu Severin la 24 ianuarie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108540_a_109869]
-
Materiale compozite ceramice special destinate pentru folosirea în radarele rachetelor. Articolul 9 Compasuri, giroscoape, accelerometre și echipament inerțial și softuri special proiectate pentru acestea și componente special destinate pentru acestea folosibile în sistemele din art. 1, după cum urmează: (a) Sisteme instrumentale integrate de zbor care includ girostabilizatori sau piloți automați și softuri integrate pentru acestea, special proiectate sau modificate pentru folosirea în sistemele din art. 1; (b) Giro-astro compasuri și alte elemente care schimba poziția sau orientarea prin modalități ale sincronizării
ORDIN nr. 40 din 11 iunie 1991 privind regimul de control al exporturilor de materiale, substanţe chimice, agenţi biologici, tehnologii, instalaţii şi componente ale acestora care ar putea contribui la proliferarea armelor nucleare, chimice şi biologice, precum şi a rachetelor purtato are de asemenea arme. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107552_a_108881]
-
economici: articulare sistemului capitalist de producție; sociali: destrămarea raporturilor feudale și apariția societății de masă etc.) alături de care a format un nex cauzal foarte încâlcit, cuvântul scris produs cu ajutorul tehnologiei tiparului și diseminat prin intermediul presei scrise a jucat un rol instrumental în configurarea comunităților naționale. În Europa apuseană, revoluția tehnologică a tiparului cu caractere mobile a condus la crearea "galaxiei Gutenberg", ce avea să se prefacă în decursul a câtorva secole într-o constelație a statelor naționale. "Venirea cărții tipărite" (Febvre
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
obediența sa civică față de stăpânirea politică, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, formarea statului național român a condus la redefinirea școlii ca incubator ideologic al lui homo nationalis. România fusese făcută, mai rămâneau de făcut românii. Iar școala a fost instrumentală în acest scop. Educați într-un spirit militantist naționalist care îi introducea în tradiția istorică a "României eterne", țăranii ortodocși își descopereau sinele național și românitatea lor inerentă. În postbelic, regimurile socialiste au instrumentalizat la rându-le școala în sensul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
un țel complementar educației, până atunci complet subjugată scopului suprem al zidirii morale a subiectului religios: producerea de subiecți obedienți statului, docili politic și utili pe plan economic. Este finalitatea ideologică a ceea ce am numit, mai sus, patriotism utilitarist sau instrumental. Educația este însărcinată, în privința misiunii sale, cu o dualitate asimetrică: edificarea religioasă își păstrează caracterul primordial în modelul antropologic promovat de autoritățile statale în decursul primei părți a secolului al XIX-lea, însă aceasta este însoțită de sarcina complementară de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
concepție asupra națiunii care are efecte semnificative în articularea identității colective în special prin construirea unei anumite imagini despre trecut. Între regimul politic, sistemul educațional public de masă, identitatea națională și memoria colectivă, există așadar numeroase fire ideologice și conexiuni instrumentale, în sensul în care statul utilizează educația publică pentru a fasona o imagine a trecutului ca bază a identității colective pe care dorește să o promoveze. Cartografiind diferitele trasee istorice care au dus către modernitate, L. Greenfeld (1992) identifică trei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
to the development of a sense of collective identity, and therefore it plays a crucial role in the political processes of nation-state building. A second basic premise is that historical memory, along with collective identity to which the former is instrumental, is far from being a natural given - a datum of nature -, but is in fact a sociocultural construction requiring massive efforts from the part of the political agencies which have an ideological vested-interest in its articulation. Building upon these theoretical
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
un sentiment d'identité collective, et donc elle joue un rôle crucial dans les processus politiques de construction de l'État-nation. Un second principe de base est que la mémoire historique, avec l'identité collective à laquelle la précédente est instrumentale, est loin d'être une donnée naturelle - une donnée de la nature -, mais elle est en fait une construction socioculturelle qui exige des efforts massifs de la part des agences politiques qui ont un intérêt idéologique légitime dans son articulation. En s
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
activitate politică. În anumite circumstanțe, contestatarii ar participa la demonstrații, s-ar prezenta la grevă, chiar ar ocupa clădirile, dar n-ar lua contact cu conducătorii și nici nu s-ar face văzuți la urne". 7. RAȚIONALITATEA PARTICIPĂRII POLITICE Motivațiile instrumentale și expresive Mulți autori, din locuri și timpuri diferite, au ridicat problema alegerii de a participa, făcută de numeroși indivizi, și a raționalității sale. S-a subliniat că, în cazul comportamentului electoral, șansele pe care le are fiecare elector de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
ușor de înțeles, cel puțin în anumite contexte, de ce mulți cetățeni, așa cum se întîmplă în SUA, renunță să-și exercite dreptul de vot. S-a observat că, în cazul votului, ca și al altor comportamente de participare, așa-zisa motivație instrumentală, adică urmărirea unui obiectiv precis, specific, cum ar fi ale-gerea unui anumit candidat sau victoria propriului partid, poate fi uneori subordonată motivației ce poate fi numită expresivă, adică reafirmarea apartenenței electorului la o clasă socială, la un grup etnic, la
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
se simți parte și pentru a o demonstra prin acte ce își găsesc o recompensă și o gratificație în ele însele. Raționalitatea participării Dacă se ține seama de aceste motivații expresive, de multe ori nu întru totul diferite de cele instrumentale, apare mai puțin drastică obiecția, formulată de mai multe părți, că participarea politică orice formă de participare este iluzorie, nu poate schimba situația, ba chiar consolidează puterea celor care o dețin deja și, de multe ori, se pretează la manipulare
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
multe ori, se pretează la manipulare, ca demonstrație a unui consens altfel destul de labil. Lăsînd la o parte, deocamdată, ampla și complexa tematică a consecințelor participării, va fi suficient să reafirmăm aici că cine critică raționalitatea participării în termeni pur instrumentali riscă să piardă cheia fundamentală de lectură "expresivă" a activității participării politice și deci să nu mai poată înțelege în mod clar viața politică. Pasagerii clandestini (Free riders) O obiecție mai puternică, dar și ea cu caracter instrumental, a fost
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
termeni pur instrumentali riscă să piardă cheia fundamentală de lectură "expresivă" a activității participării politice și deci să nu mai poată înțelege în mod clar viața politică. Pasagerii clandestini (Free riders) O obiecție mai puternică, dar și ea cu caracter instrumental, a fost adusă raționalității participării politice de către cei care au privit această activitate din perspectiva grupurilor și a bunurilor colective. Într-o anumită măsură, chiar dacă această perspectivă nu poate fi pe deplin acceptată, cine participă își propune oricum să influențeze
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
unui leadership profesional și stabilizarea lui; 3) formarea unei birocrații, adică a unui complex de funcționari cu sarcini precise și plătiți regulat; 4) centralizarea autorității; 5) înlocuirea scopurilor și mai ales schimbarea scopurilor finale (ca realizarea societății socialiste) cu scopuri instrumentale (organizația însăși, care devine un scop în sine); 6) rigiditatea ideologică în creștere; 7) diferența în creștere dintre interesele și/sau punctele de vedere ale liderilor și cele ale membrilor, și prioritatea intereselor liderilor față de cele ale membrilor; 8) alegerea
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
1979]. În concluzie, în ceea ce privește outputul, randamentul participării politice, pentru indivizi și pentru sistem, rămîne încă obscur. Randamentul participării Este adevărat că știm și putem spune cîte ceva despre indivizi. În capitolul precedent, am făcut distincția între formele de participare politică instrumentale și cele expresive; mai mult, am afirmat că indivizii participă, de multe ori, avînd mai ales motivații expresive. Este posibil ca apoi să fie deziluzionați sau nesatisfăcuți și să intre în sfera privată, cu scopul de a-și căuta fericirea
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
gândire acreditate (în sensul acceptării lor exclusive) și asupra celor neacreditate (în sensul excluderii lor din spațiul "corectitudinii" gândirii). Putem vorbi, datorită acestei instituiri, despre o gândire formală constrângătoare și despre o dominație a faptului-de-a-gândi-formal (și, într-un sens strict instrumental, și a faptului-de-a-rosti corespunzător faptului-de-a-gândi-formal) asupra înseși gândirii, rostirii și făptuirii, socotite în întregul lor (nereduse la aspectul lor formal). Această dominație veritabilă dictatură ține blocate, într-un anumit orizont natural-istoric, toate componentele vieții omenești, legate de gândire (împreună cu celelalte
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
argumentarea. Logica lui Aristotel, mai târziu, așează într-un loc potrivit argumentarea, iar instrumentul care mijlocește dobândirea adevărului nu va mai fi identificat cu ea căci argumentarea poate fi și sursă de eroare -, ci cu logica însăși, proiectată și definită instrumental (ca organon), ca sistem de reguli privind corectitudinea gândirii. În perioada de glorie a sofiștilor, instrumentul logic, care, pentru eleați, garanta succesul gândirii în dobândirea adevărului, este pus în dificultate, dat fiind faptul că ideea despre posibilitatea de a dovedi
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]