2,171 matches
-
privind detaliile, orice comentarii ? i orice critici le voi �nregistra � că �ntotdeauna � cu recuno? țin??. Dar dac? cel care prezint? (criticile) nu are educa? ie sau maniere alese, voi trimite pe cineva s? adune ce este mai bun din noroiul insultelor ? i (voi avea grij?) s? fie folosit. A?a am procedat �n trecut ? i a? a voi proceda ? i pe viitor�. �Toate acestea�, comenta Pompiliu Constantinescu, �ar trebui s? par? foarte promi?? toare �n m? sura �n care este vorba de senin? tatea abord
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
îi. ��l vrem pe rege! O vrem pe Lupeasca! Nu? i l? să? i s? fug? cu banii! � �ncepuse r? școală legionar?. Deta? amente de legionari �mp? r? eau prin caz? rmi foi volante redactate de Horia Sima care con? ineau insulte la adresa regelui ? i a Magdei Lupescu. Au fost tentative de ocupare a cl? dirilor publice din Bucure? ți, iar la 3 septembrie, centralele telefonice ale oră? elor Bra? ov ? i Constan? a ? i alte instala? îi guvernamentale erau �n m�inile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Mihai Eminescu, Operă politic? , vol.�I (1880-1883), passim 64 �n timpul r? zboiului din 1877-1878, Eminescu a descris �ntoarcerea unor osta? i rom�ni r? ni? i din Bulgaria. Ajun? i noaptea, au cerut ad? post la un conac boieresc. Au fost insultă? i murdar de c? tre servitori ? i alunga? i �n ciuda r? nilor lor s�nger�nde. �Timpul�, 28 decembrie 1877 65�Antijunimi? ții (�n special liberalii) �l acuzau pe Eminescu de �filogermanism�, dob�ndit datorit? educa? iei sale ? i a �procesului s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Vianu, Arta prozatorilor rom�ni, Bucure? ți, 1941, p. 153 64 �n 1911, un jurnalist francez a criticat presă rom�n? , afirm�nd c? �rom�nii au un talent ne�ntrecut s? se insulte prin preș? �. Iorga a replicat, cît�nd exemple de insulte din presa francez? ? i de ac? iuni judiciare ca urmare a acestora. �Neamul rom�nesc�, 2 august 1911 65�Neamul rom�nesc�, 10 mai 1906 66 Ibidem, 18 ianuarie 1908 67 Nicolae Iorga, Cuget? ri, Bucure? ți, 1970, p. 251 68 Standardurile publică? iilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
arată că 340.000 de copii cu vârstele între 9 și 14 ani au asistat la scene de violență fizică între părinți, iar 370.000 de copii, cu vârstele între 0 și 14 ani, au asistat frecvent la violențe verbale, insulte, înjurături, între părinți sau între adulții din gospodărie. în Barometrul de opinie publică 1 este semnificativă și alarmantă fraza: „Este de remarcat importanța scăzută atribuită copiilor într-o căsnicie fericită”. La o populație de aproximativ 4.554.332 de copii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acte caritabile, care nu își b]tea joc de persoanele cu infirmit]ți fizice sau de cei în vârst], care ajută un b]trân beat în loc s]-l loveasc] și care, apostrofat fiind de c]tre un vârstnic, acceptă calm insultele. Unele dimensiuni ale eticii egiptene sunt legate de credință lor în viața de apoi. „Nici o alt] națiune a lumii antice nu a fost mai hoț]rât] s] înving] moartea și s] câștige viața veșnic]” (Lichtheim, 1975, I, p. 119). Se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bine servite În interiorul Uniunii sau rămânând În afara ei. În plus, reformele economice În interiorul Uniunii Europene au Încetinit În ultimul timp, punând În dubiu speranța Europei de a deveni cea mai competitivă economie a lumii la sfârșitul decadei. Lista plângerilor, frustrărilor, insultelor și Întâmplărilor nefericite este obositor de lungă, dar probabil nu mai lungă decât cea a acuzațiilor Îndreptate către alte entități guvernamentale În lumea de astăzi. Chestiunea nu este, totuși, dacă europenii trăiesc În acord cu visul lor. Noi, americanii, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
propagat, -ă nom. propagarea, propagatul A SE RĂSPÂNDI Mirosul de parfum se răspândește în toată camera tranz.: Ion răspândește parfum în toată camera part. răspândit, -ă nom. răspândirea, răspânditul A SE REVĂRSA Râul se revarsă din cauza precipitațiilor tranz.: Politicienii revarsă insulte unii asupra altora part. revărsat, -ă nom. revărsarea, revărsatul A SE TRÂNTI Ușa se trântește din cauza vântului tranz.: Vântul trântește ușa part. trântit, -ă nom. trântirea, trântitul NEREFLEXIVE A PICURA Apa picură din tavan tranz: Ion picură apă pe podea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
surpe cetățuia diavolului, ca să taie nervii morții, ca să ne deschidă porțile cerului, ca să piară blestemul, ca să fie dezlegată osânda cea dintâi, ca să înveți răbdarea, ca să nu te întristeze nimic din cele din viața de aici, nici moartea, nici ocara, nici insultele, nici batjocura, nici bătaia, nici uneltirile dușmanilor, nici ura, nici atacurile, nici calomniile, nici părerile proaste ale altora, nici altceva dintre acestea. Fiul lui Dumnezeu a venit și a luat parte cu tine la toate acestea, și pe toate le-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Fujimori a crescut de la 53% la 81% (Carrión, 2006: 129). De aceea, dacă președintele "era aclamat entuziast de mulțimi" în timp ce trecea pe străzile din Lima după terminarea loviturii de stat (Cameron, 1997: 50), "vechii politicieni erau cu totul tracasați de insultele pe care le primeau în cafenelele și restaurantele din Lima" (Conaghan, 2005: 45). Într-adevăr, cei mai mulți peruvieni nu doar că au susținut închiderea congresului, dar au și acceptat interpretarea lui Fujimori cu privire la evenimentele desfășurate, pe care le considera o "revoltă
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
perioadă în care pacientul este invitat să realizeze o schimbare în mod clar explicită și realizabilă; pentru realizarea acestei schimbări, pacientul este ajutat în mod organizat. După ce comportamentul dorit este însușit, demersul terapeutic este reluat. Descurajat în mod profund de insultele repetate ale Doamnei B., terapeutul său constată că nu mai reușește să controleze în mod corect relația terapeutică. El îi vorbește Doamnei B. despre această limită personală depășită de mai multe ori și o informează că nu mai poate continua
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
despre viața privată sau sexuală a persoanei; * propuneri și avansuri sexuale directe; * discuții explicit sexuale; * remarci indiscrete; * folosirea de expresii și porecle cu conotații sexuale; * insinuări de natură sexuală; * comentarii sugestive despre înfățișarea, corpul persoanei sau vestimentația acesteia; * glume și insulte obscene; * emiterea de sunete cu caracter sexual, fluierături; * amenințări etc. Forme nonverbale/posturale în care poate să apară hărțuirea sexuală: * gesturi sexuale sugestive; * gesturi cu mâna, degetele, brațele sau picioarele; * priviri lascive, studierea ostentativă a corpului unei persoane, diverse expresii
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și resentimentul creștinilor. Faptul că, în secolul al XIV-lea, un rege creștin al Sevillei a pus să se graveze pe Alcazar inscripția "Glorie domnului nostru sultanul Don Pedro"92 în arabă nu înseamnă altceva decît voința de a șterge insulta dominării musulmane, în același mod în care liderii decolonizării moderne s-au ridicat împotriva colonizatorilor englezi sau francezi, exprimîndu-se în limba acestora. Nu atît regresul într-o societate pluriligvistică și pluri-religioasă cît, mai ales, neacceptarea unei suveranități străine, ce le
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
său restîns gîndește și se exprimă cu precizie, are o cultură mai reală decît politicianul sau savantul care, cu oarbă indiferență se reazemă de un magnific teatru construit de alte mîini 213". La prima lectură, această declarație seamănă cu o insultă la adresa filozofiei Luminilor și ambiției sale de a guverna un univers în raport cu care nu are nici un fel de experiență practi-că. Însă ea ascunde alte subînțelesuri. Pe de-o parte, Herder afectează o stimă fără de margini față de toate popoarele și toate
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
catalan, prin impunerea spaniolei limba "imperială" asupra graiurilor regionale. O reparație n-ar fi putut lua o altă formă decît aceea de restabilire a generalității catalane și a guvernării Euskadi. Pe de altă parte însă, restaurația ar fi însemnat o insultă majoră, în ochii celor ce doreau unitatea Spaniei, în mod special pentru armată, care, amenința pur și simplu cu un puci. În consecință, guvernanții trebuiau să menevreze situația în așa manieră încît să satisfacă cele două imperative contrarii: să răspundă
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
încununa cu mai multă strălucire, iar dacă se va sfârși mai repede, va pleca scăpând de niște judecători atât de silnici ... dacă nu sunteți cinstiți mai mult decât Dumnezeu nostru, vă înfuriați ca și cum ați fi insultați cu cele mai mari insulte și ne amenințați cu aceste groaznice chinuri, socotind o crimă credința noastră în Dumnezeu. Dar nu veți întâlni oameni fricoși, nici iubitori de viața aceasta pământească și nici oameni care se înfricoșează iute, că e vorba de dragostea de Dumnezeu
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
între femei și bărbați se atenuează mai ales în cazul agresivității într-un context provocat. Provocările specifice reduc în mod diferit aceste diferențe. O amenințare ce vizează stima de sine, de exemplu, nu influențează prea mult agresivitatea femeilor, pe când o insultă sau un atac fizic poate să intensifice această tendință. Acest efect diferențiat nu s-a constatat însă la bărbați. Rezultatele obținute de Bettencourt și Miller (1996) semnalează de asemenea diferențe în funcție de metodele experimentale folosite. Bărbații par a fi mult mai
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
emoțională (vulnerabilitate emoțională) și de exteriorizare-înfrânare (înfrânarea emoțiilor resimțite în cazul unei provocări și nu exteriorizarea lor). Rezultatele mai multor studii de laborator scot în evidență efectul interactiv al acestor tendințe cu unele condiții impuse de manipularea experimentală (eșec, frustrare, insultă) asupra comportamentului agresiv (Caprara, 1986; Caprara, Cinanni, D'Imperio, Passerini, Renzi și Travaglia, 1985 citat de Caprara et al., 1994; Pahlavan, 1987). Cercetările efectuate de Caprara și colegii săi arată că variabila iritabilitate atenuează adesea efectele provocării asupra probabilității de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
subiecții au primit false evaluări în ceea ce privește performanța lor înregistrează reacții agresive mai intense la subiecții al căror scor de iritabilitatea se dovediseră a fi destul de ridicat. Susceptibilitatea emoțională pare să nu interacționeze cu condițiile experimentale impuse. În cazul în care insulta este folosită ca mijloc de manipulare experimentală, iritabilitatea și susceptibilitatea emoțională sunt înlocuite de exteriorizare-înfrânare. Subiecții caracterizați de un înalt grad de "înfrânare" dovedesc o agresivitate puternică atunci când sunt puși în situația de a răspunde la o insultă neașteptată. Rezultatele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în care insulta este folosită ca mijloc de manipulare experimentală, iritabilitatea și susceptibilitatea emoțională sunt înlocuite de exteriorizare-înfrânare. Subiecții caracterizați de un înalt grad de "înfrânare" dovedesc o agresivitate puternică atunci când sunt puși în situația de a răspunde la o insultă neașteptată. Rezultatele a trei experimente realizate de Bushman (Bushman, 1995; Bushman și Geen, 1990 citați de Bushman, 1996) subliniază efectul moderator al ostilității (dimensiunea agresivității fizice) asupra comportamentului agresiv și a proceselor cognitive (procese mentale având funcții particulare în prelucrarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ele diminuează probabilitatea agresivității în loc să o crească. Relația dintre temperatură și agresivitate este în acest caz influențată de nivelul emoțiilor negative induse individului. Aceleași rezultate au fost obținute și în situația în care căldura a fost înlocuită cu frigul, cu insulta, cu aglomerația sau cu un miros neplăcut. Baron (1977 citat de Baron et al., 1994) explică contradicția dintre rezultatele obținute prin acumularea de efecte nocive ale factorilor "provocare" și "suferință", acumulare ce determină o diminuare a reacțiilor agresive, dar o
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mai sus, copiii loveau mult mai puternic jucăriile numai dacă în prealabil văzuseră un film în care un adult făcea același lucru. Gentry (1970 citat de Pahlavan, 1987) a încercat să compare reacțiile provocate de frustrare cu cele provocate de insultă. După ce au realizat o sarcină de numărare în care fiecare greșeală a complicelui experimentatorului era semnalată fie prin administrarea de șocuri electrice, fie prin aprinderea unei lumini, subiecții erau supuși unui test de evaluare a agresivității ca răspuns la frustrare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
stări negative. De acum încolo, agresivitatea poate fi considerată drept rezultat al declanșării unei stări afective negative. Agresivitatea ca răspuns la declanșarea unei stări afective negative Fie că este vorba despre stimularea "ostilă" fizică (șoc electric, temperatură, zgomot) sau psihologică (insultă, eșec, frustrare), unul dintre declanșatorii primari ai agresivității este nevoia de a reacționa la dezgust. Într-un experiment (Baron, 1988 citat de Baron et al., 1994) subiecții trebuiau să pregătească o reclamă pentru un nou produs. Propunerile lor sunt ulterior
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
un nou produs. Propunerile lor sunt ulterior evaluate și criticate de către un complice al experimentatorului. În una din condițiile experimentale, critica clară și directă trebuia exprimată pe un ton amical. În altă condiție experimentală, critica presupunea un ton aspru de insultă. Când experimentatorul le-a oferit subiecților posibilitatea de a riposta, subiecții provocați au reacționat mult mai vehement decât ceilalți. Într-un alt studiu, în condiții asemănătoare celor de mai sus, nu toți indivizii au reacționat agresiv, unii considerând că provocarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ca fiind superioară, inferioară sau echivalentă normelor anunțate. În timpul derulării experimentului, femeia care îl coordonează lansează la adresa bărbaților cuvinte denigratoare sau laudative despre forța lor fizică. Rezultatele arată că atunci când bărbații au posibilitatea de a administra șocuri electrice experimentatoarei cu insultele, ei nu-și inhibă pornirile agresive împotriva acesteia, mai ales dacă evaluarea performanței lor a fost considerată inferioară față de norme. Slaba performanță a bărbatului în prezența unei femei care mai și pronunță cuvinte defăimătoare la adresa fizicului acestuia par suficiente pentru ca
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]