4,097 matches
-
mai puțin imateriala, deci mai puțin inteligibila decât în intelect, motiv pentru care există o diferență între cunoașterea senzorială, care este legată de individual, și cea intelectiva, care este universală. Îngerul, fiind prin natura lui o ființă complet imateriala, spre deosebire de intelectul uman, a cărui imaterialitate este situată pe o treaptă inferioară îngerilor datorită unirii cu trupul, vă recepta formă altui înger într-un mod pur ima terial, inteligibil. Investigația de până acum m-a condus către o reinterpretare a pasajului (I.
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
într-un obiect în mod natural, îl face să fie așa cum este el în realitate, așa cum am arătat mai sus. În acest caz, diferența constă în faptul că un lucru poate exista ca atare sau poate exista ca obiect al intelectului unei alte ființe, fie ea om sau înger. (b) Modul de a fi intențional al unei forme nu aparține lucrurilor ca atare, adică așa cum sunt ele în starea lor naturală. Intenționalitatea este conținutul informațional al unui obiect și capacitatea acestuia
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
forma (suflet). Urmându-l și în acest loc pe Aristotel, Toma vorbește despre trei părți ale sufletului: partea vegetativa, responsabilă de nutriție, creștere și reproducere; partea senzorială, responsabilă de senzații și de mișcare; și partea intelectiva, care conține voința și intelectul. Propriu-zis, doar partea senzorială și cea intelectiva sunt implicate în procesul cunoașterii, motiv pentru care, în cele ce urmează, voi analiza doar aceste două pa rti. Fiecare din aceste două părți ale sufletului are potente (potentia), sau puteri (vis), care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pentru că există diferite organe, ci pentru că natura a creat o diversitate de organe pe masura diverselor puteri. În același mod [natură] a atribuit diferite medii diverselor simțuri, pe masura actelor puterilor. Cunoașterea naturii calităților sensibile nu aparține sim turilor, ci intelectului. Așadar, rațiunea numărului și distincției simțurilor externe trebuie să fie în acord cu ceea ce aparține în mod propriu și per se simțurilor. De asemenea, simțul este o putere pasivă care ia naștere printr-o schimbare [declanșată] de [obiectul] sensibil exterior
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ineficientei, însă, de data aceasta, problema constă în aceea că natura calităților sensibile nu aparține simțurilor, nu se adresează lor. Mai exact, cunoașterea naturii calităților sensibile depășește activitatea pe care simțurile o pot desfășura, aceasta fiind o activitate pe masura intelectului, ca ci natură unui obiect sau, în acest caz, a unei calități este sinonima cu esență sau quiditatea, care este obiectul propriu al intelectului, nu al simțurilor. În locul acestor modalități ineficiente, cărora le lipsesc mijloacele necesare de a răspunde la
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
calităților sensibile depășește activitatea pe care simțurile o pot desfășura, aceasta fiind o activitate pe masura intelectului, ca ci natură unui obiect sau, în acest caz, a unei calități este sinonima cu esență sau quiditatea, care este obiectul propriu al intelectului, nu al simțurilor. În locul acestor modalități ineficiente, cărora le lipsesc mijloacele necesare de a răspunde la întrebarea „De ce?“, Toma propune propriul criteriu: simțurile externe sunt capacități pasive făcute să recepteze formele (informo) calităților sensibile, care se disting unele de altele
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
simțite. Ceea ce simțurile noastre percep în mod propriu și ceea ce le face să fie distincte unele de altele sunt calitățile sensibile ale obiectelor, nu natură obiectelor, ca ci această din urmă nu poate fi percepută de către simțuri, ci doar de intelect. Obiectele sensibile per se sunt: culoa rea, gustul, mirosul, textura, sunetul, fiecare cu variațiile sale. Așadar, nașul, ochiul sau urechea există nu pentru a percepe natură mirosului, a culorii sau a sunetului, ci pentru a percepe chiar mirosul, culoarea sau
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
au în comun obiectele enumerate este că depășesc puterea unui singur simt, spre deosebire de sensibilele comune, care se adresează în mod direct mai multor simțuri, reprezentând obiecte esențiale fie pentru un alt simt, fie pentru vis cogitativa (simt intern), fie pentru intelect: (ÎI.1.5.) Sciendum est igitur, quod ad hoc quod aliquid sit sensibile per accidens, primo requiritur quod accidat ei quod per se est sensibile, sicut accidit albo esse hominem, et accidit ei esse dulce. Secundo requiritur, quod sit apprehen
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cel care simte, nu s-ar mai spune că este perceput per accidens. Este necesar, așadar, că [obiectul] să fie cunoscut per se de către o altă putere cognitivă a celui ce simte. Și aceasta este fie un alt simt, fie intelectul, fie puterea cogitativa sau puterea estimativa. Spun totuși că este un alt simt, ca atunci când spunem că dulcele este vizibil per accidens în măsura în care dulcele este conectat cu albul, care este perceput de vedere, si dulcele însuși este per se cunos
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
lichidului fiind percepută în mod direct doar de către papilele gustative. Cel de-al treilea și ultim mod în care putem spune despre un obiect că este simțit per accidens are loc atunci când obiec tul este perceput în mod esențial de către intelect: când văd că o persoană respira, merge, vorbeste, îmi dau imediat seama că este în viață, „văd“ că este vie. O singură mențiune trebuie făcută în cazul acestui tip de obiecte sensi bile, anume că nu orice obiecte cognoscibile intelectiv
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
puterea de a cunoaște, cum sunt plantele, după cum se spune în De anima ÎI. Totuși, cu cat [un șu biect cunosca tor] are forma obiectului cunoscut într-un mod mai imaterial, cu atat îl va cunoaște mai bine. De aceea, intelectul care abstrage speciile nu doar din materie, ci și din condițiile de individualitate ale materiei cunoaște mai bine decât simțurile care, într-adevăr, receptează formă obiectului cunoscut fără materie, dar împreună cu condițiile materialității. În fond, Toma din Aquino spune aici
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
doar din materie, ci și din condițiile de individualitate ale materiei cunoaște mai bine decât simțurile care, într-adevăr, receptează formă obiectului cunoscut fără materie, dar împreună cu condițiile materialității. În fond, Toma din Aquino spune aici că simțurile, desi inferioare intelectului, sunt, totuși, puteri cognitive. Dar cum imaterialitatea joacă un rol esențial în cunoaștere, așa cum spuneam în primul capitol, simțurile trebuie să recepteze calitățile obiectelor extramentale, adică speciile sensibile, în primul rând în mod imaterial. Altfel spus, pentru a putea îndeplini
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Șed inter sensus et sensibile re quiritur quaedam distantia, ex quo provenit quod oculus seipsum videre non possit (De ver., q. 10, a. 7, ad 8). În plus, după cum se raportează simțul la [obiectul] sensibil, la fel [se raportează și] intelectul la [obiectul] inteligibil. Dar între simt și obiectul sensibil este necesară o anumita distanță, de aceea ochiul nu se poate vedea pe el însuși. Pot să mă gândesc la acele situații în care am în fața ochilor o carte așezată pe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a celui văzut, cum omul vede piatră. Și, din acest motiv, cel care înțelege și cel înțeles trebuie să devină, într-un anumit mod, unul în actul înțelegerii. Însă nu se poate spune că esența lui Dumnezeu este văzută de intelectul creat printr-o asemănare. În fapt, în toată cunoașterea care este prin asemănare, modul cunoas terii este după acordul dintre asemănare și cel a cărui asemănare este [această]; și spun acord după reprezentare, așa cum specia din suflet este în acord
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de speciile obiectelor sensibile pentru a le putea recepta în acord cu modul de a fi spiritual care produce cunoașterea. Concluzia lui Robert Pasnau cu privire la nivelul intelec tului, în cazul lui Toma, este ca speciile inteligibile sunt forme accidentale ale intelectului care îi conferă acestuia capacitatea de a cunoaște un anumit obiect, motiv pentru care ar fi greșit să înțelegem că speciile inteligibile și intelectul sunt două elemente diferite, speciile fiind în fapt proprietăți sau stări ale intelectului. Aceste concluzii privitoare
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cu privire la nivelul intelec tului, în cazul lui Toma, este ca speciile inteligibile sunt forme accidentale ale intelectului care îi conferă acestuia capacitatea de a cunoaște un anumit obiect, motiv pentru care ar fi greșit să înțelegem că speciile inteligibile și intelectul sunt două elemente diferite, speciile fiind în fapt proprietăți sau stări ale intelectului. Aceste concluzii privitoare la relația dintre speciile inteligibile și intelect pot fi adaptate și la nivelul senzorial, respectiv la relația dintre speciile sensibile și puterile cognitiv-senzoriale aferente
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
forme accidentale ale intelectului care îi conferă acestuia capacitatea de a cunoaște un anumit obiect, motiv pentru care ar fi greșit să înțelegem că speciile inteligibile și intelectul sunt două elemente diferite, speciile fiind în fapt proprietăți sau stări ale intelectului. Aceste concluzii privitoare la relația dintre speciile inteligibile și intelect pot fi adaptate și la nivelul senzorial, respectiv la relația dintre speciile sensibile și puterile cognitiv-senzoriale aferente fiecărui simt în parte, unde se traduc astfel: (a) speciile sensibile nu au
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a cunoaște un anumit obiect, motiv pentru care ar fi greșit să înțelegem că speciile inteligibile și intelectul sunt două elemente diferite, speciile fiind în fapt proprietăți sau stări ale intelectului. Aceste concluzii privitoare la relația dintre speciile inteligibile și intelect pot fi adaptate și la nivelul senzorial, respectiv la relația dintre speciile sensibile și puterile cognitiv-senzoriale aferente fiecărui simt în parte, unde se traduc astfel: (a) speciile sensibile nu au cum să fie obiectele simțurilor; (b) speciile sensibile există doar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
rei intellectae est aliud a substantia intellectus, et est sicut formă eius; unde ex intellectu et similitudine rei efficitur unum completum, quod est intellectus în actu intelligens (ÎI Super Sent., d. 2, q. 3, a. 1, co.). [...] într-adevăr, în intelectul uman, asemănarea lucrului înțeles este diferită de substanță intelectului și este precum forma lui; de aceea, din intelect și asemănarea lucrului este produs un întreg, care este intelectul în actul înțelegerii. Specia este diferită de substanță intelectului, de substanță puterii
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sicut formă eius; unde ex intellectu et similitudine rei efficitur unum completum, quod est intellectus în actu intelligens (ÎI Super Sent., d. 2, q. 3, a. 1, co.). [...] într-adevăr, în intelectul uman, asemănarea lucrului înțeles este diferită de substanță intelectului și este precum forma lui; de aceea, din intelect și asemănarea lucrului este produs un întreg, care este intelectul în actul înțelegerii. Specia este diferită de substanță intelectului, de substanță puterii cognitive, dar când puterea cognitivă este în act, spe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
efficitur unum completum, quod est intellectus în actu intelligens (ÎI Super Sent., d. 2, q. 3, a. 1, co.). [...] într-adevăr, în intelectul uman, asemănarea lucrului înțeles este diferită de substanță intelectului și este precum forma lui; de aceea, din intelect și asemănarea lucrului este produs un întreg, care este intelectul în actul înțelegerii. Specia este diferită de substanță intelectului, de substanță puterii cognitive, dar când puterea cognitivă este în act, spe cia și puterea sunt una. Din nefericire, în acest
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Super Sent., d. 2, q. 3, a. 1, co.). [...] într-adevăr, în intelectul uman, asemănarea lucrului înțeles este diferită de substanță intelectului și este precum forma lui; de aceea, din intelect și asemănarea lucrului este produs un întreg, care este intelectul în actul înțelegerii. Specia este diferită de substanță intelectului, de substanță puterii cognitive, dar când puterea cognitivă este în act, spe cia și puterea sunt una. Din nefericire, în acest loc, Toma din Aquino nu spune ce anume actualizează puterea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
într-adevăr, în intelectul uman, asemănarea lucrului înțeles este diferită de substanță intelectului și este precum forma lui; de aceea, din intelect și asemănarea lucrului este produs un întreg, care este intelectul în actul înțelegerii. Specia este diferită de substanță intelectului, de substanță puterii cognitive, dar când puterea cognitivă este în act, spe cia și puterea sunt una. Din nefericire, în acest loc, Toma din Aquino nu spune ce anume actualizează puterea cognitivă, daca actualizatorul este ceva intrinsec sau ceva extrinsec
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care există în pupila, care este desăvârșirea celui care vede, și principiul vederii, și lumina intermediară a obiectului vizibil. Iar al doilea obiect văzut este obiectul extramental însuși. La fel, primul obiect cunoscut este însăși asemănarea obiectului, care este în intelect, iar al doilea obiect cunoscut este obiectul însuși, care este înte leș prin acea asemănare. Citind aceste rânduri, motivele pentru care Robert Pasnau a optat pentru invocarea acestui pasaj la începutul interpretării devin evidente: nu numai doctrina act-obiect este la
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sunt văzute imediat decât atunci când cel care este în ele este capabil să fie unit cu vederea; [acestea] însă nu pot să fie unite prin esență naturii lor materiale. De aceea sunt imediat vizibile atunci cand asemănarea lor este unită cu intelectul. (ÎI.2.18.) [...] quia illud proprie videtur quod habet esse extra videntem (III Super Sent., d. 14, q. 1, a. 2, qc. 2, co.). [...] deoarece ceea ce este văzut în mod propriu [este] ceea ce are un mod de a fi în afara
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]