6,103 matches
-
cea conservatoare (Einstein, Schrödinger, Rosen, Podolsky, de Broglie), respectiv cea novatoare (Bohr, Heisenberg, Pauli). Cei dintâi susțineau din punct de vedere epistemologic un apriorism clasic, ale cărui exigențe includ recunoașterea clară a independenței realității fizice în raport cu subiectul cunoscător, a determinismului intrinsec în relațiile dintre particulele elementare ale unui câmp fizic, a existenței unei limite de separație între două obiecte fizice. Au contraire, școala de la Copenhaga pleda în favoarea unui alt regim de inteligibilitate, revelat de principiile fizicii cuantice: probabilitate, cauzalitate holistică, indeterminism
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Henry. În cazul lui Henry, și cea mai modestă actualizare a unui fenomen dezvăluie organic autorevelarea Vieții în primatul ei originar. Pentru Marion, revelația e distinsă după criterii morfologice, în funcție de gradul de saturare al unui fenomen. Pentru Henry, revelația este intrinsecă oricărei apariții, invizibila peliculă care învăluie lumea, ținând lucrurile în viață. Într-un fel, pentru Marion revelația se bucură de univocitate și se manifestă în trepte, în timp ce pentru Henry revelația, deși se ascunde în situațiile cele mai umile, implică o
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
imediate pe care intelectul tinde să le judece nu în termeni de adevăr sau fals (pentru că trupul nu minte), ci de bine sau rău. Plăcerea exercită o presiune asupra minții spre a fi recunoscută ca un fapt bun în mod intrinsec, în timp ce durerea reclamă tacit identificarea cu răul. Tot Aristotel a arătat însă că o experiență intensă a plăcerii sau a durerii interzice comparația pentru că refuză contrastul. Acest fapt arată că domeniul semnificațiilor (prin care noi recunoaștem senzațiile ca plăcute sau
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
reflecta din nou asupra relației dintre desacralizare și secularizare. Deși istoria Europei sincronizează aceste fenomene, ele nu se acoperă, nici nu se justifică reciproc, întrucât orizontul secular al experienței omului modern (căci numai al lui poate fi) nu este neapărat intrinsec unul profan. Urmând cercetării morfologice și comparatiste a lui Mircea Eliade 3, putem socoti invenția lumii seculare ca pe un refuz tacit al categoriilor universale ale experienței religioase 4. Dacă experiența creștină a lumii este reglată între polul sacru și
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
antropologiei culturale contemporane. Nu orice act de „schimb” - integrat uneori în logica subtilă a darului - este un proces de alienare, așa cum „valoarea de uz” nu poate fi niciodată stabilită precis în raport cu „valoarea de schimb”. Deși recunoaște o parte din tensiunile intrinseci regulilor economiei capitaliste (cum ar fi nevoia de reducere a costurilor de producție concomitent cu ridicarea cererii pieței), Milbank consideră piața liberă un sistem „viabil” atât timp cât capitalul nu e creat prin monopol tehnologic sau manipulare ideologică a dorințelor corpului social
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
care își mustră elevii. Dar „violența nu aduce nici beneficii dialectice, ci încurajează de la sine o altă violență”2. Aici Augustin se îndepărtează de o tradiția monastică a creștinismului răsăritean care - de la Origen la Maxim Mărturisitorul - a discutat caracterul punitiv intrinsec al fiecărui păcat. În fapt, orice păcat își scrie singur pedeapsa (care poate însemna: tulburarea sufletului, împătimirea trupului, moartea). Părinții greci au putut afirma, astfel, că orice păcat este îndreptat „împotriva firii”. Biserica nu poate fi, din acest punct de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
unei creații care „nu este un produs finit în spațiu, ci generat continuu în timp, ex nihilo”. Acest lucru este posibil întrucât în Dumnezeu actul și potența coincid la infinit. Și numai datorită iubirii „creația este generată într-o ordine intrinsec armonioasă cu ființa lui Dumnezeu”1. Teologia trinitară deschide posibilitățile unei ontologii a infinitului pe care gândirea filozofică grecească n-o putea întrezări. Sfântul Grigorie de Nyssa 2, de pildă, este primul teolog creștin care a acordat Dumnezeirii atributul infinității
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
o limită mișcătoare, care nu doar descrie limitele «comprehensiunii», ci continuă să tulbure gândirea și limbajul la rădăcină; sublimul devine nu doar un alt sentiment decât percepția frumosului, ci chiar o abolire a frumuseții, o revelație a contradicției și futilității intrinseci frumosului”1. Bucuria vederiitc " Bucuria vederii" Pentru Ortodoxie însă, nu sublimul unei experiențe estetice contează, ci consumarea bucuriei înnoite de slava veșniciei. Nici timpul, nici spațiul nu sunt doar ecrane ale subiectivității, ci cadre dinamice ale revelației. Raportul lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
din ce în ce mai acerbe care domină în toate formele de activitate economică și socială. în 1996, când am decis să pun bazele unei fundații locale, am identificat printre defectele societății americane și admirația excesivă pentru succes - măsurat în termeni financiari - în detrimentul valorilor intrinsece. De aceea, am elaborat programe care să sprijine medicina și dreptul ca profesii. Sistemul nostru juridic încearcă să descopere adevărul printr-un proces conflictual, dar, dacă aceia care lucrează în domeniu urmăresc succesul cu orice preț, atunci adevărul are de
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
și încetează să se aștepte ca liderii lor să se ridice la niște standarde înalte de integritate. Să fii păcălit nu mai constituie o surpriză. Urmărirea necondiționată a succesului conferă societății o bază instabilă. Stabilitatea necesită o serie de valori intrinsece care să fie respectate indiferent de consecințe. Această afirmație poate fi susținută prin apelul la teoria economică: curbele cererii și ofertei pot determina valoarea echilibrului doar când există independent. Dacă succesul e singurul criteriu, calea este larg deschisă proceselor de
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
care conexiunea operează în direcția opusă. Aceasta face ca urmărirea succesului fără discernământ să fie inerent instabilă. Unele dintre aceste dificultăți au fost anticipate în modelul meu inițial referitor la societatea deschisă. Am vorbit de instabilitate și deficitul de valori intrinsece, însă am lăsat de o parte o considerație importantă: de ce trebuie să le pese oamenilor de adevăr? întregul construct al societății deschise se bazează pe ipoteza că adevărul contează: adevărul absolut rămâne inaccesibil, dar, cu cât ne apropiem mai mult
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
fi popoarele Europei atrase de această misiune? Semnele prevestitoare sunt vagi. Țările europene au devenit societăți hedoniste și, în această privință, sunt asemănătoare Statelor Unite. Nu există o diferență atât de mare între ele în privința consumerisului și a lipsei de valori intrinsece. în schimb, crearea unui prototip pentru o societate deschisă globală ar putea să-i impresioneze pe oameni și merită așadar încercat. Comunitatea democrațiilor O comunitate a democrațiilor care să-și exercite responsabilitatea de a proteja este o idee atrăgătoare în
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
de alimente, combustibili, aer curat, materii prime pentru îmbrăcăminte și medicamente. Ecosis temele contribuie, de asemenea, la regularizarea climatului, controlul inundațiilor și incendiilor, prevenirea răspândirii dăunătorilor și agenților patogeni, fertilizarea culturilor și neutralizarea deșeurilor. Dimensiunea emoțională este legată de valoarea intrinsecă a biodiversității. Aceasta susține identitatea noastră culturală, oferă inspirație spirituală și joacă un rol important pentru bunăstarea mentală și fizică. De asemenea, cercetările au arătat faptul că, acolo unde sunt accesibile zone verzi la nivel local, coeziunea socială tinde să
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
găsit aici o sursă de inspirație. Manifestul Neoplasticismului, semnat și de Theo Van Doesburg, alături Piet Mondrian și alții (În revista De Stijl, aprilie 1920) Înregistrase deja preocupări similare: „Dacă În vechea poezie / prin dominarea sentimentelor relative și subiective / semnificația intrinsecă a cuvîntului e pierdută / noi vrem ca prin toate mijloacele de care dispunem / sintaxa / prozodia / tipografia / aritmetica / ortografia / să dăm o nouă semnificație cuvîntului și o nouă / forță expresiei / FORMA VA AVEA O / SEMNIFICAȚIE DIRECTĂ SPIRITUALĂ / Ea nu va descrie
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
apropierea treptată de cunoașterea științifică, statutul disciplinei anterioare nu și-a putut „contabiliza” sporul de clarificare, ci, mai degrabă, o adâncire a incertitudinii, a vaguității și a problematizării domeniului de studiu. Se observă, așadar, că majoritatea problemelor sunt de natură intrinsecă (contradicțiile interne intraștiință) și mult mai puțin de factură extrinsecă, exogenă (la nivelul relațiilor cu celelalte științe). La aceste rezultate mediocre, din perspectiva absenței clarificărilor endogene, a „contribuit” și didactica tradițională. Într-o lume aflată în evoluție rapidă și cu
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
energie că, în relația cu didactica, „managementul clasei nu are decât granițele pe care i le instituie teoreticienii care se preocupă de studiul ei” (Popescu, V. Vasile, Știința conducerii învățământului, E.D.P., București, 1973). Managementul clasei trebuie să devină o componentă intrinsecă științelor pedagogice, în directă interdependență cu teoria instruirii, în măsura în care actul educativ se manifestă ca act de conducere, aflat într-o solidă unitate cu toți factorii, cu toate funcțiile și cu toate principiile care îl determină. 1.3. Paradigme explicativ-conceptuale ale
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
satisface; - sunt „consumate” prin transformarea lor în produse educaționale (comportamente, atitudini, aptitudini etc.), evaluabile la ieșirea din sistem și menite să acopere nevoile pentru a căror satisfacere a fost organizată activitatea de educație respectivă; - calitatea de resursă educațională nu este intrinsecă elementelor materiale sau spirituale care intră în componența acesteia, fiind dependentă de mijloacele de care respectiva activitate instructiv-educativă dispune; - resursele există și pot fi definite numai prin raportarea la anumite nevoi (nu este resursă decât acel element care poate servi
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
este influența personală determină o scădere a acesteia și, chiar dacă s-a manifestat repetat cu precădere asupra unui singur elev, are efect asupra întregii clase, modificând percepția asupra profesorului. Este deci indicat să fie date teme ce sunt predominant motivate intrinsec, iar dacă există diferite tulburări de comportament ale elevilor (perturbă activitatea didactică) este mult mai eficient să nu fie folosite, pentru combaterea acestora, forța, amenințarea, cearta etc. (identificate ca situații de criză educațională); în asemenea circumstanțe, cea mai indicată atitudine
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de comunicare tacită este eficient și amplifică puterea de influență a profesorului. 4. Gradul de individualizare a strategiilor de intervenție ale cadrului didactic oferă acestuia posibilitatea de a-și arăta respectul față de personalitatea fiecărui elev și creează șansele intensificării motivației intrinseci, iar la nivelul relațiilor de grup se pot realiza cu timpul anumite nuclee în jurul unor lideri. În individualizare, fiecare face un lucru diferit, potrivit cunoștintelor și aptitudinilor sale, și determină modul în care elevii maximizează pedepsele sau recompensele. În sistemul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
preventiv sau corectiv) este definitorie. 5. Reglarea optimală a acțiunii se realizează prin suporturi motivaționale repetate, exercitate de către managerul școlar (sprijin, încurajări). Aceste metode trebuie folosite și epuizate înainte de a folosi constrângerea. 6. Deciziile de corectare a acțiunii reprezintă calitatea intrinsecă a oricărei decizii eficiente (cu atât este mai perfomantă o decizie, cu cât lasă spațiu și pentru deciziile secundare, parțiale). 7. Evaluarea rezultatelor obținute presupune analiza parțială ori globală la nivelul diferitelor compartimente ori subgrupuri ale clasei de elevi. În
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Deși a trecut o perioadă semnificativă de timp de la descoperirile lui Thorndike, nu mai pot fi enunțate unele concepte precum creștere, dezvoltare, învățare fără a lua în considerare motivația. Elementele clasice care privesc motivația în sala de clasă sunt: - motivația intrinsecă/motivația extrinsecă; - motivația cognitivă/motivația afectivă; - autocontrolul motivațional. Asupra acestui aspect vom stărui în paginile care vor urma. Studiile asupraperformanțelor individuale ale învățării atestă faptul că peste 93% dintre elevii cu rezultate foarte bune au realizat ceea ce au realizat datorită
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
clasei de elevi, din perspectiva managementului clasei de elevi se realizează prin analiza următoarelor dimensiuni: • sarcina: - comună; - diferențiată: o cantitativ; o calitativ; • dirijarea instruirii: - riguroasă; - semiindependentă; - independentă; - comună; - diferențiată; • timp: - egal; - diferențiat; • stil de învățare: - inductiv; - deductiv; - practic; • motivație: - extrinsecă; - intrinsecă. 2.4. Dimensiunea normativtc " 2.4. Dimensiunea normativ\" Specialiștii în sociologia clasei de elevi au observat că acest univers școlar este o reflectare micro (în miniatură) a problematicii unei societăți. 2.4.1. Normativitatea în clasa de elevi Normele sunt
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Întrebarea 55: confruntare .74 Întrebarea 14: câștig .84 Întrebarea 34: noroc .94 Rezultatele dovedesc puternice corelații (pentru explicarea corelației, vezi întrebarea 6) cu doar trei mari categorii de motivații (vezi tabelul). Descoperirea corespunde unei motivații speciale propusă de cercetători: motivația intrinsecă (Richard Deci și Richard Ryan). Aceasta îi determină pe indivizi să desfășoare o activitate din plăcere (descoperire, căutarea unor senzații, curiozitate), nu în virtutea unui stimulent extern, a unei obligații sau recompense (motivație denumită „extrinsecă”). În studiu, se constată că această
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
imensei varietăți a activităților umane, se ascund destul de puține mecanisme motivaționale. Cele mai multe teorii pun în prim-plan două nevoi fundamentale: nevoia de apreciere (numită de alți cercetători ego sau autoeficiență) și cea de autodeterminare sau de liber arbitru. Astfel, motivația intrinsecă (curiozitatea, nevoia de descoperire sau de senzații noi) este rezultanta acestor două nevoi: nevoia de apreciere și nevoia de autodeterminare. Această din urmă motivație explică în mod ideal pasiunile și hobby-urile noastre... Pentru mai multe detalii Lieury, A.; Fenouillet
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
imitația (...) literară 100. Așadar, deși nu subapreciază nicidecum ponderea construirii intrigii, a configurării, după propria sa expresie, în cadrul textului literar, pentru Ricoeur esențial rămâne caracterul de Ianus Bifrons al mimesis-ului: funcționalitatea acestuia din urmă este, pe de o parte, configurativă (intrinsecă reprezentării), pe de altă parte, mediatoare. Altfel spus, deși insistă asupra mimesis-ului privit ca ruptură, întrerupere, discontinuitate (coupure), Ricoeur ar vrea ca acesta să reprezinte și un element de continuitate, de legătură cu lumea. Tocmai în acest scop, filosoful deosebește
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]