29,866 matches
-
2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, este văduvit de claritatea, precizia și previzibilitatea așteptate de la norma legală pentru ca aceasta să corespundă exigențelor art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât nu reglementează în mod expres și ipoteza legii speciale în care reclamant este beneficiarul persoană juridică de drept public. Or, raporturile juridice nu se pot bucura de stabilitate și securitate dacă fondul activ al legislației cuprinde soluții legislative contradictorii, neclare, imprecise care pot conduce la situații imprevizibile
DECIZIA nr. 788 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251156]
-
astfel cum este ea definită prin art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004 (organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale care acționează în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public), în vreme ce în ipoteza în care instanța de contencios administrativ este sesizată în temeiul art. 51 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 de o persoană juridică de drept public, aceasta nu acționează în cadrul raportului juridic concret dedus judecății în
DECIZIA nr. 788 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251156]
-
competente din punct de vedere teritorial să soluționeze acțiunea în contencios administrativ întemeiată pe prevederile art. 51 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, este lipsit de claritate, precizie și previzibilitate, întrucât nu reglementează în mod expres ipoteza în care reclamant este o persoană juridică de drept public. ... 16. Curtea constată că Tribunalul București a fost sesizat, în temeiul art. 51 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, cu o acțiune prin care reclamantul - județul
DECIZIA nr. 788 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251156]
-
ca urmare a unor nereguli constatate de autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene. Dispozițiile alin. (3) al art. 10 stabilesc instanța competentă din punct de vedere teritorial. Analizând conținutul normativ al acestui alineat, Curtea constată că acesta reglementează două ipoteze: prima vizează competența exclusivă a instanței de la domiciliul sau sediul reclamantului, în cazul în care acesta este o persoană fizică sau o persoană juridică de drept privat, iar cea de-a doua ipoteză vizează competența exclusivă a instanței de
DECIZIA nr. 788 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251156]
-
Curtea constată că acesta reglementează două ipoteze: prima vizează competența exclusivă a instanței de la domiciliul sau sediul reclamantului, în cazul în care acesta este o persoană fizică sau o persoană juridică de drept privat, iar cea de-a doua ipoteză vizează competența exclusivă a instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului, în cazul în care reclamantul este o autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora. Cu alte cuvinte, competența teritorială a instanței de contencios administrativ se stabilește în funcție de
DECIZIA nr. 788 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251156]
-
reclamantului ori la instanța de la sediul pârâtului“. ... 18. Lipsa de claritate, precizie și previzibilitate pe care autorul excepției de neconstituționalitate o impută dispozițiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 rezidă în faptul că acestea nu prevăd expres ipoteza în care reclamant în litigiul administrativ este o persoană juridică de drept public. ... 19. Curtea reține că, potrivit art. 191 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, „persoanele juridice de drept public se înființează prin lege“ sau, prin excepție, în
DECIZIA nr. 788 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251156]
-
lângă stat, autorități și instituții centrale sau locale, și „alte persoane juridice de drept public“, și, pe de altă parte, de norma cu caracter special - art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 - care reglementează în cea de-a doua ipoteză competența exclusivă a instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului, în cazul în care reclamantul este „o autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora“, Curtea reține că, deși norma criticată nu prevede expres cazul reclamantului persoană juridică de drept public
DECIZIA nr. 788 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251156]
-
motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia rețin că dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 reglementează o cauză de reducere a limitelor speciale ale pedepsei pentru anumite infracțiuni, în anumite condiții. Astfel, infracțiunile trebuie să se încadreze în ipoteza normei juridice, respectiv în categoria infracțiunilor reglementate la art. 8 și 9 din lege, iar inculpatul trebuie să achite integral prejudiciul. Subliniază astfel că, pentru a putea beneficia de reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă, trebuie îndeplinită condiția premisă
DECIZIA nr. 702 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251196]
-
are administratorul/lichidatorul judiciar provizoriu și cele ale administratorului/lichidatorului judiciar confirmat de adunarea creditorilor. ... 10. Mai mult, autorii apreciază că dispozițiile art. 19 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 sunt neclare, deoarece nu se poate determina ce se va întâmpla în ipoteza în care, la prima adunare a creditorilor, aceștia nu confirmă lichidatorul judiciar propus cu titlu provizoriu de către instanța de judecată. În opinia acestora, în acest caz, tot în cadrul primei adunări, creditorii vor putea propune un alt administrator/lichidator judiciar
DECIZIA nr. 558 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266439]
-
aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată în abstract, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat. Or, chiar în ipoteza admiterii excepției de neconstituționalitate a acestor prevederi, decizia astfel pronunțată nu va produce niciun efect concret în cauza pendinte în care autorii au invocat prezenta excepție. ... 29. În concluzie, având în vedere cele prezentate mai sus, Curtea constată că excepția
DECIZIA nr. 558 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266439]
-
la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă începând din anul 2010, așadar de peste 10 ani, constituie o încălcare flagrantă a art. 44 din Constituție. Având în vedere că dreptul la ajutor, în cele două ipoteze prevăzute de art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, nu a fost abrogat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor
DECIZIA nr. 575 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266351]
-
și garantarea dreptului de proprietate ocrotit de dispozițiile Convenției. ... 13. În condițiile în care la momentul încetării raporturilor de serviciu legiuitorul nu a abrogat textul în cauză (art. 20 din anexa nr. VII din Legea-cadru nr. 284/2010), este vorba despre ipoteza în care este suprimat ajutorul bănesc după scadența acestuia, retroactiv, situație în care este evidentă privarea de dreptul efectiv câștigat pentru perioada în care munca a fost prestată. Este invocată, în acest sens, Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din
DECIZIA nr. 575 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266351]
-
prevede încetarea de drept, și a considerat că de câte ori contractul de muncă este suspendat, dar intervine o cauză de încetare de drept, atunci prevalează cauza de încetare de drept. Includerea contractului individual de muncă pe durată determinată în ipoteza art. 56 alin. (1) lit. i) din Codul muncii creează o mare nedreptate. Se încalcă prezumția de nevinovăție, pentru că, odată ce angajatorul ia măsura suspendării, operează, practic, o aparență a vinovăției. În momentul în care intervine încetarea de drept
DECIZIA nr. 482 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266551]
-
Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, întrucât efectele suspendării contractului individual de muncă se produc în același mod și în cazul contractului încheiat pe durată determinată, și în cazul celui încheiat pe durată nedeterminată. În ipoteza încetării cauzei de suspendare și a neincidenței altei cauze de încetare de drept sau la inițiativa oricăreia dintre părți, situația salariatului angajat pe durată determinată este însă diferită de cea a salariatului pe durată nedeterminată. Cel din urmă poate relua
DECIZIA nr. 482 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266551]
-
unei măsuri de suspendare. Astfel, el încetează de drept ca urmare a trecerii timpului, întrucât nu mai poate continua după data expirării sale. În plus, prevederile art. 52 alin. (2) din Codul muncii referitoare la plata despăgubirii se aplică, în ipoteza descrisă în respectivul articol, numai până la data expirării termenului pentru care contractul a fost încheiat. Dacă termenul contractual s-ar suspenda și el ca efect al suspendării contractului individual de muncă și ar fi întrunită ipoteza art. 52 alin.
DECIZIA nr. 482 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266551]
-
se aplică, în ipoteza descrisă în respectivul articol, numai până la data expirării termenului pentru care contractul a fost încheiat. Dacă termenul contractual s-ar suspenda și el ca efect al suspendării contractului individual de muncă și ar fi întrunită ipoteza art. 52 alin. (2) din Codul muncii, despăgubirea prevăzută de acest articol ar putea ajunge să acopere o perioadă mai mare decât termenul contractual rămas la data suspendării. O astfel de concluzie ar fi urmarea aplicării aceleiași soluții unor situații
DECIZIA nr. 482 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266551]
-
anchetă: a) un astfel de grup se compune dintr-un șef de post de anchetă, cel puțin doi anchetatori de trafic și cel puțin un recenzor de trafic; ... b) aceste grupuri de lucru vor acționa într-un singur post în ipoteza că există personal suficient pentru a acoperi toate posturile de anchetă sau se vor rula în timp prin mai multe posturi de anchetă corespunzător calendarului stabilit pentru anchete. ... Articolul 30 (1) Fiecare șef de post de anchetă și anchetator de
INSTRUCȚIUNI TEHNICE din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266400]
-
sănătate a acestora, la propunerea medicului de medicină a muncii, precum şi acorduri de principiu pentru cadrele didactice situate pe locurile 1, 2, 3, 4, 5 etc. în ordinea ierarhizării, privind pretransferul cadrelor didactice în unitatea de învăţământ respectivă, în ipoteza că celelalte cadre didactice situate pe locurile anterioare nu optează în şedinţa de repartizare pentru soluţionarea pretransferului în unitatea de învăţământ respectivă. Directorii unităţilor de învăţământ care au emis acorduri de principiu pentru pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ înştiinţează
METODOLOGIA-CADRU din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261389]
-
11. Într-o primă orientare jurisprudențială, instanțele au apreciat că nu poate fi reținut elementul circumstanțial de agravare prevăzut de art. 229 alin. (1) lit. d) din Codul penal, cu referire la folosirea fără drept a unei chei mincinoase, în ipoteza săvârșirii unui furt prin folosirea unui dispozitiv care blochează activitatea de închidere centralizată a ușilor unui autovehicul, prin bruierea semnalului aferent acestui sistem. ... 12. O a doua orientare jurisprudențială este în sensul că instanțele au reținut elementul circumstanțial agravant prevăzut
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
22. A. Într-o primă orientare instanțele au apreciat că nu poate fi reținut elementul circumstanțial de agravare prevăzut de art. 229 alin. (1) lit. d) din Codul penal, cu referire la folosirea fără drept a unei chei mincinoase, în ipoteza săvârșirii unui furt prin folosirea unui dispozitiv care blochează activitatea de închidere centralizată a ușilor unui autovehicul, prin bruierea semnalului aferent acestui sistem (anexele nr. 1-4 ce au ca obiect hotărâri definitive, iar anexele nr. 5-6, încheieri definitive). 23. În
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
anterioare cu titlu obligatoriu care să privească aceeași chestiune de drept. ... 72. Cu privire la fondul sesizării au fost evidențiate aspecte doctrinare privind noțiunea de "cheie mincinoasă", precum și noțiunea de "cheie falsificată" care nu poate fi restrânsă doar la ipoteza confecționării unei chei, respectând tiparul cheii adevărate, ci include orice alt substitut al cheii adevărate, respectiv orice dispozitiv improvizat care are rol de cheie mincinoasă. Un dispozitiv artizanal confecționat în scopul inactivării unui sistem de securitate poate fi asimilat noțiunii
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
funcțional al sistemului de închidere centralizată al mașinilor este de a îngreuna consumarea actului infracțional. ... 73. În acest sens, în motivarea Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii nr. 6/2020, raportându-se la ipoteza îndepărtării sistemului antifurt de pe obiectele comercializate în magazine, instanța supremă arată faptul că "relevante în susținerea opiniei cu privire la încadrarea faptei drept furt calificat sunt și elementele circumstanțiale constând în existența unei periculozități sporite care decurge obiectiv din
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
unui bun. La rândul său, escaladarea presupune depășirea unui obstacol pe deasupra. În ceea ce privește agravanta referitoare la folosirea fără drept a unei chei adevărate sau mincinoase, aceasta presupune deschiderea sistemului de protecție, fără afectarea funcționalității acestuia. Așadar, prin ipoteză, în cadrul acestei din urmă agravante are loc, prin folosirea instrumentului vizat de norma de incriminare (cheie adevărată sau falsă), o schimbare a stării sistemului de protecție din închis în deschis. Așadar, pentru reținerea agravantei referitoare la furtul comis prin
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
care să fie închis/asigurat și a cărui deschidere să poată fi efectuată prin intermediul folosirii unei chei (adevărată sau falsă). În situația în care există un mecanism de închidere a unui bun care nu a fost în concret închis/activat, prin ipoteză nu se poate discuta despre o descuiere a acestei încuietori, agravanta nefiind așadar incidentă. ... 91. În situația expusă în cererea de recurs în interesul legii s-a observat că folosirea de către autor a instrumentului (dispozitiv improvizat) blochează însăși activarea
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
bunului anterior închis/activat. Fiind imposibil a identifica un sistem sau un dispozitiv de închidere activat, agravanta referitoare la folosirea fără drept a unei chei mincinoase nu poate fi aplicată, sfera de incidență a agravantei necuprinzând, de lege lata, o asemenea ipoteză de comitere a faptei. ... 92. În același timp, așa cum s-a indicat și anterior, în doctrina contemporană s-a arătat că modalitatea folosirii fără drept a unei chei mincinoase, spre deosebire de modalitatea comiterii furtului prin efracție, nu cauzează
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]