2,324 matches
-
este, fără Îndoială, cea mai tenace” <endnote id="(455, III, p. 354)"/>. Interesant este faptul că această legendă a cunoscut o carieră prodigioasă, fără să beneficieze Însă de prestigiul originii biblice. În schimb, legenda veterotes tamen tară a unui alt iudeu pribeag și nemuritor, Cain, nu a avut parte de același succes. Pentru delictul de fratricid, Cain este bles temat de Dumnezeu să devină un „rătăcitor fără odihnă pe pământ” (Facerea 4, 11-14). Cred că grija manifestată de Iehova (la cererea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ticăloșii, a nu avea unde să ne plecăm capetele, vom umple prinsorile [= Închisorile] sau ne vom stinge de foame și de ale ei urmări Înfiorătoare” (Andrei Mureșanu, 1844) ; „De ce nu faci, o, Doamne, minuni ca și-n pustie/ Cu populul Iudeii, prin Moise, omul tău !/ Să scoți din jug o gintă ce geme În sclavie,/ Cerând Între suspine s-o scapi d-atâta rău !” (Andrei Mureșanu, Un suspin, 1845) ; De român mulți și-au bătut joc, „ca numai de iudeu și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
populul Iudeii, prin Moise, omul tău !/ Să scoți din jug o gintă ce geme În sclavie,/ Cerând Între suspine s-o scapi d-atâta rău !” (Andrei Mureșanu, Un suspin, 1845) ; De român mulți și-au bătut joc, „ca numai de iudeu și de țigan” (Timotei Cipariu, 1846) ; Atitudinea manifestată față de români a fost „un tolerantism rușinător, ca al jidovilor [= ca acela față de jidovi]” (deputații români din Parlamentul maghiar, 1848) ; „Epoca Începută cu anul 1659 a fost pentru români aceea ce a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fost pedepsiți să aibă „bubuoaie mari În cap, care sparg”, astfel că sângele li „să scurge pre păr și pre barbă” ș.a.m.d. <endnote id="(19, II, p. 117)"/>. La pedepse și mai crunte a fost osândit Irod, „regele iudeilor”, „pentru omorârea pruncilor Vifleaimului și pentru jalele maicelor” <endnote id="(19, II, pp. 116-117)"/>, conform unei legende apocrife cuprinse Într-o Cazanie din 1753 (mss. BAR nr. 701). Între „cele 6 sbiciuri” la care a fost condamnat Irod, pentru Încercarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acuzatoare a evreilor ca „popor deicid” - să facă și ea un pas istoric, un gest cu uriașă valoare simbolică. În documentul (Nostra Actate) adoptat de Al doilea Conciliu ecumenic de la Vatican (1962-1965), principalul cap de acuzare rămâne ca atare : „autoritățile iudeilor și adepții lor L-au dus pe Cristos la moarte”, dar se admite că „totuși, cele săvârșite În timpul Patimii Lui nu pot fi imputate nici tuturor evreilor care trăiau pe atunci, fără deosebire, nici evreilor de azi”. Responsabilii pentru infracțiunea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că nu-l pot răstigni la infinit pe Isus Christos” (România Mare, nr. 302, 1996). Nu e nici primul, nici ultimul care Îi persecută pe evrei În numele unei misiuni divine. Hitler zicea cam același lucru, chiar dacă nu În numele unui Isus iudeu, ci al unui Dumnezeu incert : „Sunt Încredințat că acționez În concordanță cu dorința Creatorului atotputernic. Respingându-i pe evrei, lupt pentru lucrarea lui Dumnezeu” (Mein Kampf, 1923 ; <endnote id="cf. 267, p. 639"/>). Mi se pare evident că demagogi de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
creștini] neîndrăznind a se atinge de dânsul” <endnote id=" (78, p. 96)"/>. Pe timpul nopții, deasupra trupului lui Ioan s-au arătat lumini și trei Îngeri „cu chip de lumină”. Crezând că au venit credincioșii creștini să-l Îngroape, „unul dintre iudei” - un „pui al viperelor” - a vrut să tragă cu arcul, dar „un stâlp de foc s-au Întărit din cer deasupra trupului suntului”, astfel că evreul a rămas Înțepenit, cu arcul În mână, până dimineața. Finalul este clasic : văzând aceste
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
56, p. 283)"/>. Tot pe seama jidovilor se pune Încercarea de a-i ucide pe unii dintre apostoli : Petru, Iacob, Filip etc. <endnote id="(113, I, p. 169, și II, p. 316)"/>. Pe apostolul Filip, zice o legendă populară românească, „voiau iudeii să-l decapiteze precum au fost decapitat pre apostolul Iacob” <endnote id="(113, II, p. 319)"/>. Conform istoricilor antici evrei Josephus și Hegesippus, apostolul Iacob, „fratele lui Isus” - devenit episcopul „iudeo-creștinilor” din Ierusalim -, nu a fost decapitat, ci aruncat din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sosit ziua ieșirii ei [= a Maicii Domnului] din această lume și a suirii la ceruri”, toți apostolii (inclusiv cei care muriseră deja) au fost transportați În mod miraculos la Betleem și apoi la Ierusalim, la casa În care zăcea Maria. „Iudeii și preoții lor au luat lemne și foc și voiau să aprindă casa În care se afla Maica Domnului cu apostolii”, pentru a arde corpul Sfintei Marii și pentru a-i omorî pe apostoli. Dar, „când iudeii ajunseră la ușă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care zăcea Maria. „Iudeii și preoții lor au luat lemne și foc și voiau să aprindă casa În care se afla Maica Domnului cu apostolii”, pentru a arde corpul Sfintei Marii și pentru a-i omorî pe apostoli. Dar, „când iudeii ajunseră la ușă, o pălălaie mare, stârnită de un Înger, ieși dinăuntru și arse o mulțime de iudei [...]. Atunci se făcu o schismă În rândul iudeilor și mulți crezură În numele Domnului nostru Isus Cristos datorită minunilor săvârșite”. După ce sufletul Sfintei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care se afla Maica Domnului cu apostolii”, pentru a arde corpul Sfintei Marii și pentru a-i omorî pe apostoli. Dar, „când iudeii ajunseră la ușă, o pălălaie mare, stârnită de un Înger, ieși dinăuntru și arse o mulțime de iudei [...]. Atunci se făcu o schismă În rândul iudeilor și mulți crezură În numele Domnului nostru Isus Cristos datorită minunilor săvârșite”. După ce sufletul Sfintei Marii s-a ridicat la ceruri, „cei doisprezece apostoli i-au așezat trupul cinstit și sfânt Într-un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a arde corpul Sfintei Marii și pentru a-i omorî pe apostoli. Dar, „când iudeii ajunseră la ușă, o pălălaie mare, stârnită de un Înger, ieși dinăuntru și arse o mulțime de iudei [...]. Atunci se făcu o schismă În rândul iudeilor și mulți crezură În numele Domnului nostru Isus Cristos datorită minunilor săvârșite”. După ce sufletul Sfintei Marii s-a ridicat la ceruri, „cei doisprezece apostoli i-au așezat trupul cinstit și sfânt Într-un sicriu. [...] Dar iată că, pe când o ridicau ei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mulți crezură În numele Domnului nostru Isus Cristos datorită minunilor săvârșite”. După ce sufletul Sfintei Marii s-a ridicat la ceruri, „cei doisprezece apostoli i-au așezat trupul cinstit și sfânt Într-un sicriu. [...] Dar iată că, pe când o ridicau ei, un iudeu pe nume Iefonias, vânjos la trup, se repezi asupra sicriului [ca să-l dărâme]. Atunci un Înger al Domnului Îi reteză amândouă brațele din umeri, cu o sabie de foc, lăsându-le să atârne În aer, pe lângă sicriu”. În fața acestei minuni
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se boteza scăpa de boala de care era cuprins. Și așa, În ziua aceea s-au botezat și Încreștinat mai multe mii de jidovi păgâni” (legendă populară bucovineană ; <endnote id="cf. 142, pp. 306-308"/>). În unele texte românești vechi, numele iudeului orbit este Ofona, În loc de Iefonias. În textul Întrebări și răspunsuri (mss. BAR 3806, din 1748), tradus din slavonă, se pune Întrebarea : „Cum au fost numele Jidovului celui ce să apropia să să atingă de sicriul Précistii să-l răstoarne, și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
inclusiv pe cele ale bisericii din Curtea de Argeș. Erminiile bizantine și post-bizantine (inclusiv cea a lui Dionisie din Furna) păstrează reprezentarea vizuală În coordonatele legendei apocrife : „Maica Domnului zăcând fără suflare pe un pat, cu mâinile Încrucișate pe piept [...] și un iudeu dinaintea patului, cu mâinile tăiate și mâinile acestea atârnate de pat, și În fața lui un Înger cu sabia afară din teacă [...], iar În jur ceilalți apostoli și sfinți episcopi” etc. <endnote id="(11, p. 179)"/>. Așa cum a observat o cercetătoare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe uliță și i se dădea foc sau era aruncată În râu <endnote id=" (63, p. 151 ; 70, p. 163 și ilustrațiile 15, 16 și 22)"/>. Evident, de cele mai multe ori, maltratarea efigiei lui Iuda se făcea con comitent cu maltratarea iudeilor. Oricum, distrugerea efigiei repre zenta distrugerea simbolică a acestora. Și asta pentru că „din neamul lui Iuda - cum spune o legendă populară românească - se trag iudeii, adică ovreii sau jidanii” <endnote id="(30, p. 30)"/>. Trebuie spus că obiceiul magic al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
22)"/>. Evident, de cele mai multe ori, maltratarea efigiei lui Iuda se făcea con comitent cu maltratarea iudeilor. Oricum, distrugerea efigiei repre zenta distrugerea simbolică a acestora. Și asta pentru că „din neamul lui Iuda - cum spune o legendă populară românească - se trag iudeii, adică ovreii sau jidanii” <endnote id="(30, p. 30)"/>. Trebuie spus că obiceiul magic al spânzurării și arderii/ Înecării efigiei lui Iuda de sărbătoarea Paștelui este din plin atestat În Europa catolică și protestantă (Spania, Franța, Anglia, Germania, Polonia, Cehia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de măsuri concrete a creat În rândurile masselor evreești o stare de neîncredere În democrația românească (a se citi comunistă românească, n.n. și subl. În orig.) și ei caută o scăpare peste graniță, mărind rândurile celor care vor un stat iudeu (subl. În orig.)”. l. Speculanți dați În gât Fără să țină cont de faptul că județul Fălciu nu era, Încă, Înglobat județului Vaslui, Terdiman, În teribila sa dorință de a pârî pe rudă pe sămânță, amintise de un comerciant vasluian
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
la semnul fiarei și la revenirea Domnului nostru Isus Hristos. Le-a reamintit că cei care vor participa vor afla adevărul și vor deveni liberi. Chemarea adresată se aseamănă izbitor de mult cu chemarea adresată pe vremuri de profetul Ilie poporului iudeu pe muntele Carmel. Deși credeam că numărul participanților se va micșora la întâlnirile din cursul săptămânii, am avut parte de o surpriză plăcută: nu numai că nu s-a micșorat, dar cu fiecare prelegere, numărul lor creștea! A urmat apoi
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
degeaba. Nu au înțeles de ce a îngăduit Dumnezeu acest lucru. Sperăm, acele persoane și eu, să primim răspunsul în Împărăția lui Dumnezeu. Eu l-am înțeles pentru că Dumnezeu deja mi-a pregătit un alt front de lucru. Văzând comportamentul conducătorilor ,,iudei” împotriva mea, foarte mulți din comunitate s-au apropiat și mai tare de mine, sau, mai bine zis, -au rămas lângă mine- și au început să fie nemulțumiți pe față de actuala conducere a Comunității și astfel Comunitatea s-a împărțit
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
de după război, un uriaș avânt fanariot. * Iosif din Arimateea, membru al Sinedriului, făcea parte, am spune astăzi, din „nomenclatura” vremii. Cu toate acestea, Iisus nu l-a respins, după cum nu a respins pe nimeni, sărac sau bogat, slugă sau stăpân, iudeu sau samaritean; nu și-a ales discipolii după „dosar”. * De ce oare mai toți intelectualii care o duc excelent (și care au dus-o astfel și înainte) au mereu în gură cuvântul disperare? * Orice om are dreptul să-și schimbe convingerile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
mănăstirii este o peșteră, camuflata cu o ușă acoperită de flori și verdeața, nici nu se observa. Ne-a deschis ușa o măicuța și-am coborât vreo patru trepte. Acolo era locul unde se adunau Mântuitorul și ucenicii de frica iudeilor. Doamne, ce ascunzișuri! Cum se adunau și se rugau lui Dumnezeu în piatră, în stâncă. Și de acolo plecau prin sate și prin alte locuri mai retrase și mai puțin zgomotoase, unde lumea se bucură de prezența Să și-L
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Atunci a venit să-și ieie Apă-n vas și o femeie. Vasul plin când și l-a scos „Dă-Mi să beau!” a zis Hristos. Ea-L privește cu mirare: „Cum ceri mie apă, oare, Tu fiind de neam Iudeu Iar Samarineanca eu?” „Femeie, de-ai fi știut De băut Cin’ ți-a cerut, Tu-I dădeai, iar El ție Ți-ar fi dat din apa vie.” „Fântâna-i adâncă tare, Nu știu cum ai fi în stare Apă vie să îmi
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
mă prostern cu fruntea la altar Și să cerșesc Tăriei vecinice-ndurarea, Un strop abia din infinitu-i har? Am vrut și eu să cred că tu ești Adevărul, Că toate sunt așa precum Isus, Suind Golgota și primind umil calvarul, Iudeilor ne-ncrezători le-a spus. Am vrut de-asemenea să cred că tu ești Viața, Dintru-nceput și fără de sfârșit, Și astfel crezând, se spulbera desigur ceața De-ndoieli ce m-a învăluit. A spus Ioan: „La început era Cuvântul
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
ce populează și animă vechea și mereu actuala cetate a Babilonului. În scenariul Apocalipsei, Babilonul, asemeni altor nume invocate, reprezintă desigur un simbol ce trimite, indică, conduce semantic. Astfel, plecându-se de la evocarea anticei cetăți caldeene de pe Eufrat în care iudeii biblici au fost aduși ca robi, se intenționează aducerea în prim-plan a mundanului omenirii decadente, a cotidianității profane în care omenii cetăților au uitat Divinitatea și s-au dăruit deschiderilor demonice. Despre acest mundan decadent rostește vocea angelică, în
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]