2,431 matches
-
anual din Gaza, numai că, din martie până în mai, trebuie să meargă să le caute la zece sau douăsprezece mile de coastă. Acest lucru a ajuns o imposibilitate. UNRWA finanțează micile activități curățarea plajei, repararea năvoadelor, vopsitul bărcilor în cadrul unui job creation program. O notă de humor: ar exista pe undeva și un amiral palestinian. Sau până unde poate ajunge foamea de simboluri... În oraș, vidul, deșeurile, plictiseala. Nimic de făcut, puține feluri de mâncare. Și deloc alcool. În locul acestuia arme
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ceva din propria-ți piele (această trapă a amărăciunilor pare anume făcută pentru a te pune rău cu tine însuți și cu cei mai buni prieteni ai tăi). A oferi zi de zi fericire contemporanilor tăi este un full time job de care cântăreții, actrițele, gastronomii, animatorii de televiziune, scriitorii de succes, croitorii de lux și noii filosofi se achită în mod strălucit, manifestându-și din când în când și niște indignări care nu-i costă nimic. Niciodată nu e prea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
fost un gând al meu din totdeauna, dar n-aveam posibilitate să mă duc la facultate, pentru că, la zi, era destul de greu. De acum înainte aveam o familie, era destul de dificil, ba, mai mult o duceam și bine, aveam un job, adică un loc de muncă, și mai aveam și niște ore la școala de șoferi pentru că am mai obținut și o calificare de genul acesta și ca... Și am mai fost autorizat ca un fel de șef de garaj, cel
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
susținute de familii în primul rând și de cât de sănătoase sunt. Rep.: Ce altceva mai faci, cu ce te ocupi? 273 S.A.: Sunt asistent universitar la Universitatea de Vest din Timișoara, în cadrul Facultății de Educație Fizică, momentan acesta e job-ul meu. În afară de asta, sunt vicepreședintă a Federației Române de Gimnastică și arbitră. Rep.: Dintre toate medaliile pe care le-ai cucerit de-a lungul carierei, care îți este cea mai dragă? S.A.: Toate îmi sunt dragi, fiecare are câte
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Pentru mine erau o plăcere anagramele. Să descoperi adevărul despre un om în ele. Am avut ocazia să lucrez, dar mi s-a părut prea frivol. Doar copii de bani gata, cărora, ca să nu se drogheze, le găsește tăticu’ un job. Și mi se părea un soi de colaboraționism. Dacă până în ’89 să ai caracter însemna să reciți poezele cu nea Nicu, să nu scrii lucruri care ți-ar face mâna să putrezeasă, azi o dovadă de caracter ar fi să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
le stă bine ostașilor nespovediți și gata de moarte. Atmosfera cea mai scăzută În război era la Iași, unde minis trul Constantinescu-Porcu și șeful lui de cabinet, poetul Ion Mi nu lescu, distribuiau, din sertarul biroului lor, cărticele cu foiță Job, solicitatorilor de marcă; tipic exemplu de Îndeletniciri ale unui ministru În plină mizerie fizică și morală. Dar am văzut, În primăvara lui 1917, minunea minunilor, tâ năra noastră oștire refăcută și Înviată ca din morți, instruită și Încadrată de zvelți
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
este un portughez mic, mustăcios, compus din unghiuri drepte) și rusă. Mă îndobitocesc treptat, dar progresez lingvistic în stil marinăresc. 12 iunie 1998 Le Bol d'or (Cupa de aur) este principala regată nautică de pe lacul Leman. Am găsit un job de spălător de vase (după ora 22.00) și chelner pentru vineri, sâmbătă și duminică dimineață. Munți de farfurii murdare de spălat (am făcut un calcul sumar la sfârșit: 3000 de bucăți, nu am spart niciuna...). Unde am citit oare
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
din călătoria întreprinsă în America. Mă uit în jurul meu, pe stradă. Aici, în Occident, uneori mi-e sete de diferență. Aș vrea să văd un bătrân îmbrăcat cu un pulover de lână, tricotat manual. Imposibil. Ceea ce putea fi the perfect job s-a transformat într-o poveste foarte urâtă. Sau cum am descoperit eu faptul că adevăratul capitalism nu face cadouri. Am găsit la biroul de plasare al Universității un anunț "sexy" al unei bănci de afaceri din Geneva: căutau un
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
euro bucata și cu bascheți în picioare (ca să părem cool, mi-a spus una dintre ele) se agățau de gâtul meu în timp ce le îmbarcam aproape cu forța în taxi, spunându-mi să nu le las singure. A fost unul din job-urile pe care nu le-am dus până la capăt. Am renunțat după două săptămâni. 20 noiembrie 1998 Reclamă televizată pentru celebra brânză Appenzeller, ce poartă același nume cu idilicul, dar foarte conservatorul canton montan elvețian, acolo unde femeile au dobândit
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
bucuria cu care tăiam noi slănina pe o bucată de lemn, cu gândul la țuica și vinul din damigene, dar și la discuțiile și muzica noastră. Lucrez ca serveur (chelner, dar traducerea nu este tocmai exactă) la o nuntă, un job temporar găsit prin intermediul biroului de plasare al Universității. Trebuie să stau în spatele unei mese înalte, încărcată cu sticle de vin, lichior, suc de fructe, să zâmbesc frumos, dar nu prea mult (o artă ce se învață cu vremea) și să
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
-o astăzi: aceea de a nu exista viață dincolo de marea trecere. Frica de necunoscut sau dorința de certitudine, aceste cuvinte m-au tulburat profund, prin capcana pe care o întind celor cu credința slabă, îndoielnică... 7 decembrie 2000 Un nou job: lucrez ca ajutor de... olar, în atelierul unei elvețience de origine iraniană. Madame Shishiné (accent imposibil pe ultimul né) are un minuscul atelier de olărie în centrul Genevei. Aici se întâlnesc doamnele din lumea bună a orașului (soții blonde și
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
asemănătoare. Dar să revin la Madame Cuendet; m-am repezit ca un uliu la cel mai apropiat telefon public, factorul timp fiind esențial pentru astfel de slujbe atât de vânate de studenți, și am obținut unul dintre cele mai bune job-uri pe care le-am avut ca student, după ce am afirmat "că am un foarte bun contact cu natura, fiind la rândul meu originar dintr-o regiune agricolă iar utilizarea uneltelor de bază nu mi-e străină". Timp de câteva
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
eu nu reprezint Ortodoxia, iar tot ceea ce spun eu sunt opinii strict personale. Degeaba, în ochii lor sunt ortodox și pace, au nevoie de raportare la alteritate. 22 decembrie 2001 Se simte în aer atmosfera frenetică a Crăciunului; plouă cu job-uri la biroul de plasare al Universității din Geneva (formula am să o regăsesc mai târziu etalată pe toate zidurile din București în cadrul unei campanii publicitare de recrutare de tinere talente bancare). Fac service à la table (citește chelner de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Chiar dacă nu este adevărat, îmi place mult cum sună. Și pentru că tot veni vorba de teatre, încă o întâmplare, de data aceasta nu cu fantome, ci cu stereotipuri culturale și mult trâmbițata imagine a României în lume. Aproape că găsisem job-ul perfect pentru un student, anunțul mă aștepta cuminte pe site-ul de slujbe al Universității. Teatrul din orașul Carouge căuta un fel de băiat bun la toate, care să facă puțină administrație, să verifice starea tehnică a sălii, a
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
trecut de la obișnitele banalități de bun venit la lucruri mai serioase: ce studiez, dacă am mai avut bani pe mână, dacă mi-e teamă de întuneric, dacă îmi place teatrul și altele de acest gen. Totul evolua pozitiv și mult-râvnitul job care să-mi permită să lucrez doar seara și să studiez dimineața îmi părea acum mai aproape ca niciodată. A venit mai spre urmă și întrebarea: "De unde sunteți originar"? Spun că din România și văd cum omul se schimbă la
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
apăsat ghilimelele. Îmi cer iertare. A.R. Passons. Țin minte însă că, ori de câte ori treceam prin fața biroului de Cadre, tremura inima-n mine. Tovarășul director de la Cadre avea un nume predestinat, se numea Șfichi. Am scris în volumul antologic Primul meu job, apărut la Editura Art, cum am ajuns în Ministerul Culturii, întâi la Departamentul de Epurare a Bibliotecilor și apoi la Direcția Generală a Editurilor și Difuzării Cărții. Pe post de redactor, nu pe un post foarte important. Nu-mi place
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Editura Polirom publică romanele Tinerețile lui Daniel Abagiu (2004, reeditare în 2012) și Luminița, mon amour (2006). E de asemenea prezent în antologiile Povestiri erotice românești (Editura Trei, 2006), Care-i faza cu cititul? (Editura Art, 2011) și Primul meu job (Edi tura Art, 2011). Din 2007, Cezar Paul-Bădescu este șeful departamentului Cultură al ziarului Adevărul. El a fost totodată redactorul-șef al suplimentului Adevărul literar și artistic până când acesta a fost desființat, în 2011. În prezent, scrie săptămânal în rubrica
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
în pozițiile unde nu au ce căuta. În România, dimpotrivă, parcă e pus la punct chiar un sistem care săi ajute săși facă mendrele. Mam lovit de această realitate tot timpul, de la lucrurile mici până la cele așazise de anvergură. În joburile pe care leam avut dea lungul timpului, am dat de fiecare dată de incompetenți și de oameni de nimic ajunși în poziții-cheie. Aproape că este o regulă: cu cât ești mai lichea, cu atât ai șanse mai mari să fii
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
univers ale cărui fundamente nu se discută“, scrie Marc Augé în textul intitulat „Jurnalul de la ora 8“. Întradevăr, marea fascinație pe careo exercită știrile (în special cele de la sfârșitul zilei, care sunt văzute de tot poporul, adunat peacasă de la diferitele joburi) se bazează pe faptul că dau impresia că spun povestea lumii. A cunoaște lumea înseamnă, pentru telespectator, ași confirma apartenența la ea pe de o parte și a o stăpâni pe de alta. Unui individ neinformat iar fi mult mai
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
mai mult decât o vizită neoficială, însemna o implicare profundă cu stări de tensiune și concentrare 225 maximă. Vălmășagul unor nopți și freamătul lor zgomotos erau o dovadă vie că unii oameni chiar asta făceau, munceau fără răgaz la diferite joburi. Printre cei veniți din diferite locuri se numărau: șmecherii care știau să iasă din orice încurcătură și care nu puteau fi păcăliți, binevoitorii ca oglinda cu două fețe, silențioșii care pândeau prada ca vulturii, cei care se puneau de acord
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Wilde ; Viața bate filmul, asta o știm de la televizor. “i nici măcar nu e adevărat. Imediat după anunțarea premiilor, a-nceput să mi sune telefonul ceva de speriat. Inițial, am înțeles ; eram întrebat ce cred despre premiul lui. Asta intră în job description. Am zis deci cui voia să audă că este un moment istoric bla bla-bla (chiar este, dar ironia postmodernă nu mă lasă să nu fac mișto !), dar că, dincolo de euforia acestui moment, cel mai important premiu la cel mai
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
mai scriam ca să impresionez gagici, sînt, probabil, prea dur cu mine însumi sugerez un element de calcul vulgar de care mă știu nevinovat. Dar mă preocupa prea tare ce impresie lasă sensibilitatea mea, mintea mea. Cu greu am învățat că jobul minții mele nu e să facă impresie, ci să definească precis obiectul din fața sa : ce e ? Ce s-a vrut a fi ? Cum a venit pe lume așa frumos/bizar/vai-mama-lui ? Cum se raportează la lumea asta sau la ce
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
acestea sînt de carton și e suficient de elegant încît să nu emfatizeze să nu încerce să stoarcă patos din ele. Iar Mărgineanu regizează cu grijă : prin numărul de locații și de personaje episodice, Schimb valutar e cel mai greu job al lui din ultima vreme și prestația lui e tot cea mai bună din ultima vreme. N-am crezut nimic din acest film, dar nu m-a plictisit și nu m-a indignat. Mediocritatea lui e onorabilă. Dilema Veche, octombrie
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
gaz etc., oprindu-mă în final la nobila funcție de muncitor necalificat la Fabrica de țigarete. Inițial am fost pus să fac tot felul de munci în curtea fabricii, la venirea iernii fiind avansat ca muncitor-cărător în fabrică. În noul meu job căram timp de 8 ore lăzile cu tutun la mașinile de fabricat țigări, alături de alți 6 colegi și colege, sub îndrumarea unui simpatic ofițer trecut în rezervă. În fabrică era cald, aveam o leafa de 300 lei pe lună, mâncam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Ministerului Turismului, respectiv Întreprinderea pentru Agrement și Producție Industriala pentru Turism. Sediul se afla în spatele hotelului "București", iar întreprinderea se ocupa de săli de jocuri, discoteci, parcuri de divertisment, telecabine și producția de oale și plite pentru restaurante. Era un job "pe cinste" pentru un fost diplomat, dar mă gândeam că-i totuși bine că n-am fost trimis la "planta educativă", respectiv, "la stuf". Trei luni am avut salariul redus la jumătate, așa că am fost nevoit s-o fac din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]