2,389 matches
-
electrizantă, cu milioanele de luminițe care se întindeau de sus, din Hollywood, până în vale. Deși eram epuizată, apartamentul era atât de sexy, încât eram sigură că Zach nu va ezita să pătrundă adânc în Brazilia și poate să exploreze și jungla amazoniană. —Zach! Vrei să... dai o tură în pădurea tropicală? l-am interpelat pisicește de pe balcon. El despacheta în dormitor. —Sunt ocupat. Haide, am chicotit, nu mai fi atât de plictisitor. Nu mai fi atât de nesățioasă, mi-a replicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
o tragedie să trebuiască s-o returnez. —AAAS? am întrebat nedumerită, căci uneori vocabularul lui Julie e mult prea abreviat pentru mine. Aceiași actori, altă scenă, îmi explică, afișând o plictiseală supremă. Julie avea dreptate. Petrecerea Salvați Veneția era o junglă cu aceiași oameni, aceleași rochii și bijuterii ca la toate acțiunile de caritate din New York. M-am plimbat în jur uitându-mă după o frumoasă în mini, dar, oriunde mă uitam, nu vedeam altceva decât fete în rochii de bal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
noastră se terminase doar de câteva clipe. „Not big deal, my friend, not big deal. But hope you will understand sometime... Maybe.” În seara aceea nu a mai vorbit cu mine, nu mi-a mai povestit despre Zair, nici despre junglă, nici despre femeile cu pielea maronie și trupul răcoros pe care le-a iubit acolo. Peste două zile am plecat, mulțumindu-i pentru tot. La plecare mi-a mai dat niște cărți. „Don’t say anything, you understand?” N-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
după două zile de mers. Ne-am preumblat pe la Gainesville, cel mai mare oraș universitar al locului, unde Dragoș are o ofertă. Cred că cel mai mult m-a impresionat să văd casele universitarilor așezate fiecare într-un petic de junglă. Orașul fără studenți părea pustiu. Or fi plecat în țările reci, la schi, sătui de soarele tropical de la ei de acolo. Pe 28 seara am ajuns finalmente la Hollywood, Miami, o stațiune la Atlantic. Prima surpriză plăcută a fost nunta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
fericitul posesor al acestei minuni va avea la dispoziție o gamă de sunete care îi va permite, cât timp își contemplă peștii fără mațe sau solzi, să se înconjoare de ambianțe sonore atât de diverse ca o plajă caraibeană, o junglă tropicală sau o furtună pe mare. În Centru nu vor câini, se gândi din nou Marçal, și observă că această preocupare o ștergea, în anumite momente, pe cealaltă, Îi vorbesc de asta, nu-i vorbesc, la început înclină spre da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
mușteriii sunt niște actori mascați, niște dansatori somnambuli. Omar merge pe orbecăite, când la stânga, când la dreapta, se teme să nu cadă sau să nu-și piardă cunoștința. Pe neașteptate, dă peste o piațetă scăldată În lumină, adevărată poiană În junglă. Soarele viu Îl biciuiește; Își revine, respiră. Ce i se Întâmplă? I s-a propus paradisul Înlănțuit de infern, cum să spui da, cum să spui nu, cu ce obraz să te arăți din nou În fața marelui vizir, cu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
permite‑mi, încă o dată, să‑ți spun cât suntem de încântați de faptul că scrii pentru editura noastră. Cu cele mai bune urări, Pippa Brady, Redactor‑șef EDITURA PARADIGM: TE AJUTĂM SĂ TE AJUȚI SINGUR URMEAZĂ SĂ APARĂ: Supraviețuind în junglă de Gen. de brigadă Roger Flintwood Trei La douăsprezece fără cinci a doua zi încă mă mai aflu sub puternicele reflectoare din platoul emisiunii Cafeaua de dimineață, întrebându‑mă cât va mai dura. De regulă, rubrica mea de sfaturi financiare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
nu este unul viabil și, ca atare, te rugăm să ne returnezi imediat avansul pe care l‑ai primit. Cu cele mai bune urări, Pippa Brady Redactor‑șef PARADIGM BOOKS: VĂ AJUTĂM SĂ VĂ AJUTAȚI SINGURI ÎN LIBRĂRII: Supraviețuind în junglă de Gen. de brigadă Roger Flintwood (decedat) Cincisprezece Următoarele câteva zile, nu ies din casă. Nu răspund la telefon și nu vorbesc cu nimeni. Mă simt foarte fragilă fizic, de parcă privirile oamenilor, ori întrebările lor, sau chiar razele soarelui, mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
eu. Dorințele cele mai calde nu au cum să schimbe faptele. Un om înarmat cu un revolver poate, ziua, să urmărească un tigru cu câteva șanse de reușită. Inversați datele de bază, acum. Puneți-l pe acest om într-o junglă, noaptea, în plin necunoscut și toate aceste spaime primitive vor răbufni. În avantajul tigrului. ― Plutim în negura ignoranței! ― Foarte poetic, dar nu prea practic, ― Îmi pare rău (Nu prea arăta.) Ce așteptați de la mine? ― Încearcă să schimbi câteva din faptele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Grupați într-o organizație cu reguli stricte și simple, handicapații pot dovedi, însă, excelente calități de subordonare.“ Lunecoasa Gina stătea cu gura căscată. Repeta, zăpăcită, cuvintele pe care le auzea. Parcă pregăteau o piesă de teatru sau o expediție în junglă, printre marțieni. „Instructajul trebuie să respecte minime reguli de comunicare. Să li se vorbească, ca și cum ar auzi, fără a încetini sau accelera debitul, la o distanță de 0,5-1,5 m, poziția vorbitorului să fie luminată. Gura vorbitorului să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ferestrele vibrau, la fel și zidurile turmentate și planșeul. Gura plină de salivă și bacterii și afrodiziace bolborosind blesteme inefabile. Se trezise iarăși în vulva vulcanului, între petale vorace, umede, fierbinți, în Africa maternă, incestuoasă. Dureros, dorul de sorella captivă. Jungla întunecoasă, incendiată, canibală, tremur, tremur, scâncea Irina și mlaștina toridă. Un exercițiu de transfer eșuat, atât fusese. O umilire, o neputincioasă asumare de nume care nu funcționa, iată, nu funcționa. Se trezi expulzat și Irina râdea,deșănțată. „Trei îngeri pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
alături, fără martori. Destul o scânteie și gata, așteptarea va fi răsplătită, în sfârșit. În sfârșit, se afla la un pas de neverosimila clipă. Să-i spună altceva, orice, altele sunt gândurile, dulcissima, ascultă-mi pulsul dement, bubuind, ca tam-tam-ul junglei, ropotul rapid și feroce al sângelui care duduie în cinstea adoratei! Emilia nu auzea sau auzea altceva, continua să zâmbească, îngăduitoare. „Tu, tu ești diavolul! Nepăsarea și bucuria ta, nepotolite... Tu, nimfa răscoaptă, iapa în călduri. Perfectă, ca fructul oprit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
în prag Lacrima minunii, Dar am strâns pân’ azi, moșneag Ce displace lumii. * Ca măsură, conștiința Folosită-i tot mai rar; Chiar dispare din ființa Celui care e „sforar”. Cei ce au, azi se comportă Precum cele ce-s în junglă: Lăcomia în retortă - Chiar umplută, n-o s-ajungă. * În anume fel e bine Că dorim capitalism, În anume mod rău, cine Vrea din nou în socialism. * Ispita are glasul blând Și pofta viclenie, Iar omul slăbiciuni de rând Și multă
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
Ce-a fost mai bun ’n-ascuns s-a dat, Rămas-a doar cât acul. * Bunul-simț și cu rușinea Au pierit deodată; Pe obraz s-a-ntins rășina, Azi e neagră pată. 9 noiembrie 2004 CU IISUS LA DRUM În jungla viețuirii noastre E locul strâmt pentru acei Ce sunt porniți spre lumi albastre C-un Dumnezeu, nu dumnezei. Calea-i una, dar măreață, Cu nume sfânt - Iisus Hristos, Cu Adevărul, Calea, Viața, Fără de plată, cu folos. Spre locul unde totul
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
Cu nume sfânt - Iisus Hristos, Cu Adevărul, Calea, Viața, Fără de plată, cu folos. Spre locul unde totul are Un sens adânc, curat, divin, Fără dureri, făr’ de-ntristare, Fără de plâns, fără suspin. Tu, ce-mi citești aceste versuri, Ieși din junglă acum, acum, Și schimbă-ți ale tale mersuri Pe unul, cu Iisus la drum. 17 noiembrie 2004 REFLECȚII (CLXIII) S-ar cere noaptea să dictez Câte mai scriu pe ziuă; Nesomnul toamnă să visez Adânc și des în piuă. 17
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
gama cunoscută a medicației au avut rezultat nul. Virusurile cu genom ADN, folosind enzimele gazdei noastre, se replicau în nucleul celulelor și generau singure ARN-ul. Trăiau bine! Picornavirusurile, semănând cu rinocerii, se asamblau singure în citoplasmă și goneau prin jungla venoasă, eliminând citoliza la fiecare pas pentru a-și marca teritoriul. Virusurile ARNss și retrovirusurile cu polaritate negativă înmugureau, planetele-molecule fiind sufocate cu pădurile lor impenetrabile oricăror încercări de forfecare medicamentoasă, care voiau să spargă codul secret profilactic. Mutantele virale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Mamă, știi cumva, proștii sunt un balast necesar? Nu știu, Mioara, ei nu se raportează decât la ei înșiși, ei au coduri și sistemul lor de valori. Ei sunt și atât. Fac parte din peisaj, o dovadă a diversității în jungla umană. Și partea pitorească a Brăilei. Datorită lor, existăm. Dacă n-ar fi ei, va trebui să jucăm noi, travesti. O piesă obositoare, în care va trebui să interpretăm fără antract mai multe roluri. Și cine ar fi spectatorii? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Întotdeauna mi-a fost frică de lanurile de porumb. De la școală plecam împreună cu prietenul meu Gustav, ca să-mi pot sprijini gândurile, lanurile foșneau lovindu-mă cu știuleții uriași peste față, ciorile se roteau râzând cu croncănituri de mogâldețele pierdute în jungla foșnitoare, noi fumam uitând cu totul de școală și de magiștri. Mai opream să vedem ultimele vagoane urmând docile șarpele metalic, pe culoarul lui văzându-ne ca doi călători plecați pentru totdeauna din orașul în care legați de trecut trăiam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
încercând să-l descopere în calcule, în alcool, în femei, când cugetând fără gând, demoralizat, uscat, într-o totală separație de inspirație. Dacă s-ar fi întors în clipa aceea și s-ar fi văzut delirând, căutând, nerăzbătând prin hățișurile junglei în care venise fără ca cineva să-l cheme, aruncat de undeva, aici, de cineva, mereu nedescoperit dar căutat asiduu, trimis degeaba sau intrus pe tărâm necunoscut, ar fi azvârlit caietul și ar fi strigat dublului din viitor: Nu înțelegi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
cavități olfactive pe care le poseda profesorul înregistrau fiecare unduire parfumată ale Penelopei, aleasa inimii tuturor pretendenților. Magnetizat de frumusețea ei, trântorul Moș Eveniment se avântă ca o săgeată printre legiunile adversarilor, cu același curaj cu care se avântase în jungla Matematicii întreaga viață. Un vuiet asurzitor îl rostogoli printre amintiri, văzându-se singur în seninătatea Nemărginitului. Miile de trântori zburau la înălțimi amețitoare, departe de Penelopa, care aștepta cu ochii închiși momentul magic. Moș Eveniment văzu înfipți într-o lance
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
fost bătălia de pe dealul Săbiilor, în care armatele, rămânând fără muniție, s-au îndreptat una împotriva alteia cu baionetele scoase și cu săbiile în mână. Aici s-a terminat războiul de cucerire a Americii de Sud. Au mai rămas câteva gherile în junglă și câteva grupări de rezistență prin centre urbane sau prin țară, dar și acestea au fost curând eliminate, căci poți face orice când ai sub comanda ta șase continente. Antarctica a fost lăsată în pace. Împăratul nu a întreprins nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Next Traducerea textului de pe supracoperta: CIMPANZEUL VORBITOR DIN JAVA Un grup de turiști din Indonezia jură că au fost insultați de o maimuță vorbitoare în jungla din Borneo... SAVANȚII AU IZOLAT GENA „STĂPÂNIRII“ Un fundament genetic pentru controlarea altor oameni? NOI ANIMALE DE CASĂ TRANSGENICE LA ORIZONT Gândaci uriași, cățeluși permanenți, industria lucrează din greu Bun venit în lumea noastră genetică. Grăbită, furioasă și scăpată de sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
cere să fiți testat și dumneavoastră. — Nici o problemă, spuse Diehl. — Ați fost deja testat? — Nu. Dar eu știu cum să falsific rezultatele de laborator. Barry Sindler se lăsă pe spate, în fotoliu. Perfect. Capitolul 4 Sub cupola înaltă a copacilor, jungla era întunecată și tăcută. Nici o adiere de vânt nu deranja ferigile uriașe până la nivelul umerilor. Hagar își șterse sudoarea de pe frunte, aruncă o privire în spate, spre ceilalți, și continuă să înainteze. Expediția avansa tot mai adânc în jungla din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
copacilor, jungla era întunecată și tăcută. Nici o adiere de vânt nu deranja ferigile uriașe până la nivelul umerilor. Hagar își șterse sudoarea de pe frunte, aruncă o privire în spate, spre ceilalți, și continuă să înainteze. Expediția avansa tot mai adânc în jungla din zona centrală a Sumatrei. Nimeni nu vorbea, iar lui Hagar îi plăcea asta. Râul era chiar în față. O canoe pe malul apropiat, o frânghie întinsă peste râu, la înălțimea umerilor. Traversară în două grupuri. Hagar, stând în picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
înălțimea umerilor. Traversară în două grupuri. Hagar, stând în picioare în canoe, îi trase dincolo pe primii, cu ajutorul frânghiei, după care se întoarse după ceilalți. Era liniște, cu excepția țipătului îndepărtat al unei păsări-rinocer. Continuară înaintarea pe malul opus. Cărarea prin junglă se îngusta și avea pete de nămol. Celor din echipă nu le plăcea asta și făceau mult zgomot, încercând să ocolească petele umede. În cele din urmă, unul dintre ei întrebă: — Cât mai este? Era puștiul. Adolescentul american plângăcios, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]