28,495 matches
-
neregularități, care fac demersul inadmisibil. ... 44. Astfel, referitor la această cerință, ca problema supusă interpretării să se identifice într-o chestiune de drept reală, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut, în jurisprudența sa, că art. 519 din Codul de procedură civilă nu definește noțiunea de „chestiune de drept“, fiind supusă de aceea unei evaluări în concret, din partea instanței supreme, raportat la elementele care legitimează, în aprecierea instanței de trimitere, declanșarea mecanismului
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
concret, din partea instanței supreme, raportat la elementele care legitimează, în aprecierea instanței de trimitere, declanșarea mecanismului pronunțării hotărârii prealabile. ... 45. Așa cum s-a arătat și în doctrină^1, pentru a fi justificată intervenția instanței supreme în scopul preîntâmpinării unei jurisprudențe neunitare, este necesar ca respectiva chestiune de drept să releve aspecte dificile și controversate de interpretare, date de neclaritatea normei, de caracterul incomplet al acesteia, susceptibil de mai multe sensuri ori accepțiuni deopotrivă de justificate față de imprecizia redactării textului
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
principiu pe care o poate da instanța supremă în legătură cu sensul normei de drept, cu cea mai adecvată interpretare a lui, atunci când este susceptibil de mai multe înțelesuri, astfel încât ulterior, printr-o aplicare corespunzătoare din partea instanțelor, jurisprudența să capete coerență și unitate. ... 49. Este vorba, așadar, despre o interpretare cu caracter de principiu asupra unei norme de drept stabilite ca incidentă cauzei, aptă să ducă la dezlegarea raportului litigios, iar nu despre determinarea, în concret, a acestei
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
de întârziere pe care le pot solicita persoanele prejudiciate, victime ale unor accidente de circulație, în funcție de diferitele situații concrete deduse judecății, a primit dezlegări jurisdicționale consistente din partea instanțelor de judecată, dezvoltându-se și conturându-se deja o jurisprudență în această materie, neputându-se susține că ar fi vorba despre o chestiune de drept cu caracter de noutate, aptă să reclame intervenția instanței supreme, în scopul preîntâmpinării unei practici divergente. ... 70. În legătură cu această cerință și în lipsa
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
scopul preîntâmpinării unei practici divergente. ... 70. În legătură cu această cerință și în lipsa unei definiții ori a unor criterii legale predeterminate, evaluarea ei în concret revine Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel cum s-a reținut constant în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, de exemplu: Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 9 aprilie 2014; Decizia nr. 3 din 14 aprilie 2014, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
dat încă o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial ori atunci când chestiuni noi de drept sunt generate de un act normativ mai vechi, în situația în care aplicarea unei norme vechi a devenit de actualitate și nu există jurisprudență cu privire la interpretarea acesteia sau dacă se impune clarificarea unei asemenea norme într-un nou context legislativ, din care rezultă dificultăți de interpretare. ... 72. Se pierde însă acest caracter de noutate pe măsură ce chestiunea de drept a primit
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
norme într-un nou context legislativ, din care rezultă dificultăți de interpretare. ... 72. Se pierde însă acest caracter de noutate pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unor interpretări concretizate într-o jurisprudență consacrată, când s-a depășit, așadar, stadiul unei practici incipiente, în curs de formare. În acest sens pot fi evocate, de exemplu: Decizia nr. 37 din 7 mai 2020 (paragrafele 77-78), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
zi de întârziere. ... ... 75. În concluzie, sesizarea vizând pronunțarea unei hotărâri prealabile nu îndeplinește, din punctul de vedere al naturii și caracterului veritabil al chestiunii de drept, rigorile art. 519 din Codul de procedură civilă, în înțelesul dat acestora conform jurisprudenței în materie a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 76. Pe de o parte, instanța de trimitere nu supune interpretării o normă de drept echivocă, neclară, căreia să îi fi stabilit incidența în
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
juridic concret dedus judecății. ... 77. Pe de altă parte, actele normative la care se face referire în conținutul sesizării au primit în practica instanțelor de judecată, cu referire la situații factuale similare, interpretări și aplicări care au conturat deja o jurisprudență consistentă, pentru a mai putea subzista elementul de noutate în abordarea acestora, o eventuală practică neunitară putând face, în măsura în care i se verifică premisele, obiectul celuilalt mecanism procedural, al recursului în interesul legii. ... 78. Pentru aceste considerente, în
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
consecință, constituționalitatea hotărârii adoptate de plenul Camerei Deputaților. ... 6. Se arată că CV-ul domnului Dimitrie-Bogdan Licu și adeverința cu privire la vechimea sa în muncă nu suplinesc lipsa documentelor oficiale care să ateste studiile sale. Se susține că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, paragraful 27), prezentarea candidatului nu poate constitui un document probator, întrucât are un caracter personal, și trebuie să fie însoțită de documente oficiale care să dovedească cele consemnate în cuprinsul său
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
143 din Constituție pentru a fi numit judecător al Curții Constituționale. Se susține că acest criteriu de numire este unul subiectiv, fiind apanajul exclusiv al autorității care face numirea să decidă asupra îndeplinirii acestei condiții. Se solicită revenirea asupra acestei jurisprudențe din două considerente: modul în care acest criteriu este folosit de organul de numire și clarificările pe care literatura juridică și jurisprudența internațională le aduc în privința acestui aspect. ... 10. Se arată că în literatura juridică de specialitate au fost
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
apanajul exclusiv al autorității care face numirea să decidă asupra îndeplinirii acestei condiții. Se solicită revenirea asupra acestei jurisprudențe din două considerente: modul în care acest criteriu este folosit de organul de numire și clarificările pe care literatura juridică și jurisprudența internațională le aduc în privința acestui aspect. ... 10. Se arată că în literatura juridică de specialitate au fost indicate criterii în funcție de care se apreciază înalta competență profesională, or, din CV-ul domnului Dimitrie-Bogdan Licu nu rezultă niciun fel
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
ceea ce încalcă art. 1 alin. (3) din Constituție, sens în care se face referire și la un act al Comisiei de la Veneția [Rule of Law Checklist, adoptat la 11-12 martie 2016, CDL-AD (2016)007]. Se fac referiri și la jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și se concluzionează că legătura dintre judecătorul constituțional și majoritatea care l-a numit generează multiple suspiciuni care afectează încrederea în el și în Curtea Constituțională. ... 12. Se menționează jurisprudența Curții Europene a Drepturilor
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
fac referiri și la jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și se concluzionează că legătura dintre judecătorul constituțional și majoritatea care l-a numit generează multiple suspiciuni care afectează încrederea în el și în Curtea Constituțională. ... 12. Se menționează jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la modul de numire a judecătorilor, care trebuie să îndeplinească un test constând în trei exigențe (Hotărârea din 1 decembrie 2020, pronunțată în Cauza Guðmundur Andri Ástráðsson împotriva Islandei, paragrafele 243-252), respectiv să
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
verifice conformitatea dispozițiilor hotărârii criticate prin raportare la prevederile Constituției și la eventuale dispoziții relevante din cadrul legii organice specifice (care organizează și reglementează autoritatea publică vizată), după caz. ... 19. În ceea ce privește observația autorului prin care solicită schimbarea jurisprudenței instanței de contencios constituțional (recunoscând expres autoritatea jurisprudenței Curții Constituționale potrivit căreia criteriul înaltei competențe profesionale este unul subiectiv, aprecierea sa reprezentând apanajul exclusiv al instituției sau autorității care numește într-o anumită funcție sau delimitate publică), se arată că
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
prevederile Constituției și la eventuale dispoziții relevante din cadrul legii organice specifice (care organizează și reglementează autoritatea publică vizată), după caz. ... 19. În ceea ce privește observația autorului prin care solicită schimbarea jurisprudenței instanței de contencios constituțional (recunoscând expres autoritatea jurisprudenței Curții Constituționale potrivit căreia criteriul înaltei competențe profesionale este unul subiectiv, aprecierea sa reprezentând apanajul exclusiv al instituției sau autorității care numește într-o anumită funcție sau delimitate publică), se arată că revirimentul jurisprudențial se poate face doar dacă s-
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
doar dacă s-au produs modificări substanțiale în realitatea socială și, corelativ, în soluțiile legislative consacrate în dreptul pozitiv. Or, nici Constituția și nici legea care reglementează numirea nu s-au modificat în sensul în care să fie justificată schimbarea jurisprudenței. ... 20. În conformitate cu dispozițiile art. 76 din Legea nr. 47/1992, au fost solicitate secretarului general al Camerei Deputaților următoarele înscrisuri în copie, cu mențiunea „conform cu originalul“: candidatura domnului Dimitrie-Bogdan Licu; actele depuse de acesta în susținerea candidaturii sale
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
sub aspectul obiectului sesizării, respectiv Hotărârea Camerei Deputaților nr. 36/2022. ... 26. Referitor la obiectul hotărârilor Parlamentului care pot fi supuse controlului de constituționalitate întemeiat pe art. 146 lit. l) din Constituție coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, în jurisprudența sa, Curtea a analizat și alte condiții de admisibilitate a sesizării, care nu sunt explicit prevăzute de lege, dar care au fost create pe cale jurisprudențială (Decizia nr. 65 din 23 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
143 din Constituție, se observă că, potrivit art. 143 din Constituție, „Judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior“. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, prima și a treia condiție sunt obiective și pot face obiectul controlului de constituționalitate, pe când cea de-a doua are natură subiectivă și ține exclusiv de aprecierea autorității de numire (Decizia nr. 459 din 16 septembrie 2014
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
licențiat în drept. Astfel, nu se poate reține încălcarea art. 143 teza întâi din Constituție, domnul Dimitrie-Bogdan Licu dovedind în mod corespunzător pregătirea sa juridică superioară. ... 31. Cu privire la solicitarea autorului sesizării adresată Curții Constituționale de a-și reevalua jurisprudența cu privire la verificarea condiției subiective a înaltei competențe profesionale în sensul de a se considera competentă să efectueze o asemenea analiză, Curtea constată că această jurisprudență este una constantă, respectă puterea de apreciere a autorităților de numire și înlătură
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
Cu privire la solicitarea autorului sesizării adresată Curții Constituționale de a-și reevalua jurisprudența cu privire la verificarea condiției subiective a înaltei competențe profesionale în sensul de a se considera competentă să efectueze o asemenea analiză, Curtea constată că această jurisprudență este una constantă, respectă puterea de apreciere a autorităților de numire și înlătură posibilitatea ca instanța constituțională să realizeze o astfel de evaluare și să se substituie acestor autorități. ... 32. Astfel, prin Decizia nr. 459 din 16 septembrie 2014, paragrafele
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
condiție prevăzută de art. 143 din Constituție (Decizia nr. 395 din 5 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 21 iunie 2019, paragraful 36). ... 35. Având în vedere cele expuse, nu se impune reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale în sensul ca aceasta să verifice evaluarea autorității de numire cu privire la condiția înaltei competențe profesionale pe care candidatul la funcția de judecător al Curții Constituționale trebuie să o îndeplinească. ... 36. Cu privire la susținerile potrivit cărora
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
fi interpretate sistematic. Apreciază că doar militarii activi pot săvârși infracțiuni în legătură cu calitatea lor de militari, orice altă interpretare ar conduce la concluzia că un militar în retragere ar beneficia de competența specială după calitatea persoanei. Subliniază că jurisprudența instanțelor de judecată este constantă în acest sens și arată că argumentele menționate anterior se regăsesc și într-o hotărâre judecătorească recentă, pronunțată de instanța supremă în recurs în casație. În concluzie, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
neclar și lipsit de previzibilitate prin comparație cu dispoziții din legea specială a cadrelor militare - nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate. ... 13. Cu privire la raportarea de către autorul excepției a dispozițiilor atacate la prevederile altor legi, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins violate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
Partea I, nr. 139 din 24 februarie 2011), iar, în procesul de soluționare a cauzelor cu care au fost învestite, această operațiune este realizată de instanțele judecătorești, în mod necesar, prin recurgerea la metodele interpretative. ... 15. Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele ce țin de aplicarea legii de către organele judiciare (Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]