6,066 matches
-
De ce Îmi plăcea? Poate să o fi preferat Iliadei, pentru că avea ceea ce voi numiți happy-end. Și, firește, ca orice adolescent, visam călătorii În ținuturi Îndepărtate. Dar mai era un motiv, mai prozaic: eram foarte bun, strălucit chiar, la greacă și latină, pentru că În ele vedeam singura mea salvare! Tatăl meu mă Înscrisese cu forța la seminarul teologic, unde nu se plăteau taxe, dar eu știam că nu am vocație de preot și pe la șaisprezece-șaptesprezece ani am Început să visez să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
trebui să Îi Îndemne, chiar și pe mutește, pe ceilalți să Își pună ce vor În farfuriile de plastic, ea, Christa, așa ar face, dar la ce să te aștepți de la aceste noi generații, fără nici o educație? — ...Greaca veche și latina mi-au fost de mare ajutor. În primul rând am Început să câștig ceva bani de buzunar cu ele. Spre deosebire de colegii mei, eu nu primeam nimic de-acasă, iar adolescența este o vârstă grea, În sine, dar și mai grea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
paharul. Traian are să Își continue povestea după ce ea va face, În numele lor amândurora, urări de fericire și viață lungă tinerilor căsătoriți, auguri! * — ...Mergeam de două ori pe săptămână În somptuoasa, pentru mine, casă Dobrotă ca să Îl meditez pe Anton la latină și greacă veche. Treptat ne-am Împrietenit. Sau, cel puțin, mie așa mi se părea, s-ar putea ca el să fi făcut parte din acea categorie de oameni care nu pot avea cu adevărat prieteni, pentru că sunt prea preocupați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
aici, unde suntem cu toții. Iar dacă rămâneam acolo, aș fi avut probleme, ca preot, Într-un regim declarat ateu, și aș fi murit de foame cu studiile clasice, atunci, imediat după război, când s-au desființat nu numai catedrele de latină și greacă, ci și cele de engleză ori franceză, iar copiii trebuiau să Învețe doar rusa, limba ocupantului. De aceea Îi voi rămâne pe veci recunoscător lui Anton... Îi faci temele, Îi pregătești juxtele pentru traducerea din greaca veche, Înveninat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
juxtele tale și l-a lăsat corijent, Îți aduci aminte?”. Chiar când am intrat În casă, m-a abordat cu o familiaritate deplasată: „Mai ții minte cum te chinuiai cu Anton să-și Învețe pe dinafară lucrarea de an la latină pe care i-o făcuseși?”. — Ce să-ți mai fi adus aminte tu, care nici măcar nu te recunoști În propriile tale fotografii! — Închipuie-ți că, prin nu știu ce minune, mi-am amintit lucrarea asta! Îi făceam lui Anton temele cu atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
crezi că vezi într-adevăr tot ceea ce fabulează imaginația ta bolnavă.” Și totul începuse atât de perfect!... Italia, Veneția erau cu adevărat minunate... Tatăl ei o trimisese la un văr din acel oraș. Abia aștepta să studieze artele, să învețe latina, greaca și italiana, să cunoască un alt mod de viață, o altă cultură... Apoi apăruse un tânăr marchiz din Corsica, Fabio. O însoțise prin galeriile colecționarilor, o plimbase prin toate atelierele pictorilor... Era un rafinat cunoscător de artă și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Bulgaria, nu Bălgaria - ca ei, Bulgarii; pentru care noi, ne-francezii scriem-rostim: Burgundia, nu Bourgogne... - Ei uite că nu, zice tata. Nu din același motiv. Când noi rostim-scriem: Bulgaria, Burgundia, Germania, Ungaria, o facem, pentru că așa au fost numite În latină și pentru că așa Îi vine la... Îndemână limbii române. Pe când, În cazul Basarabiei noastre... - Ei, cum șade adevărul - În cazul Basarabiei noastre? - Ascultă-mă pe mine - că n-a’ să-ți paie rău... - și tata Îmi face cu ochiul. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
am avut un noroc chior: la o etapă, să mă aflu pe lângă un feldwebel mai bătrâior, un sas de pe la Sibiu; să nu mă pedepsească pentru că vorbesc neîntrebat; să-l fac praf cu turuiala, În jumătatea de franceză, În sfertul de latină (restul În românește), așa a aflat că sunt român; să mă scoată din convoi, să cheme un ofițer - dar tot sas de-al lui... Când am văzut coloana plecând fără mine, am știut c-am scăpat. Așa că, În loc să fiu trimis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
dat - mai ales că unii pronunțau: Homa, răspund: «Sunt român... de origine latină!» și adaug pe dată că numele meu vine din latinescul homo, care Înseamnă om - apoi, ca să-i fac de tot praf, turui: «Homo-homini-lupus! Ecce homo...» - Îi impresiona latina, ca pe Nemți? - Și cum! Dar mai ales faptul că pe cineva Îl chema: Omul, Homo... Pe Nemți Îi impresionează când află că și alții știu ce știu ei; pe Ruși... nemaivăzuta știință a altora... «E unul pe care-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
La un moment dat, un Neamț a Încercat să profite de situațiune - zice: «Și numele meu, Mann, Înseamnă celovek». «În ce limbă?», l-a Întrebat Rusul. «În germană». «Eah!», a făcut Rusul cu dispreț, «ân germană, poate - dar nu În latină!» E-he, din câte m-a scăpat numele „latinesc”. Aș putea spune că m-a scăpat de la moarte. - Cum așa? - Așa, bine: impresionați de nume, hârțogarii din lagăre lungeau vorba; lungind-o, aflau că sunt... prafiesăr (nu eram eu singurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cavaleri” - așa le spunea mama, fiind ei călări, deci liberi), se Întorceau la colinde: - Degeaba râzi tu!, făcea mama. Cu cât ai noștri sunt mai departe de vatră, cu atât Își păstrează mai bine limba, obiceiurile - ai exemplul românei față de latină. Pe loc, În spurcăciunea aceea de Maldavskaia Ésésésér, nici vorbă de „specific național” - care specific: maldaviniesc? Iar dacă Încearcă să spună că ei sunt ceea ce sunt - na Sibir cu ei, pentru... naționalism burghez... - ... și moșieresc, să nu uiți, zice tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
umilinței îndurate și a indignării, Alison s-a uitat la Luca așteptând ca acesta să aibă o reacție. Însă bărbatul a continuat să tacă nemișcat. Singurul gest a fost acela de a ridica din nou din umeri în stilul lui latino. Ăsta era un obicei al lui Luca care lui Alison i se păruse teribil de sexy atunci când se cunoscuseră. Acum devenise copleșitor de enervant. Vezi cu cine te-ai măritat? i-a aruncat batjocoritoare Sofia, uitându-se în direcția fostului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
există și varianta în care femeia și-a convins partenerul că, dac-o iubește cu-adevărat, atunci trebuie să-i ofere ceea ce-și dorește. Alison era destul de sigură că prima opțiune n-ar fi funcționat cu încăpățânatul ei soț latino, dar la cea de-a doua merita să se gândească mai profund. Presupun însă că, până la urmă, n-o să mai fiu nevoită să-l conving, nu? a rostit ea cu voce tare. Dacă operația o să reușească și-o să iau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
În 1828. Frontul Național Britanic, mai cunoscut sub numele de Frontul Național, este un partid de extremă-dreapta, ale cărui principale activități politice s-a desfășurat Între anii ’70 și ’80. În legendele istorice ale Romei antice, Horatius Cocles (Horatius-Chiorul, În latină) este eroul care a apărat de unul singur HYPERLINK "http://en.wikipedia.org/wiki/Pons Sublicius" \o "Pons Sublicius" Pons Sublicius, podul de peste Tibru către Roma, Împotriva etruscilor. Samosa este o gustare foarte obișnuită În Asia de sud, În țări precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
nu se include printre datele verificabile ale experienței senzoriale umane, am fost obișnuiți să credem, de copii, că dumnezeu și moartea, aceste două eminențe supreme, se află pretutindeni În același timp, adică, sunt omniprezente, cuvânt, ca atâtea altele, metis din latină și greacă. În realitate, Însă, este foarte posibil ca, atunci când ne gândim la asta, și poate Încă și mai mult când o exprimăm, luând În considerare ușurința cu care obișnuiesc cuvintele să ne iasă din gură, să nu avem o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
-i ducă flori la cimitir, pentru bietul papà doar atât mai putea face. Totul era așa cum Îl lăsase el, i-ar fi plăcut și ei să fi Învățat, ca să poată citi lucrurile acelea, dar erau scrise În franceza veche, În latină, În germană, până și În rusă, pentru că papà era născut și-și petrecuse copilăria În locurile acelea, era fiul unui funcționar de la ambasada franceză. Biblioteca lui conținea vreo sută de volume, cea mai mare parte (și am exultat) despre procesul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
de comparație din Parnas de Traiano Boccalini. Dar conține un opuscul, o cărticică, un manifest de vreo duzină de păginuțe, Fama Fraternitatis, care va fi republicat În parte În anul următor, concomitent cu un alt manifest, de data asta În latină, Confessio fraternitatis Roseae Crucis, ad eruditos Europae. În amândouă, Confreria rozacruceenilor se prezintă și vorbește despre propriul ei fondator, un misterios C.R. Abia după aceea, și din alte izvoare, se va clarifica sau se va hotărî că e vorba de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
care Întâi vizitează Sfântul Mormânt, apoi ridică pânzele spre Damasc, pe urmă trece În Egipt, iar de acolo la Fez, care În acea vreme era pesemne unul dintre sanctuarele Înțelepciunii musulmane. Acolo Christian al nostru, care deja știa greaca și latina, Învață limbile orientale, fizica, matematica, științele naturii și acumulează toată știința milenară a arabilor și a africanilor, până la Cabală și la magie, traducând chiar În latină un misterios Liber M, și cunoaște astfel toate secretele macro și microcosmosului. De două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
unul dintre sanctuarele Înțelepciunii musulmane. Acolo Christian al nostru, care deja știa greaca și latina, Învață limbile orientale, fizica, matematica, științele naturii și acumulează toată știința milenară a arabilor și a africanilor, până la Cabală și la magie, traducând chiar În latină un misterios Liber M, și cunoaște astfel toate secretele macro și microcosmosului. De două secole e deja la modă tot ce e oriental, În special dacă nu se Înțelege ce Înseamnă.” „Mereu fac așa. Ești Înfometat, frustrat, asuprit? Cere cupa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
rapaci, sfredelitori. Am auzit, sau mi se păru că aud, sau cred că-mi amintesc că am auzit - și suprapun acelei amintiri altele - laolaltă cu niște cuvinte care atunci mi se părură În gaelică, niște invocații Într-un soi de latină, ceva cum ar fi „o pegnia (oh, e oh! intus!) et eee uluma!!!” și dintr-o dată ceața aproape dispăru, rariștea rămase ca-n palmă și văzui că fusese invadată de o turmă de porci, cu gâtul lor scurt Înconjurat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
această practică. Nu e de mirare, așadar, dacă, în timp, romanii au apelat și ei la această formă de execuție. Ea era rezervată în special ucigașilor sau sclavilor răzvrătiți (și din acest motiv era cunoscută ca „pedeapsa sclavilor” sau, în latină, servile supplicium). Primul său scop era de a descuraja răzvrătirea. Probabil mulți cititori nu știu că, înaintea romanilor, și autoritățile iudaice au practicat răstignirea. Cazul cel mai cunoscut este Alexandru Ianeu (care a domnit între 102-76 î.C.) care - ne
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
va abate mai târziu și asupra creștinilor. În secolul al IV-lea, apologetul și istoricul Bisericii Eusebiu ne povestește de un anume Attalus Creștinul, care „a fost purtat în jurul amfiteatrului cu o pancartă înaintea lui pe care era scris în latină « Acesta este Attalus, Creștinul»” (Istoria bisericească 5.1.44). În mod normal, victimele erau lăsate să moară indiferent de cât timp rezistau (uneori câteva zile). Întârzierea prelungită a morții se întâmpla când, ocazional, prietenilor și rudelor le era permis să
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
tablourile medievale despre ispitirea Sfântului Anton, despre gurile infernului, sau ca întruchipare a diavolului în centrul iadului. Pe lângă el, dracul cu coarne și copite e ridicol. Și ce nume aveau, cum se înșirau în borcanele lor: toate sugerau, în înțeleaptă latină, cutremurarea, oroarea. Unii erau groși, cu corpul vânjos și picioare scurte, cu gheare vizibile, alții întindeau căngi roșii ca muiate în sânge. Unii erau subțiri și uscați, ca tarantulele, cu burți negre sau palide, cu cruci sinistre sau pete purpurii
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
fabricată la Slatina... - Dacă am putea fi siguri măcar de asta! exclamă Ghibercea. Să admitem, totuși, că este aceeași cerneală. Dar unde e tipografia, și cum se asigură circulația? Și pentru ce, în ce scop! Cuiprodest? dacă ai învățat cumva latina în liceu să-ți mai aduci aminte. Cuiprodest? "Visători din toate țările?" ...Dar unde sunt? Și cine sunt?... VII În fiecare zi, câteva minute înainte de prânz, Pantelimon se îndrepta hotărât spre biroul lui Ulieru. Dar pe măsură ce se apropia, încetinea pasul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
război, puțina avere ce-i rămăsese pe cărți scumpe și în călătorii de studii, era obligat să rămână profesor aici, la liceu că, deci, o bună parte din timp o pierdea cu lecțiile. Și de mult nu-l mai interesau latina și italiana; ar fi vrut să predea, dacă s-ar fi putut, istoria civilizației sau filozofia. - Așa cum vrei dumneata să le faci pe toate, nici zece vieți nu-ți vor fi de-ajuns... O dată răspunsese, aproape cu convingere: - Suntem siguri
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]