15,723 matches
-
un singur pământ, de „glie”, și deseori, necazurile, curiozitatea, necesitatea sau discriminarea te provoacă să emigrezi mereu și mereu pentru un trai mai bun. Și așa va fi mereu... Nicolae BĂCIUȚ: Care ar putea fi, pentru un exilat, înțelesurile dictonului latin „Ubi bene, ibi patria”? Simona PUȘCAS: Exilul este greu de îndurat, dar îl induri dacă vezi că viața ta este mai bună, mai prosperă. Dacă reușești să-ți realizezi unele idealurile, incet, incet vei accepta țara de adopție ca noua
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
o las și să plec. Nu voia să conceapă așa ceva. Dar am plecat în țara visurilor mele, perntru că în fața idealului de a ajunge cântreață de operă, nimic nu se putea împotrivi. Drumul spre însorita Italie și ajungerea în țara latină dintre mări, a fost pentru dumneavoastră o biruință a iubirii? Vorbiți despre primele întâlniri cu muzica, la citadela izvorului ei, de întâile cunoștințe cu marii, colosalii muzicieni ai Italiei și ai lumii. Este mult de spus despre aceasta. O biruință
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
călătoriile mele prin lume, această teorie a fost confirmată. Personal consider că noțiunea de „granițe” de orice tip este depășită. Într-un viitor mai îndepărtat această noțiune va dispărea. Nicolae BĂCIUȚ: Care ar putea fi, pentru un exilat, înțelesurile dictonului latin „Ubi bene, ibi patria”? Iulian POPA: „Unde-i bine, acolo este patria” nota Cicero. Până la urmă, motivația pentru care mergem la școală, muncim, facem afaceri sau intrăm în politica este pentru că nouă și familiei noastre să îi fie mai bine
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353433_a_354762]
-
stabilirea unui dialog între poezie și alte genuri ale literaturii și ale artei, indiferent de natura creației, acesta fiind motivul celebrărilor. ‘’Manifestările ce au urmat din '99 dedicate "Zilei internaționale a poeziei", în România, sunt legate de Fundația Culturală Orient Latină și de Asociația Culturală ADSUM care organizează din anul 2002 până 2008, spectacole pentru marcarea acestui moment. Apoi, spectacolele încep la Palatul Șuțu, iar anii următori (până în 2012 inclusiv) manifestările culturale de promovare și valorificare a poeziei capăta amploare, fiind
ODĂ POEZIEI!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353442_a_354771]
-
venit din Anglia, se uită cruciș și sunt convinși că ceva nu e-n regulă cu tine. Sigur, e vorba de contextul în care ai venit aici ca să muncești. Nicolae BĂCIUȚ: Care ar putea fi, pentru un exilat, înțelesurile dictonului latin „Ubi bene, ibi patria”? Lucian DUMBRAVĂ: Dintotdeauna am considerat că omul nu aparține efectiv unei patrii, ci Pământului. Oriunde un om se simte bine, acolo este locul lui. Dincolo de reperele de granițe, rămân totuși, acut, reperele de neam, de glie
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
10-25 de ani și are o largă perspectivă de dezvoltare. Vorbind de Canada, linia generală este cea de acceptare. Imensa întindere de pământ canadian trebuie să fie și populată. Nicolae BĂCIUȚ: Care ar putea fi, pentru un exilat, înțelesurile dictonul latin ,,ubi bene, ibi patria”! Elena BUICĂ: Dacă ne referim la stropul de otravă strecurat în acest dicton, cu înțelesul „dacă aici mi-e bine, asta mi-e patria și alta nu mai există", pentru români nu se aplică decât ca
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
putut și ei pe unde au ajuns. Poate că fiecare ar trebui să ne gândim cu ce să contribuim, cu ce am putea ajuta țara care ne-a format. Nicolae BĂCIUȚ: Care ar putea fi, pentru un exilat, înțelesurile dictonul latin ,,ubi bene, ibi patria”! Milena MUNTEANU: Bănuiesc că fiecare om vrea bine și tot mai bine. De aia muncim, de aia învățăm și încercăm să ne clădim o viață mai bună. Oriunde am fi. Totuși, când această căutare perpetuă este
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]
-
Cântărețul de muzică ușoară și latino a fost atins de aripa îgerului cântecului, de copil, apoi i-au fost determinante munca și seriozitatea îngemănate cu talentul. Altfel nu s-ar fi putut! Și-a făcut drum spre scenă cu trupa „Latin Expres”, alături de care a realizat albumul „Pasiuni”, dar a ales apoi să devină un interpret solo care a cucerit în iureș publicul aflat în fața unei noi seduceri muzicale. Piesa „Nu te mai doresc” l-a urcat pe brațe la inimile
CLIPELE CU EL SUNT SĂRBĂTOARE SAU VACANŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352803_a_354132]
-
ghicește o nefericire personală care cere o altă organizare a sufletului și un efort de consolidare prin contemplare.” Autorul Itinerarului sentimental recurge la descrierea lumii în care eul său, călătorind, întâlnește cu emoție urmele evoluției atemporale, dar și urmele poeziei latine, dovedind erudiție. În poezia „Albumul danubian” din care redau un fragment: O! cum gemeau prin vânt, plângând cu aspră voce, Năvarnica Lycorias și phyllodoce Cum alergau de colo—colo despletite Prin valuri de furtună biciuite! Spre ziuă însă crivăul le-
PERPESSICIUS de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352811_a_354140]
-
de sfârșitul sec. al XIX-lea și prima jumătate a sec.XX păstrate la Biserică Sf. Nicolae, care nu au fost depozitate la biserică Sf. Treime, fiind probabil în perioada interbelică încă utilizate la cult ele fiind tipărite cu litere latine. O serie de cărți de cult care nu figurează în Fondul Cerneți, existente la Muzeul Regiunii Porților de Fier, scrise cu litere chirilice este posibil să fi provenit tot de la Cerneți unde au fost utilizate și în scop didactic având
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
v: welsh afal și în cornică. Irlandezul ull se explică prin dispariția lui p inițial, fenomen arhicunoscut. În limbile turcice și mongole găsim: alma, ulma, alim, olma și se crede că reprezintă skr. alma „acru“; în erzya și livoniană umăr. Latină și greacă aveau mal- respectiv mel- ce par apropiate de numele astrului diurn cecen și anume malh, rom. măr este explicat prin rotacizarea lui l. Dar în abază (Abhazia), fostă republică în Georgia, întâlnim soarele mara, exact că varianta română
MĂR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352967_a_354296]
-
forma sima care poate fi cerul arab sema ori începutul ebr. šemeš, eliminat de caucazieni. Relația soare/măr pare și în cazul țig. phabai ce seamănă cu Phoebus din mitologia greacă, iar sli în tibetana se compară cu sol, soarele latin, ori cu sal, soarele din gâro, Assam (India). Neexplicate deocamdată par chin. pingguo, pandhi în burmeză, vashli în georgiana, tao în vietnameza. Legate tot de Apolo sunt și apu în samoana, apala în hawaiană. După alte dicționare numele mărului ar
MĂR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352967_a_354296]
-
pentru conținutul lor, dar și pentru stilul plin de distincție al limbii. În 1949 îi apare la ed. Gallimard prima lucrare scrisă în limba franceză, Précis de décomposition, distinsă în 1950 cu premiul „Rivarol”. A locuit la Paris în Cartierul Latin, ducând o viață destul de retrasă și cultivând darul conversației cu numeroși prieteni, în corespondență dovedindu-se un remarcabil autor epistolar. Epuizând încă din tinerețe interesul pentru filozofia de catedră, Cioran s-a consacrat unor cugetări profund personale: „N-am inventat
EMIL CIORAN DINCOLO DE CULMILE DISPERĂRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352960_a_354289]
-
etc. Din cele de mai sus rezultă că la daco-romani procesul de increstinare are o notă specifică, în sensul că a durat câteva secole, fiind rezultatul contactului direct a populației autohtone și al coloniștilor cu propovăduitorii noii credințe religioase. Limba latină și credința creștină au fost factorii care au contribuit la consolidarea procesului de unificare etnică, lingvistică și spirituală a autohtonilor cu noii veniți în Dacia, de neamuri și credințe diferite. Romanizarea și creștinarea au fost două procese paralele, încât se
BISERICA LUI POPA TANDA de IONEL CADAR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354310_a_355639]
-
se specializează în istorii hazoase, dar întrucât limba sa maternă este franceza, cum de n-a remarcat marea asemănare dintre română și franceză?! Poate din cauza câtorva cuvinte asemănătoare din română și albaneză ... Păi n-avea nici un interes să sublinieze originea latină a limbii române! Interesul dumnealui este să-i prezinte pe strămoșii românilor în stadiul de triburi nomade de păstori care, venind din munții Albaniei, i-au izgonit pe „pașnicii” urmași ai lui Attila, ce s-au așezat în aceste locuri
ISTORIA ROMÂNILOR SCRISĂ PRIN PROCURĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354423_a_355752]
-
Ibericii nu prea cunosc și nu prea știu multe depre sarmale, dar se delectează cu „paella” care are unele ingrediente similare, precum carnea, orezul și mirodeniile...! Fără varza acră însă! Desigur se distrează și vorbesc mult și tare, căci doar latini sunt precum cei de pe meleagurile mioritice. Beau... dar mai puțină tărie și mai mult vin, „sagria” de preferință - un vin roșu amestecat cu rom, bucăți de fructe, cuburi de ghiață și mirodenii... După cina festivă majoritatea vizionează la televizor discursul
TELEGRAMĂ DE LA MADRID (2) – FELIZ NAVIDAD de CAMELIA STOIAN în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354464_a_355793]
-
pe an! Sezonul de ”senderismo” (trekking) începe deci în luna septembrie și se sfârșește în luna mai, când dogoarea verii ne toropește așa de tare încât e de preferat să ne mutăm cu toții în primitoarele valuri ale Mare Nostrum (numele latin al Mediteranei). Îmbinare mai plăcută între efort și relaxare nici că se putea! Acolo, în adâncime și în larg, muntele nu se întrerupe brusc la contactul cu marea, ci se continuă prin abisuri, revelând o lume cel puțin la fel de fascinantă
LOCUL UNDE MUNTELE IESE LA... MARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354454_a_355783]
-
arheologice care mărturisesc că la începuturi ei erau în număr foarte mare. Întregul teritoriu, pe care îl cunoaștem azi, a fost în stăpânirea aburigenilor. Cu alte cuvinte Aborigenii sunt primii locuitori ai acestui continent. Însuși cuvântul Aborigen provine de la Ab(latin) care înseamna “de la” și “origen”, respectiv- origine. Așa dar, ei sunt originarii, adevărații pământeni , a căror rădăcini se află pe pământul Australiei. Aborigenii au trăit, dupa tradiția lor împreună în triburi, ca o familie extinsă. Bărbații din trib se considerau
ABORIGENII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354453_a_355782]
-
CĂTRE ATENIENI Autor: Ion Mihaiu Publicat în: Ediția nr. 1938 din 21 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Choniates este ultimul arhiepiscop creștin al Atenei trimis din orașul lui Constantin înainte de jaful cruciat. A organizat fără succes apărarea Acropolei, cedând orașul latinilor după un asediu prelungit. În memoriile lui a zugrăvit schimbările etnice care zguduiseră Attica în aproape o mie de ani. Ajuns în 1175 la biserica din fostul templu al zeiței întemeietoare, el avea să constate că actualii locuitori aproape nu
CUVÂNTAREA LUI MIHAIL CHONIATES CĂTRE ATENIENI de ION MIHAIU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354510_a_355839]
-
că orașul Limassol prosperă, cunoscând o dezvoltare remarcabilă. Statutul de port la Mediterană permite înflorirea comerțului în Limassol, dezvoltarea lui economică și culturală. Biserica are un rol important în acele vremuri, datele deținute confirmând existența unui număr considerabil de episcopi latini pe insulă. În 1570, invazia musulmană si cucerirea insulei de către turci determină retragerea batalioanelor la mănăstiri și stabilirea lor acolo. Anul 1228 se remarcă printr-un alt episod semnificativ din istoria acestor locuri: regele german Frederick al II-lea ajunge
LIMASSOL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354450_a_355779]
-
alte părți ale Imperiului Roman. În ultimul timp, ideea pare să găsească noi aderenți (L. Wald, D. Slușanschi, op. cit., p. 116 scriu: „a merge vine, ca formă, din lat. mergo, ĕre, dar sensul său este net diferit de al verbului latin «a se scufunda» și poate fi, desigur, datorat unui dacic *merg-/marg «a merge» cf. alb. mërgonj și arm. merdzem «a merge din loc, a se depărta», skr. mărga «cale, drum»“). Verbul margayami „a merge“ (nesemnalat până la noi) este în
CĂLĂTOR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354033_a_355362]
-
kissa pare pis cu p/k, în jap. neko e finalul din esk. sekonok „soare“, poate din alt dialect cu e, eschimoșii zicând siqiniq. URS. Numele animalului provine în i.e. *arktos (vezi DECA, s.v.), dar urs la daci, vechii indieni, latini poate fi comparat cu slavul Hors, soarele de iarnă cu aspirație dispărută. Probabil că slavul sudic meč „urs“ se apropie de ebr. šemeš „soare“ cu š > č. La fel, engl. bear se compară cu beru „soare“ în malto, bera în
LUP.OAIE.PISICĂ.URS. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354034_a_355363]
-
au deschis apetitul pentru cunoaștere și învățătură se înscriu numai personalități marcante. A fost profesorul Ioan G. Coman, care le făcea expuneri de patrologie, de literatură patristică. Profesorul era o somitate, un savant în materie, cunoscător de limbă greacă și latină. Apoi, era Haralambie Rovența, profesorul de Noul Testament, care a publicat nenumărate cărți de comentarii la Noul Testament. Era un om de o bunătate sufletească și de o finețe deosebite. Filosoful Ioan G. Savin, alt om impecabil, pe care studenții îl aplaudau
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
ele denumesc prostia: prost, prostovan și lipsa de educație, de maniere: animal, loază, măgar, porc, râtan, vită. Singurul care denumește atât prostia, cât și lipsa de educație este cuvântul bou. Din punct de vedere etimologic cuvintele amintite au origini diferite: latină: porc Majoritatea sunt termeni literari, rât este regional, iar prostovan este familiar și popular. De remarcat că pentru denumirea aceleiași noțiuni sunt folosite două cuvinte, unul literar și unul regional: porc și râtan, unul literar și unul familiar și popular
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
etc. Din cele de mai sus rezultă că la daco-romani procesul de încreștinare are o notă specifică, în sensul că a durat câteva secole, fiind rezultatul contactului direct a populației autohtone și al coloniștilor cu propovăduitorii noii credințe religioase. Limba latină și credința creștină aufost factorii care au contribuit la consolidarea procesului de unificare etnică, lingvistică și spirituală a autohtonilor cu noii veniți în Dacia, de neamuri și credințe diferite. Romanizarea și creștinarea au fost două procese paralele, încât se poate
BISERICA DIN SATUL NOSTRU de IONEL CADAR în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353160_a_354489]