2,362 matches
-
la alții, sărea în ochi faptul că trebuiau să-i urmeze exemplul, numai că nici unul dintre ei nu voia să fie primul, ar fi însemnat să admită că, în materie de rapiditate a gândirii și de dezinvoltură, cel care primea laurii în această adunare electorală era secretarul. Membrului de comisie care fusese la ușă ca să vadă dacă mai ploua nu i-a fost greu să înțeleagă că mai trebuia să mănânce multă pâine și sare înainte de a ajunge la nivelul unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
pentru că ea nici nu există, ci doar creează iluzia existenței ei. Acesta este și motivul pentru care, atunci când apare, se stinge repede. Multă lume, care poate că înfăptuiește lucruri mari, demne de amintit, deja se și vede apoi încununată de lauri nenumărați, de aplauze spontane și de pomenire eternă, deși, în realitate, nu-i așa. Pentru masele largi de oameni, nimeni nu este important, cel mult interesant, și nici măcar tot timpul, ci doar câteodată... Prin urmare, nu de acest tip de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
orele 5 și 8 își deschid petalele florile dovleacului, macului, zorelelor, susaiului sau păpădiei. Când îți spuneam că Iuta (ornithogalum umballatum), "doamna de la ora unsprezece" a francezilor, și-a deschis petalele, nu mai era nevoie să te uiți la ceas. Laurul anunța, natural, ora 18, opatelul de noapte se deschidea fix la ora 19, în vreme ce regina nopții anunța ora 20. Dacă n-aș face parte din familia orhideelor epifide, așa cum credeai tu, mi-aș fi dorit să fac parte din familia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
dur concurate de Extazia, implantată În afara perimetrului naturist, pe teritoriul comunei Marseillan: dotată cu echipamente spectaculoase (black room, peep room, piscină Încălzită, jacuzzi, iar mai nou, cu cel mai frumos mirror room din Languedoc-Roussillon), Extazia, fără a se culca pe laurii culeși la Începutul anilor 70, avantajată În plus de un cadru Încântător, știuse să-și păstreze statutul de „local mitic”. Totuși, În seara următoare Hannelore și Rudi le propuseră să meargă la Cleopatra. Mai mică, având o ambianță convivială și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
fi apucat, tăticul l‑ar fi trimis imediat și fără probleme la liceu. Mai târziu, Hans va deveni un boss al afacerilor în imperiul creat de tatăl Sophiei, din moment ce s‑a însurat cu fiica acestuia. Își va răscumpăra din plin laurii primiți în avans, pentru ca tatăl Sophiei să nu regrete că‑l are drept ginere. Va trebui să muncească din greu, dar după aceea va fi acceptat. Rezervele inițiale se vor risipi cel târziu la nașterea primului copil. Ideea nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Franța”. De ce s-a mirat lumea? Dintr-un motiv mai deosebit. Care motiv era, în fond și la urma urmei, mai curând o stare emoțională decât un prilej de adâncă și, într-o măsură, pătimașă mirare. Atunci, în acea competiție, laurii au încununat creștetul unei franțuzoaice, evident, dar nu al unei madmoazele de pe continent - adică din inima Franței. Fericita câștigătoare e originară din Insula Réunion. Adică dintr-un departament francez de peste mări și țări. Tot Franța, cu alte cuvinte. Pe domnișoara
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92343]
-
facă hai de ei la comandamentul cu directorul general Ion Vasile, care, inexplicabil, era și general; probabil avea mai multă prestanță, eleganță sau autoritate decât un civil. La comandament mergea directorul sau inginerul șef, obligatoriu însoțit de Șeful reparațiilor sau Laur, fiind cel mai în vârstă din birou după șeful. Într-o zi, la prânz îi spune lui Kenan: - În pauză, ce-ar fi să mergem peste drum?! în paranteză canal. Am văzut niște nuci în depărtare... vreau să fac diseară
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
răspunse nerăbdător Kenan. Și astfel au plecat în zarea zărilor blazate, iar când au ajuns la destinație lui Kenan, neînsurat, nu îi ardea de nuci: - Eu mă culc! își face semnul drept credincioșilor și se întinde moleșit în iarba moale. Laur se urcă voinicește în copacul plin, atât de plin, că îl loveau nucile în căpățână; în vreme ce punga de nailon se umplea văzând cu ochii, zărește două fete ieșind din ierburi și apropiindu-se atât de repede, că nu a putut
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
păcat să te cațeri în nuc? Este pom sfânt, uite pe la poale câte nuci găsești și nu trebuia să urci după ele. Coboară imediat! Fără să mai spună nimic altceva, au pus mâna și au început să adune nuci, iar Laur când s-a dat jos a trebuit să țină doar punga... și gata s-a umplut. Avea acum nuci prea multe culese și a strigat fericit de recoltă: - Kenane... n-ai o pungă? Ele zâmbeau de punga lui și de
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
gândiți la prostioare... doar au râs, n-au avut timp de altele! Din ziua aceea nu i-a mai plăcut ce făceau ! Bine că i-au schimbat șeful și a venit Stănică, zis Urzică, căruia îi plăcea la comandamente, iar Laur cu Kenan, dădeau rasol la situații și fugeau pe la cinematografe. Ce bune filme au văzut în timpul orelor de program! Nu vă întrebați curioși cum se numeau... nu ar ști nimeni, doar că din când în când se trezea și striga
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
râdeau... erau tineri doamne sau doamnă! Un alt fel de membrii Niciodată n-a luat în serios partidul! Îi era complet indiferent, însă secretarul de partid, șeful secției auto, Rebegila Mitică, insista, făcea presiuni e drept, discrete, de câte ori venea pe la Laur prin birou. Deseori lansa apropouri voalate și în final nu avea cum să scape de această onoare! Ar fi intrat în colimatorul cine știe cui, o teamă nelămurită îl străbătea, un organism nesănătos, care-l prevenea.. ai grijă! ai familie și nu
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
Nici nu trebuie... Ivanov, comandantul te simpatizează, chiar mi-a spus ca trebuie să te facem neapărat membru de partid, avem nevoie la tineret, de oameni de bază! - Domnule Rebegilă, am 30 de ani, nu mai sunt de UTC ! râse Laur. - Nu contează, fii fără grijă! Partidului îi este necesar toți oamenii pricepuți! Și completă o coală de hârtie valorând doi bani, în timp ce Rebegilă îi explica organigrama partidului. Secretarul de partid pe Canal, unul Burlacu era scos din producție și avea
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
îl aștepta! Congrese, întruniri, tratate, doctrine, strategii, filozofie marxistă, tomuri de materialism dialectic și bineînțeles științific, cărți, anexe și broșuri! O întreagă istorie de reuniuni, însă faptic se puteau cita câteva idei afișate pe lozincile din orice sală de spectacol! Laur ar fi trebuit să se pună cu burta pe carte. Când Rebegilă îi văzu fața înspăimântată, îl bufni râsul! - Fii fără grijă! Dacă îți intră ceva în cap e bine! Măcar statutul să îl studiezi bine! Statutul... o cărticică mică
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
de literatură, aruncate în biblioteca personală. Timp de două luni nu se întâmplă nimic... se părea că l-a uitat toată lumea! Nu putea spune nimănui că nu-l interesa acest partid și nu înțelegea legătura între el și munca lor. Laur își vedea numai serviciul, prietenii și avea grijă de familie, însă dacă nu se putea altfel, va proceda ca toată lumea! Una vorbeau și alta se-ntâmpla! După ce trecu timp suficient să uite această problemă într-o zi spre sfârșitul programului
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
o viteză năucitoare, împingând pământul în depozite. Asistența părea o muscă minusculă printre uriași, însă cunoscând traseele, au reușit să se strecoare destul de repede la șosea. Rebegilă în semn de prețuire nu s-a așezat în față... a venit lângă Laur să schimbe câteva vorbe. Și-a dat seama repede, că Laur este bâtă, sau cum se spune ‘’tufă de Veneția’’ în ale politicii. Nici măcar din statut nu învățase legile de bază. Atunci Rebegilă a început munca de lămurire în ale
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
minusculă printre uriași, însă cunoscând traseele, au reușit să se strecoare destul de repede la șosea. Rebegilă în semn de prețuire nu s-a așezat în față... a venit lângă Laur să schimbe câteva vorbe. Și-a dat seama repede, că Laur este bâtă, sau cum se spune ‘’tufă de Veneția’’ în ale politicii. Nici măcar din statut nu învățase legile de bază. Atunci Rebegilă a început munca de lămurire în ale politicii partidului, să nu meargă acolo chiar neștiutor. Laur, cu ochii
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
repede, că Laur este bâtă, sau cum se spune ‘’tufă de Veneția’’ în ale politicii. Nici măcar din statut nu învățase legile de bază. Atunci Rebegilă a început munca de lămurire în ale politicii partidului, să nu meargă acolo chiar neștiutor. Laur, cu ochii blegiți de hâțânarea ritmică a arcurilor mașinii, îl privea admirativ cum se ambalase... părea că-și expune ideologia sa, proprie și personală! Cu aceste idei neașteptate, originale, spontane, Rebegilă spera să hărțuiască mintea interlocutorului, însă toate îi intrau
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
termic și știi cât de greu se înlocuiesc... trebuie să desfaci tot buldozerul să scoți cutia! - Dar ai învățat ceva pentru astăzi? - Ei pe naiba... n-am citit nimic, însă mi-a povestit Rebegilă tot materialismul dialectic pe drum ! spuse Laur zâmbind, - Eu am citit ceva, dar am niște emoții! - Și eu... că nu știu nimic! Râdeau... se cunoscuseră la un simpozion de prezentare al firmei Euclid și rămăseseră de atunci prieteni. Un coleg din IUGC, pe care-l cunoștea, s-
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
din IUGC, pe care-l cunoștea, s-a apropiat de el și i-a șoptit, - Doar n-or fi nebuni să ne pice că nu prea am învățat! Avea cu el două cărți roșii și groase care după părerea lui Laur ar fi fost suficiente, dacă le știa, să treacă prin cele mai dificile încercări. - Bănuiesc că ne trec ei, dacă nu ne-or amâna! Îi răspunse mohorât cu gândul la ce va face. Toți încercau să mai învețe câte ceva, consultându
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
le știa, să treacă prin cele mai dificile încercări. - Bănuiesc că ne trec ei, dacă nu ne-or amâna! Îi răspunse mohorât cu gândul la ce va face. Toți încercau să mai învețe câte ceva, consultându-se în diverse probleme, doar Laur nu venise pregătit cu nicio carte. Se uită la Rebegilă cum stă de vorbă cu ceilalți cunoscuți, cu atâta tupeu despre ei, că starea lui se schimbă și deveni mai sigur pe sine! Când le-a venit rândul să intre
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
pe care le-a tot dat în cursul vieții. Rebegilă se duse întins la Burlacu și-i strânse mâna zdravăn, zâmbind bucuros. Comisia formată din vreo cinci membrii îl cunoșteau și au dat mâna veseli. Au dat-o și cu Laur cu excepția secretarului, care nu s-a mișcat, iar el nu îndrăznea, fiind prea departe sau prea sus... poate prea sus pentru el! Au fost poftiți să ia loc și imediat s-a potolit agitația celor din sală. Ei doi erau
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
prea sus pentru el! Au fost poftiți să ia loc și imediat s-a potolit agitația celor din sală. Ei doi erau foarte apreciați din start, fiindcă lucrau la Șantierul Național al Tineretului... secretarul nici nu s-a uitat la Laur, parcă era inexistent. El se întreba, dacă cumva nu fusese recunoscut, ceea ce ar fi fost imposibil. S-a văzut în altă viață, fără griji, inconștient în tinerețea lui și acum, presiunea partidului se simțea de departe din hăurile timpului. Abia
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
poate vedea ceva si a început s-o bălmăjească, însă Rebegilă nu l-a lăsat și a început cu limbajul lui de lemn. Când a terminat ce avea de spus, Burlacu fără să privească pe nimeni, exclamă: - Foarte bine tovarășul Laur! Ulterior află, în caz că nu știa candidatul, trebuia să răspundă secretarul care l-a propus! În continuare nu-l mai lăsă Rebegilă... răspunse la toate întrebările parcă îl băgase în priză cineva, iar laudele le primea tot Laur! Când termină de
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
Foarte bine tovarășul Laur! Ulterior află, în caz că nu știa candidatul, trebuia să răspundă secretarul care l-a propus! În continuare nu-l mai lăsă Rebegilă... răspunse la toate întrebările parcă îl băgase în priză cineva, iar laudele le primea tot Laur! Când termină de răsfoit carnețelul Burlacu, întrebă curios: - Mai are cineva de întrebat ceva? În murmurele aprobative... de negație, din nou îl auzi pe Burlacu încheind, - Se acceptă cererea candidatului de primire în rândurile partidului comunist și o vom trimite
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
Se acceptă cererea candidatului de primire în rândurile partidului comunist și o vom trimite mai departe la județ! Felicitări! Deci s-a considerat suficient nivelul atins de tânărul candidat, însă l-a mirat situația. Burlacu punea întrebările, Rebegilă răspundea și Laur primea de fiecare dată felicitările! A ajuns singur la concluzia, că le merita! Când a ieșit afară Laur era amețit! Nici nu s-a pus problema să se tundă! Doar lucrau teoretic la Șantierul Național al Tineretului, însă practic deserveau
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]