3,620 matches
-
al Speranței, pe care aceasta îl crezuse mort pe front. După nașterea lui Zare, Speranța înnebunește. Radu și Zare sunt crescuți în casa bătrânului învățător Popescu, până când fiul acestuia, Florea, este arestat, victimă a unei delațiuni. Zare este trimis la Leagănul de orfani, apoi la Casa de copii școlari din Sinaia. Parcursul existențial al personajului se recompune din detalii „îngropate“ în text, din dialoguri cu Radu, din scrisorile sale și din mărturiile celorlalți. Ca adolescent, trăiește trei experiențe modelatoare. În clasa
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
dialectică, din statică, așa cum se arăta încă în luminism" (s.n. Existența romantică, p. 12). E. Spranger evidențiază și el metamorfozele iluminismului, care "s-a transformat chiar în opusul său, dar de murit, n-a murit niciodată": "Tocmai raționalismul berlinez este leagănul nemijlocit al romantismului" (Wilhelm von Humboldt..., p. 40). O altă dovadă a deschiderii iluminismului către romantism (fie el și în ipostaza de "iluminism istorist", cum îl numește Schnädelbach vezi infra nota imediat următoare) este faptul că prelungiri iluministe pot fi
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cînta bine). Cîrcăiac Cînd te-o mușca cîrcăiacul* (patruzeci de-picioare), să te dea în scîrci* patruzeci de oameni, dacă vrei să nu mori. Cînd te mușcă cîrcăiacul, nu mai ai leac. Ca să te lecuiești, trebuie să te legene în leagăn de mătase nouă frați din nouă sate. Cîrcel Să nu mănînci cîrcei de la viță de vie, că te apucă cîrceii. Cîrciumă Cînd cineva va mătura de la ușă spre fundul casei, trage să vie oameni în casă; așa fac cîrciumăresele, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pene pe la încheieturi. Să nu ții la casă, în ogradă, plopi și brazi, că sînt copaci de pagubă. Copcă Să nu iei niciodată de pe jos copci, căci faci a sărăcie. Copil Se crede că, dacă un copil mic leagănă un leagăn deșert, în acea casă în curînd se va naște un nou copil. Se crede că, dacă dă cineva mîna de sărutat peste prag, acela va avea mulți copii. Se crede că acei copii care se nasc șchiopi, orbi etc. sînt
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
expus pericolelor de apă; dacă are dungă roșie pe grumaz, va muri de foc. Spre a înlătura aceste pericole, tata și mama se taie la degetul cel mic de la mîna stîngă și lasă să cadă trei picături de sînge sub leagănul copilului zicînd: „Ia și ne apără pe noi toți de foc și de apă, de fier și de piatră, de boală și de blînzie*.“ Cînd copilul se tunde, adică i se ia din moț de nașul său, trebuie să fie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-i mai moară și alți copii. Cîte firmituri are cineva dinainte cînd mănîncă, atîția copii o să aibă. Să nu se dea cu vreo mătură sau ghem în vreun copil, căci nu mai crește. Să nu se pună un copil în leagănul altuia, căci ia crescutul acelui copil. în joacă, să nu se bată copiii mici cu palmele peste tălpile picioarelor, căci nu mai cresc. Cînd cineva trece peste altul și acela peste care a trecut înnoadă chiotoarea, cel care a trecut
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se lua, c-apoi din ele ar ieși Necuratul. Să nu strici stîrpitura de ou crudă, ci s-o învălești în jăratec, că-i dracul înăuntru în chip de șarpe. Se crede că, legănînd un casnic deja în vîrstă un leagăn deșert, lea gănă un duh necurat. Dracul iese întotdeauna la miezul nopții pe locul unde s-a făcut vreun omor. Copiii pierduți se prefac în diavoli sau draci, și zi și noapte plîng, zicînd: „Vai de noi și de cine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să n-o lese mult în casă, ca să nu îmbătrînească la părinți. îndată după ce te-ai lăut, e bine să te speli cu apă rece, că de nu, apoi șede Maica Domnului în genunchi. Leagăn Cînd se răstoarnă copilul în leagăn, să-l ferești de foc și de opăreală. Să nu vinzi leagănul în care au crescut mai mulți copii, că nu e bine. (Gh.F.C.) Dacă legeni leagănul gol, copilul nu mai crește. (Gh.F.C.) Legumă Legume și mai ales leuștean de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îndată după ce te-ai lăut, e bine să te speli cu apă rece, că de nu, apoi șede Maica Domnului în genunchi. Leagăn Cînd se răstoarnă copilul în leagăn, să-l ferești de foc și de opăreală. Să nu vinzi leagănul în care au crescut mai mulți copii, că nu e bine. (Gh.F.C.) Dacă legeni leagănul gol, copilul nu mai crește. (Gh.F.C.) Legumă Legume și mai ales leuștean de ți se fură din grădină, verdețurile se usucă. Lehuzie Femeia lăuză să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu, apoi șede Maica Domnului în genunchi. Leagăn Cînd se răstoarnă copilul în leagăn, să-l ferești de foc și de opăreală. Să nu vinzi leagănul în care au crescut mai mulți copii, că nu e bine. (Gh.F.C.) Dacă legeni leagănul gol, copilul nu mai crește. (Gh.F.C.) Legumă Legume și mai ales leuștean de ți se fură din grădină, verdețurile se usucă. Lehuzie Femeia lăuză să nu se uite pe vreo cîmpie cu iarbă verde, căci se va usca acea iarbă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ceapă, ca să aibă copiii vederi bune. Cum naște o femeie, se bate un canaf de lînă roșie deasupra ușii (Bucovina) sau se împlîntă cu un ac o strămătură* roșie (Moldova), sau se împlîntă în pragul ușii un cuțit, iară în leagăn se pun două ace, ca să nu se deoache copilul și să nu se apropie Necuratul de el. Cînd a face femeia, să nu fie în casă nimeni de parte bărbătească, că-i rău. Și cînd a intra unul, ia-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gură, atunci te poți trezi și ușura. Cînd se iau cărbuni de la o casă cu copii mici, apoi se dă un cărbune înapoi peste prag, ca somnul să rămîie la copii. Cînd te duci la o casă cu copil în leagăn, îi dai semn cîte-un fir din brîu, din blană sau o codiță - ceva, în sfîrșit, din ceea ce ai, zicînd: „Să doarmă bine ca mine, să crească mare și gras ca mine“, iar de ești slab, zi-i: „Să fie gras
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
faci semnul crucii. Dacă un copil mic doarme ziua, iară noaptea plînge, apoi să i se deie apă din acea fîntînă din care apoi se ia apă și se face scăl dătoare pentru copil, și el apoi doarme noaptea. în leagănul copilului să nu se culce altul, că-i ia somnul. Dacă un copil nu are somn, să i se țină scutecele la stele și a doua zi să-l înfașe cu ele, că i va veni somnul. De copilul nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu ele sara la culcușul găinilor și se zice de trei ori: „Găinilor, vă dau această mămăligă vouă și voi să dați somnul vostru (cutăruia).“ După aceea, se aruncă una din acele mămăliguțe la găini, iar cealaltă se pune în leagănul copilului. Femeile care se duc la munci și dorm pe cîmp fac mai întîi cruce locului unde dorm, ca să nu vie șoimărițele să le pocească, și cînd se scol lasă în loc un semn, că de va fi ceva, să se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ajunul sărbătorilor mari, ca în ajunul sfintelor Paști, dacă vei mînca cîțiva căței de ai, nu te teme că-ți va mînca strigele inima. Cînd se naște un copil, se împlîntă în pragul ușii un cuțit și se pun în leagăn două ace ca să se împiedice strigoii să se apropie să ia copilul. Strigoiul e dezgropat la cumpăna nopții, cînd dorm apele, dus într-o pădure, unde fie e ars cu totul, fie i se arde numai inima. Cenușa se aruncă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rug - tulpină de plantă tîrîtoare rujă - măceș rumegă tură - rumeguș S sacaluș - tun mic sahan - castron metalic săcări - cereale săcărica - chimen săceală - țesală sărindar - rugăciune făcută de preot patruzeci de zile la rînd scaicior - sticlete scîrbă - supărare, necaz, tristețe scîrci - leagăn scodoli (a) - a scobi scopi (a) - a scuipa; a scuti; a castra scuti (a) - a trece prin cuțit secară - mălură semincer - plantă pentru sămînță sfetitel - ierarh sfleder - sfredel sfoiegi (a) - a (se) strica sisiac - pătul de nuiele sitișcă - vas-strecurătoare pentru
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
atât sub aspect spațio-teritorial, cât și temporal, le vom aborda în manieră holocronică și pe etape distincte, periodizate după criterii de ordin istoric. 2.1.1. Cadrul istorico-geografic în epoca preislamică După cea mai plauzibilă teorie, peninsula arabă este considerată leagănul popoarelor semitice în ansamblul lor, de unde au emigrat spre spațiul Semilunei Fertile și au devenit cunoscuți în istorie ca babilonieni, asirieni, caldeeni, amoriți, canaaniți, fenicieni, arabi, evrei etc. Originea lor comună este atestată de numeroase similarități în plan lingvistic (rădăcina
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
și neîndeplinit, conjugarea verbelor urmează aceleași paradigme, pronumele personale, numeralele și denumirea părților corpului sunt aproape identice), în plan social (instituții sociale și credințe religioase cu substrat asemănător) și în plan psihosomatic (trăsături fizice și mentale apropiate). Alte teorii localizează leagănul trunchiului semitic comun undeva în estul Africii ori în Mesopotamia. Teoria mesopotamiană este însă vulnerabilă, întrucât este greu de admis că un popor ar putea trece de la stadiul de agricultor pe malurile unui fluviu, la cel de nomad, contrar legilor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
un popor ar putea trece de la stadiul de agricultor pe malurile unui fluviu, la cel de nomad, contrar legilor sociologice privind etapele istorice, iar teza africană mai mult naște întrebări decât oferă răspunsuri 90. Acceptarea Arabiei (Nejd sau Yemen) ca leagăn și sursă a migrației popoarelor semite nu exclude posibilitatea ca acestea să fi constituit undeva în estul Africii, într-o perioadă mult anterioară, un singur grup uman împreună cu hamiții, iar din această comunitate cei numiți ulterior semiți să fi traversat
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
estul Africii, într-o perioadă mult anterioară, un singur grup uman împreună cu hamiții, iar din această comunitate cei numiți ulterior semiți să fi traversat spre peninsula arabă, probabil prin strâmtoarea Bab-elMandheb. Astfel, Africa pare a fi patria semito-hamiților, iar Arabia leagănul neamului semitic și punctul central din care a pornit răspândirea lor. Semiluna Fertilă a fost în schimb, scena pe care s-a dezvoltat civilizația semită. Pe acest fond, a fost emisă ipoteza potrivit căreia, în cicluri recurente de aproximativ 1
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
acum la controverse, fie și predilect academice. Ea ne evocă un focar de cultură, Latium, de unde au pornit inițiative pline de urmări pentru lumea întreagă. Pentru a înțelege mai bine istoria popoarelor, spunea Guizot, trebuie să stai mult timp lângă leagănul lor și să le urmărești pas cu pas intrarea în carieră." În cazul de față, recomandarea e cu atât mai oportună cu cât e vorba de un popor care a legiferat oarecum pentru umanitate. Difuzarea limbii latine, a juridicității respective
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
nu numai un bun management, ci adevărată renovare literară, libertate de creație, tendințe ce continuă și azi, când se vorbește despre perioada "post boom". Ernesto Sábato scrie în La cultura en la encrucijada nacional 34 că relațiile culturale dintre Franța, leagănul culturii europene, si America Latină existau într-un singur sens: admirație din partea asta de lume și indiferență sau dispreț de partea cealaltă. Până într-atât încât, continuă Sábato, în timp ce un biet popor sud-american dădea limbii franceze trei dintre marii săi poeți
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
în care lumea noastră se distruge, singurele care ne pot scutură din inerția în care trăim. Spunea Donne că nimeni nu doarme în căruță care-l duce de la inchisoare la groapa și, cu toate acestea, cu toții dormim pe drumul dintre leagăn și groapă, sau cel puțin nu suntem pe deplin treji"54. Sábato îl provoacă într-una din conversații pe Borges, întrebându-l ce crede despre Dumnezeu, la care Borges îi răspunde că, din punctul lui de vedere, teologia este literatura
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
originii sale marginale, faptului că, "născut în La Plata, reprezenta insatisfacția și năzuințele oamenilor locului, însă fără a se fi oprit aici. Tangoul avea o forță sugestiva și o cadența molipsitoare care i-au deschis ușor ușile. A trecut de la leagăn la centrul orașului"150. Tangoul este un univers mental special, care pornește de la suburbie, în mod simbolic, de la lumea romantică a subconștientului, din străfundurile omului, de la marele mecanism interior care se cheamă destinul acestuia: Nu ai prea multa soarta/ Ești
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
scăpa printre mâini este timpul, iar focul este inima tangoului, reprezentată de burduful bandoneonului. Începând cu "scumpă mea mama", până la "încă îmi mai aud maica / încă o aud cum ma mintea / pentru ca viața nu mi-a dat / ce ea în leagăn îmi spunea", mama, ca simbol al căminului, este o constantă în textele tangourilor, dar mama este și Buenos Aires, stăpâna ținutului La Plata, că mama care are grijă de fiii ei, într-un spațiu magic, care îi dă locuitorului identitate, nume
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]