2,513 matches
-
Eremia Grigorescu, Ecaterina Teodoroiu, Ion Dragalina, David Praporgescu, iar în partea a doua, versuri semnate de G. Stratulat, C.A.I. Ghica, Al. Macedonski (Rondelul înecaților, Sonetul nestematelor, Sonetul puterii), Cridim (Christea N. Dimitrescu), A. Mândru, V. Voiculescu (Stema țării, Cântecul lebedei), G. Tutoveanu, C. Râuleț, precum și proză de Al. Cazaban, Al. Macedonski, Artur Gorovei, teatru de N.G. Rădulescu-Niger, traduceri din Byron și Tolstoi. Alți colaboratori: Constanța Hodoș, Mihail Celarianu, Virgil N. Duiculescu. I.H.
ILUSTRAŢIA NEAMULUI NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287530_a_288859]
-
principal traduceri cursive din literatura universală, precum și colaborări ale unor scriitori ca Al. Vlahuță și Carmen Sylva, cu poezie, Al. Odobescu, Mihail Sadoveanu, I.Al. Brătescu-Voinești, B. Delavrancea, cu proză. Se traduce din Walter Scott (Quentin Durward), Georges Ohnet (Cântecul lebedei), Edgar Allan Poe (Cotoiul negru), Gabriele D’Annunzio (Martirul), Grazia Deledda (Directorul), Björnstjerne Björnson (Pulbere), Gustave Flaubert (Doamna Bovary), Maurice Maeterlinck (Moartea unui cățeluș), Marcel Prévost (Ochii), P. D’Enjoy (Floare de mai), Balzac, Maxim Gorki, Paul Bourget, August Strindberg
CARTEA LUMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286130_a_287459]
-
Reușită este pictură de mediu: mediile cosmopolite, în Trupul care își caută sufletul, și atmosfera de familie evreiască, în Evadare. În genere, facilitatea îi minează proza. C. a fost însă o bună autoare - inventiva, vie - de literatură pentru copii (Căsuța lebedei, 1922, Fluierul fermecat, 1924, Să povestim, 1931, Bombonel și Totonel, 1936, Kiki și Riki, 1936, Pit și Pitulice, 1946, Ciufuleț, 1959, Drum fără popas, 1960). Pentru cei mici, a tălmăcit (din H.Chr. Andersen, Ch. Perrault, C. Pineau), a adaptat
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
A. de Bréhat, 1923,Măriuca, după Spielhagen, 1925) și a romanțat (Între până și spadă, 1963, îl are ca personaj pe domnitorul-cărturar Dimitrie Cantemir). SCRIERI: Crezul ocnașului, București, 1913; Între artă și iubire, București, 1918; Carnavalul vieții, București, 1921; Căsuța lebedei, București, 1922; Aventurile unui mic bucureștean, București, 1923; Fluierul fermecat, București, 1924; Săptămâna unei îndrăgostite, București, 1924; Măriuca, București, 1925; Să povestim, București, 1931; Trupul care își caută sufletul, București, 1932; 30 de zile în studio, București, 1933; S.O.
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
ce amintesc de universul poetic bacovian. Ceea ce îl deosebește însă pe C. este discursivitatea, tonul voit prozaic - semne lingvistice ale unei atitudini antipoetice, în care tresăririle vitalității („Poeți! Voi trebuie să agitați lumea”) sunt repede înghițite de un scepticism atotcuprinzător: „Lebedele nu-mi știu zarea. / Cerul nu mă mai conține. / Când și când, doar disperarea / Intră-n lespedea din mine... „Omul profilat pe cer” al lumii poetice a lui C. nu mai are nimic din tonusul vitalist și privirea încrezătoare caracteristice
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
Anghelescu, București, 1976; Zilele și umbra mea, îngr. și pref. Corneliu Popescu, Iași, 1976; Poezii în vers alb, îngr. și postfață Corneliu Popescu, Iași, 1983; În căutarea Atantidei, îngr. Doina Florea și Corneliu Popescu, pref. Adrian Butură, Cluj-Napoca, 1989; Strada Lebedei nr. 8. Pagini de jurnal, pref. Mircea A. Diaconu, București, 2002; În căutarea Atlantidei (fragmente noi), îngr. și pref. Mircea A. Diaconu, Iași, 2003. Traduceri: Suflet nipon, Cernăuți, 1937. Repere bibliografice: Călinescu, Ist. lit. (1982), 907; Traian Cantemir, Profilul etic
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
Fizică stării lucide amintesc de retortele științelor exacte. Volumul este însă o alchimie a sentimentelor dozate în așa fel, încât cuvintele să nu-și dezvăluie în întregime înțelesurile, ele urmând a fi descifrate de fantezia cititorilor (Scribii cu gâtul de lebădă, Liniște). Un titlu (Libertatea de a trage cu praștia) amintește de poezia lui Geo Dumitrescu, iar câteva balade sunt scrise în maniera folk (Aleluia!, Cântec). Aceeași tehnică a corespondentelor este folosită și în poeziile pentru copii. Dintre numeroasele studii publicate
CHIŢIMIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286216_a_287545]
-
comunele Beciu, Uda-Clocociov (în județul Teleorman) și la Azuga. Revine în București pentru a-și publica primele volume de versuri. Este angajat corector la Editura pentru Literatură în 1968, apoi la Editura Litera. Cartea de debut se intitulează Oglinda cu lebede (1968). Titlul sugerează, desigur, reflectarea artistică, planul secund, pe ale cărui volute estetice evoluează o vreme poetul. Creația sa reține în cercuri concentrice, de acumulare treptată, influențe argheziene sau blagiene, repede depășite. Versul cu tente expresioniste și tonalitate de incantație
CHIVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286219_a_287548]
-
cealaltă, / o față acoperindu-se cu alta / și-ntre ele vipera-mi mursecă / irozi ca-n marea roșie petrecând” (Fabulă cu mâna). În Muntele (1990), nesfârșită variație pe aceeași temă, înflorește un zâmbet sceptic în fața posibilei extincții. SCRIERI: Oglinda cu lebede, București, 1968; Saturnala, București, 1969; Arena cu idoli, București, 1971; Păsării, un cer limpede, București, 1974; Poeme, București, 1975; Cina, București, 1977; Răpirea, București, 1978; Corabia pe două mări, București, 1979; Hybris, București, 1980; Judecata în Anthares, București, 1981; Viața
CHIVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286219_a_287548]
-
Cu leii de aur, București, 1984; Marea ca ieșire la cer, București, 1987; Muntele, București, 1990; Lipsa, București, 1997; Lovitura fără atingere, București, 1999; Sub cer torențial, București, 1999; Invulnerabilul, București, 2000. Repere bibliografice: Simion Bărbulescu, Aurelian Chivu, „Oglinda cu lebede”, IL, 1969, 8; Simion Bărbulescu, „Saturnala”, CL, 1970, 7; Ioana Crețulescu, Imaginea țării de eres, LCF, 1977, 42; M.D. Lesovici, „Cina”, CRC, 1977, 45; Popa, Dicț. lit. (1977), 147; Mirela Roznoveanu, Lirismul sălbatic, LCF, 1979, 7; Popa, Ist. lit., II
CHIVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286219_a_287548]
-
a se racorda la orientarea mai nouă a poeziei: peisaje autumnale cu arbori goi, frunze moarte și ploi neîntrerupte, câmpuri cu corbi, ca la J. Laforgue, orașul, stilizat în felul lui G. Rodenbach, ca o cetate moartă unde străjuiesc doar lebedele. Sunt cultivate, de asemenea, imagini nocturne, lunare, reci, se invocă sunete înfiorate, de flaut sau viori, căderea apei în bazine, muzicalitatea versului devenind, câteodată, plină. Lipsit de temperamentul unui simbolist autentic, C. participă discret numai la familiarizarea cu o recuzită
CISMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286278_a_287607]
-
Aceste divinități comunică totuși cu ființele umane în diferite chipuri. Zeus este un mare seducător, dar nu se știe ce limbă vorbește. Își semnalează prezența în spațiul realității sub forma unei ploi de aur, a unui taur sau a unei lebede. Și răspunde la rugăciuni: rugat de Semele să se înfățișeze sub formă divină, i se arată în toată gloria, ceea ce, vai, o distruge literalmente pe amantă. În Iliada și Odiseea, Atena vorbește în greacă cu Ulise, asemenea lui Circe sau
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
ne scoată din plin ev mediu pe tărâmul vieții contemporane.<ref id=”1”>E. Lovinescu, Istoria civilizației române moderne, ediție și studiu introductiv de Z. Ornea, Editura Minerva, București, 1997, pp. 46-47.</ref> Junimea este parte din lungul cântec de lebădă al Moldovei, în deceniile de după Unire. Față cu dinamismul centralizator al unui stat ce preia ordinea iacobină, mizând pe unitate și omogenitate ca factori în construcția identitară, Moldova este redusă la postura de bazin intelectual care alimentează, prin export cultural
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
sacrificiului lui Garibaldi. Câmpia de la Islaz este parte din această hartă europeană a reveriilor revoluționare. Simptomatic, linia de demarcație dintre pasiunea națională și „chestiunea socială“ străbate întreg secolul al XIXlea. Și, dacă expediția lui Garibaldi de la 1860 este cântecul de lebădă al unei revoluții a națiunilor, niciodată înfăptuită cu adevărat, socialismul și comunismul vor fi noile repere în jurul cărora se va aduna oștirea proletară, ca detașament al viitorului. Aici, ca și în alte puncte, Franța indică Europei drumul de urmat. Răscoala
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Imagini alb-negru dintr-un studio fără decor. De fapt, totul e alb. Prezența celor doi dansatori umple spațiul, convingându-te că un singur element scenografic ar crea, dintr-o dată, impresia de aglomerare. Adie mișcări, poziții, atitudini din baletul clasic, "Lacul lebedelor", "Giselle"... Lipsa decorului dublată de absența muzicii aseamănă dansatorii unor păsări ce planează fericite sub cerul liber. În alt moment, se aude numai "dulapul"1 lui Johnny Răducanu, con pizzicato 2, notele accentuate impulsionând sau, dimpotrivă, sprijinind mișcările arcuite. O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de supraviețuire, când am ajuns în Occident mi-a prins foarte bine să știu carte). Iar Myriam Răducanu mi-a spus: "Băiatule, învață carte, învață stilul clasic, nu părăsi stilul clasic". Ce era "clasicul" pentru noi? Era așa: în "Lacul lebedelor", un băiat trebuia să aștepte actul al III-lea (în cel mai bun caz, dacă era "prinț") și atunci să mai facă un dublu tur și trei piruete. Pentru o fată era altceva: mai avea Lebăda mare, Lebăda mică, Lebăda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Era așa: în "Lacul lebedelor", un băiat trebuia să aștepte actul al III-lea (în cel mai bun caz, dacă era "prinț") și atunci să mai facă un dublu tur și trei piruete. Pentru o fată era altceva: mai avea Lebăda mare, Lebăda mică, Lebăda albă, Lebăda neagră e superb pentru o fată. A.V. Deci, simțeați că repertoriul dumneavoastră era restrictiv? G.C. Foarte restrictiv. Și chiar când dansai "prințul" era restrictiv, pentru că mă vedeam blocat într-un fel de estetică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
în "Lacul lebedelor", un băiat trebuia să aștepte actul al III-lea (în cel mai bun caz, dacă era "prinț") și atunci să mai facă un dublu tur și trei piruete. Pentru o fată era altceva: mai avea Lebăda mare, Lebăda mică, Lebăda albă, Lebăda neagră e superb pentru o fată. A.V. Deci, simțeați că repertoriul dumneavoastră era restrictiv? G.C. Foarte restrictiv. Și chiar când dansai "prințul" era restrictiv, pentru că mă vedeam blocat într-un fel de estetică de acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
lebedelor", un băiat trebuia să aștepte actul al III-lea (în cel mai bun caz, dacă era "prinț") și atunci să mai facă un dublu tur și trei piruete. Pentru o fată era altceva: mai avea Lebăda mare, Lebăda mică, Lebăda albă, Lebăda neagră e superb pentru o fată. A.V. Deci, simțeați că repertoriul dumneavoastră era restrictiv? G.C. Foarte restrictiv. Și chiar când dansai "prințul" era restrictiv, pentru că mă vedeam blocat într-un fel de estetică de acum 100 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
băiat trebuia să aștepte actul al III-lea (în cel mai bun caz, dacă era "prinț") și atunci să mai facă un dublu tur și trei piruete. Pentru o fată era altceva: mai avea Lebăda mare, Lebăda mică, Lebăda albă, Lebăda neagră e superb pentru o fată. A.V. Deci, simțeați că repertoriul dumneavoastră era restrictiv? G.C. Foarte restrictiv. Și chiar când dansai "prințul" era restrictiv, pentru că mă vedeam blocat într-un fel de estetică de acum 100 de ani, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cunoscut, se respectau! A.V. Ce subiecte, ce teme ați vrea să atingeți într-un viitor film, sau spectacol de teatru? Pe care nu le-ați atins până acum. A.V. Am scris o adaptare a piesei lui Cehov "Cântecul lebedei" pentru un spectacol intitulat " Noaptea bufonilor", pe care vreau să-l fac în vara care vine cu Ilie Gheorghe și Marian Râlea la Teatrul Național "Radu Stanca" din Sibiu tocmai pentru că managerul Constantin Chiriac a făcut din acest teatru o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
percepție greșită asupra României. România, să ne fie clar, nu are o imagine bună în Austria. Carol Sebastian: De ce? Mihai-Răzvan Ungureanu: Of, Dumnezeule. Carol Sebastian: Bun, nu mai intrăm în amănunte. Mihai-Răzvan Ungureanu: De unde vreți să pornesc? Carol Sebastian: De la lebede, dar nu mai intrăm în amănunte. Domnule Ungureanu, totuși ați primit, de când cu scandalul ăsta, pe canalele dumneavoastră semnale de la austrieci? Îi îngrijorează ce se întâmplă cu OMV? Sincer. Mihai-Răzvan Ungureanu: În ce sens? Carol Sebastian: Să vină să spună
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
apelor marine (pe girle cu deschidere directă în mare) cu cele fluviale (prin canale și girle). Cele două lacuri principale, Zătonul Mic și Zătonul Mare, din cauza abraziunii marine își lărgesc continuu legătură cu Marea Neagră. Lacurile oferă condiții ideale pentru cuibăritul lebedei mute și pentru hrană speciilor limicole, abundente, de asemenea, si pe insula Sacalin, unde se află și cea mai mare colonie de chire de mare (Sterna sanvicenzis). Atât luciile de apă cît și grindurile și plajă litorala sunt locuri de
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
fi mereu pretutindeni,/ legat de trup,/ sîngele meu susură încă.// Toate izvodesc,/ pleacă și se întorc.// Alunecînd pe lacrimă, trăiesc" (Atingere). Modelul Ungaretti e urmat cu rezultate caracteristice: "Mi s-a părut/ că ai urcat pe umbră/ și ai dispărut./ Lebădă erai,/ făcîndu-mi semne/ disperate cu aripile./ Cerul se cojise/ și zborul tău - ce jalnic era -/ săpa imensitatea" (Semne, semne). A doua direcție pe care o reflectă versurile lui Radu Cange este una "naivă", capabilă de perspective infantil-mirifice. De data aceasta
Sub semnul singuratății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12602_a_13927]
-
se formă asemeni celui de zăpadă,/ și aruncă, cu o putere de necrezut,/ tocmai în nebunul care jupuia marea" (Pescarul). Cu aceeași candoare, poetul se proiectează într-o paralelă avicolă ca un suspin al singurătății: "Iată-mă, deopotrivă,/ om și lebădă, mergînd, plutind,/ schimbîndu-mi, cameleonic, culoarea/ de la alb la negru și de la negru la alb" (Lebăda albastră). în fond, singurătatea conștient cultivată, aidoma produselor unei ferme, și grijuliu captată de creație nu constituie decît, după cum ne încredințează poetul Radu Cange, o
Sub semnul singuratății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12602_a_13927]