3,106 matches
-
aici ceea ce se poate numi, cu subtitlul unui poem de Leonid Dimov, „o eternitate iterativă”), a „vorbirii de după tăcere” (Bogdan Ghiu). D. i se adresează, într-o serie de poeme, direct „Zguduitorului” - divinității -, cerându-i, de pildă, girul său pentru legitimarea discursului poetic: „...ar trebui să țin o mână pe răsăritul/ soarelui și alta pe apusul lui și să-i spun/ Zguduitorului: «lasă-mă să atârn așa în ștreangul/ măreției tale și cu creionul în gură să scriu cuvinte/ mari pe
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
fi susținută de datele empirice. De exemplu: ce cred oamenii despre posibilitatea fericirii în sărăcie, și ce putem observa din baza de date despre fericirea celor săraci? Filozofia fericirii în condiții adverse Promisiunea fericirii este una dintre strategiile sociale de legitimare a practicilor și a situațiilor sociale existente. Ca individ putem legitima aproape orice prin fericire: credința în Dumnezeu, dar și denunțarea religiei ca iluzie; munca asiduă, dar și traiul boem. La nivel social, însă, există anumite teorii larg împărtăștite asupra
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
momentul decisiv în provocarea gândirii sociologice românești îl constituie revoluția de la 1848. Într-adevăr, pașoptismul a fost reperul de la care s-a pornit în construcția modernă a societății românești. Din acest punct se desfășoară comentariile și demonstrațiile autoarei. Se argumentează legitimarea sociologiei autohtone ca știință. Sociologia românească s-a constituit din nevoia stringentă a explicațiilor despre procesele de modernizare, diferite, într-o mare măsură, de acelea din țările cu o evoluție capitalistă organică. Împrumutul cultural a avut un rol decisiv în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
la urmașii lor într-un pragmatism..."14. Prin urmare, la ceva tot îi slujea manuscrisul Istoriei ieroglifice. Așa cum, sesiza același editor al operei cantemiriene, graba de a publica Divanul la o vârstă atât de fragedă (25 de ani) urmărea o legitimare politică: "În perioada preparativelor sale pentru o acțiune ce trebuia să-i asigure un rol politic într-una din Țările române, una din căile de afirmare nu numai în Moldova, dar și în cercurile politice și culturale din celelalte capitale
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
voroavă neîncetată este". Singurul lucru nedisimulat aici este plăcerea de a vorbi", notează Doina Curticăpeanu 30. Care să fie explicația? Este încă în joc alegerea unui domnitor. Autorul are de susținut o teză și nu una oarecare: aceea a propriei legitimări, a propriei dreptăți. Cititorul este luat, să ne amintim, drept arbitru al conflictului. Prin urmare, înainte ca intriga să confirme corecta plasare a Inorogului-autor, personajele trebuie să fie conturate cu o tușă apăsată, în special cele malefice. Imaginația autorului lucrează
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pot contribui și ei cu idei chiar prost formulate, cu atât mai mult cu cât aceste texte se adresează unui public nou, pentru care funcția textului de ficțiune nu este aceeași ca pentru cititorii cultivați 38. În schimb, instanțele de legitimare europene, mai vechi, se vor conservatoare și vor juca un rol de frână, de cenzură și autocenzură, mergând până acolo încât să-i nege SF-ului statutul de literatură (Lardreau, 1988). Tot ce află că se întâmplă în Statele Unite îl
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
și la tehnicile ei. Poezia a angajat o rețetă de exploatare a limbii care viza în mod intenționat alte proprietăți decât cele implicate de geniul limbii franceze. Viitoarele culturi minore dețineau astfel nu numai un set de justificări și de legitimări, ci și un ghid practic de a folosi resursele primare ale limbii. Faptul că după modelul culturii germane au înflorit în toată Europa "genialitățile" s-a datorat nu numai forței de seducție a unei ideologii, ci și identificării unei noi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se pot articula împreună geniul unei țări sau al unei limbi și ideea de dinastie a marilor talente? Ceea ce remarc e că problemele discutate de autoare țin de domenii diferite ale instituției literare. Pe de-o parte, e vorba de legitimarea națiunii și de refondarea identității colective, precum și de unele elemente de caracterologie etnică; de cealaltă parte, de categorii specifice constituirii boemei literare la mijlocul secolului al XIX-lea, și chiar de dezvoltarea unui imaginar al evoluției înainte de impunerea unei discipline istorice
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
publicarea, asociația profesională care îi susține financiar. Ci și pe toți cei care au făcut posibile reprezentările din operă. Istoria romanului modern nu poate fi desfăcută de lupta celor "fără voce" pentru impunerea unui nou decupaj al realității și pentru legitimarea unor noi poziții de enunțare. Modul de a vorbi și de a acționa al "mizerabililor" lui Hugo sau al "țăranilor" lui Rebreanu nu e rezultatul unei decizii auctoriale arbitrare. Scriitorul nu e decât cel care orchestrează, așa cum a arătat Bahtin
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
că această temă a revenit constant de-a lungul istoriei literaturii române: Generația '27, articolul lui Tudor Vianu despre Generație și creație din 1935, eseul lui Mircea Martin din 1969 care prezenta sub același titlu promoția scriitorilor șaizeciști sau importanța legitimării generaționale pentru mișcarea optzecistă 130. Obsesia generațiilor revine la anumite intervale nu numai pentru forța explicativă a modelului, cât mai ales pentru capacitatea de a reancora literatura, cu violență chiar, într-o realitate socială și biologică - pentru că transportă în inima
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
investirea cu calități estetice tocmai a fragmentelor decupate: ceea ce mărgăritărelele încercau să reprezinte era o experiență sensibilă făcută posibilă prin desfacerea piesei din ansamblul ei organic, prin separarea ei de operă, de context și de producător. Era un mecanism de legitimare a atenției la micro-unitățile textuale, comparabil cu cel care în epoca structuralismului avea să justifice practicile de microlectură sau close reading. Aceste metafore erau menite să prezinte separarea nu ca pe un accident, ci ca pe un act fondator al
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ani. De ce toate aceste idei nu s-au revendicat de la universul monumentalizării? De ce diversele lui domenii de aplicație, arheologie, folclor, filologie, nu au infiltrat și influențat discursul estetic? Spus simplu, ne putem întreba de ce gratuitatea fragmentelor nu a servit la legitimarea câmpului autonom al literaturii. Să ne gândim doar, într-o reverie de istorie alternativă, că Odobescu sau Bolliac ar fi putut fi precursorii lui Maiorescu, nu niște fire stângi într-o istorie a dandysmului și a conduitelor estetizante. Cred că
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Angajamentul în câmpul literar nu e justificat în virtutea tradiției prestigioase, a autorităților consacrate, a memoriei multiseculare, ci în virtutea unei gelozii naive: pentru că alții o fac și tu o invidiezi. Avem de-a face, într-un fel, cu gradul zero al legitimării prezenței operelor literare, când "prețul" nu e dictat de legi interne ale domeniului, ci de ceea ce dă valoare oricărui lucru din universul social. Implicarea în literatură e stimulată așa cum se provoacă pasiunea pentru o casă mare sau pentru o femeie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
conținutul misiunii naționale. Nu e vorba de un proces de reflectare a legilor religioase și morale în acțiunile naționaliste, de invocarea a unei "voințe divine", a unor principii biblice sau a unor dogme creștine, în procesele de guvernare sau de legitimare a unei comunități. Legitatea religioasă funcționează aici doar ca un model al cosmosului ordonat, al sensibilului supus unei idei. Așa cum credem că lumea se raportează la o ordine invizibilă, morală și religioasă, trebuie să credem că și acțiunile unei națiuni
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
participanților la Congres)816. Practic, prin aceste evenimente s-a încercat unificarea prin presă și modernizarea, profesionalizarea și dezvoltarea acesteia, care devenea o "armă" extrem de utilă pentru catolicism. La manifestare au participat și înalți prelați, tocmai pentru a oferi o legitimare și o importanță sporită evenimentului în sine și hotărârilor și măsurilor adoptate în cadrul acestor dezbateri și întâlniri. Menționăm participarea cardinalului Van Roey, a nunțiului apostolic Micara și a mons. Hilen, episcop de Namur 817. A existat o corespondență bogată între
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
misiunile de menținere a păcii din Africa și Balcani), în timp ce altele să revină în sarcina NATO (de exemplu: operațiile împotriva talibanilor din Afganistan).697 Cu certitudine, Consiliul de Securitate al ONU are un rol unic în oferirea unui cadru pentru legitimarea folosirii forței în alte situații decât cele de auto-apărare stipulate în Articolul 51 (al Cartei) și în Articolul 5 (al Tratatului Atlanticului de Nord) și în concordanță cu această realitate cei mai multi aliați NATO manifestă o preferință pentru desfășurarea operațiilor non-Articol
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
raționalismului, este John Locke. Concepția sa despre starea naturală (state of nature), fundamental diferită în ipotezele și implicațiile ei cele mai profunde de concepția lui Hobbes, atât de invocată în cazul realismului clasic, constituie o sursă importantă de inspirație și legitimare a Școlii engleze. În lumea stării naturale descrisă de John Locke, nu amenințarea cu suprimarea fizică este cea mai importantă temere, fundamentul comportamentului individual, ci absența unei autorități superioare care să fie răspunzătoare de împărțirea dreptății între indivizi și care
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
discutat deja. în editarea unei publicații, pe lângă dificultățile financiare, românii se confruntau cu o serie de probleme de natură juridică precum procedurile de legalizare a unei publicații, care durau de obicei atât de mult încât adesea, în așteptarea actului de legitimare juridică, editorii decideau să publice revista. Simptomatică în acest sens este apariția, între mai și august 1948, a Curierului român/Le Courrier Roumain, inițiat și sponsorizat de generalul Nicolae Rădescu și editat la Paris de Leontin Constantinescu. Acesta susține că
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Apelul este valabil nu numai pentru istoriografie, ci și în privința simbolurilor, ca, de exemplu, transferul capitalei și construirea unor monumente ilustrând trecutul țării. Prin cazuistica prezentată, Kuzio vrea să demonstreze importanța simbolurilor, a miturilor și a istoriografiei în crearea și legitimarea statelor postsovietice. Deși face apel la o bogată panoplie de resurse în legătură cu rolul identității, al miturilor și istoriei în crearea unui nou stat, el nu explică în detaliu cum se combină aceste elemente, ce le influențează, ce face ca ele
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
este un studiu de politologie și psihologie politică. Reușind să descurce și să explice „firele” unei campanii extremiste agresive (campanie pusă în scenă de nume extrem de cunoscute din politica românească), Shafir concluzionează: „Figura lui Antonescu servește atât ca model de legitimare, cât și ca schiță de proiect pentru viitor. E vorba de un viitor în care nu ideile comuniste sunt cele relevante, ci puterea bazată pe etnocentrism combinat cu o doză de populism” (p. 445). Volumul de față merită aprecierea noastră
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
80 corespundeau rețetelor pe care Ceaușescu le împărțea autoritar - „Il Duce ha impartito ordini”, cum se zicea altădată despre dictatorul Italiei fasciste. Un film din 1979, Clipa, de Vitanidis și Săraru - să nu uităm aceste nume! -, era pur și simplu legitimarea demolărilor care nu se vor mai opri un deceniu întreg. Memoria colectivă despre acea epocă este ancorată, pentru cei mulți, în dificultăți economice și penurie alimentară: în această direcție se îndreaptă ancheta de istorie orală la care Victoria Isabela Corduneanu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
-ul ministerial, Cartea albă a reformei a rămas la stadiul din decembrie 1998, iar lucrările de profil ale specialiștilor și-au diminuat frecvența în anii din urmă. Dacă volumul prezentat nu mai poate fi invocat în scopul său inițial, de legitimare a unei reformări imperative, rămâne totuși un rezumat semnificativ al stării de fapt, care ar trebui reluat, actualizat și nuanțat. Studiile de sociologie a educației nu sunt, bineînțeles, inexistente și am putea semnala aici, cel puțin din perspectiva ieșeană, școli
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
chiar primul, care a folosit termenul de postmodernitate în manieră pozitivă. în Raportul asupra cunoașterii în societățile cele mai dezvoltate (1979), respectiv informatizate, pe care l-a scris pentru Consiliul Universităților de pe lângă guvernul provinciei Quebec, el își fixează ca problemă legitimarea - mai ales a enunțurilor științifice - și ca metodă perspectiva wittgensteiniană asupra enunțurilor ca jocuri de limbaj. Pentru că științele particulare nu-și pot explicita codul și nu se pot legitima singure, trebuie 132 căutat meta-discursul legitimator, care definește criteriile și convențiile
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
jocuri de limbaj, adică situat pe picior de egalitate cu alte discursuri. Desigur, toate aceste idei nu depășesc mult nivelul teoretic structuralist anterior. Profund postmodernă este aici continuarea care poate fi rezumată astfel: cunoașterea științifică actuală sugerează ca model de legitimare cel al diferenței înțeleasă ca paralogie și cere ca accentul să fie pus de acum înainte pe dezacord, nu pe consens. Lyotard critică aici paradigma cunoașterii moderne, care, o dată cu generalizarea, cu abstragerea din multiplicitate, devalorizează eterogenitatea. Postmodernismul refuză orice formă
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
și conștiință românească, dar hotărâre și energie însă fără excese, fără brutalitate, fără injurii ori maltratări inutile. Tact, răbdare și cumințenie se impune din partea tuturor. Atențiune a se face percheziții și prin localurile publice evreilor ce s'ar găsi acolo (legitimarea și stabilirea motivului pentru care se găsește în local la acea oră. 6) Toți cei reținuți se înaintează la Chestură după ce se vor centraliza la Circ. respectivă de Poliție și cu note scrise și semnate de Șeful echipei. Pe baza
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]