2,434 matches
-
de ortodocși de riț vechi (2,4%). Pentru 2,86% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Șiretul de Sus a județului Suceava și era formată din satele Târgu Lespezi, Heciu, Hârtoapele, Bâdilița, Stolniceni, Slobozia, Sirețelu, Berezlogii-Cornu și Brăteni, având în total 6015 locuitori. În comuna existau o școală de băieți, una de fete și cinci mixte având împreună 254 de elevi, precum și șapte biserici. Anuarul Socec din 1925 o
Comuna Lespezi, Iași () [Corola-website/Science/301288_a_302617]
-
Sirețelu, Berezlogii-Cornu și Brăteni, având în total 6015 locuitori. În comuna existau o școală de băieți, una de fete și cinci mixte având împreună 254 de elevi, precum și șapte biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează că reședința a plășii Lespezile a aceluiași județ, având 8000 de locuitori în satele Brăteni, Buda, Budeni, Bursucu, Gară Bădiliței, Hârtoapele, Heci, Lespezi, Țintirim și Dindin. În 1931, satele comunei erau Bursuc, Dindin, Fotin Enescu, Hârtoape, Heci, Lespezi, Șirețel și Țântirim, iar comună făcea parte
Comuna Lespezi, Iași () [Corola-website/Science/301288_a_302617]
-
fete și cinci mixte având împreună 254 de elevi, precum și șapte biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează că reședința a plășii Lespezile a aceluiași județ, având 8000 de locuitori în satele Brăteni, Buda, Budeni, Bursucu, Gară Bădiliței, Hârtoapele, Heci, Lespezi, Țintirim și Dindin. În 1931, satele comunei erau Bursuc, Dindin, Fotin Enescu, Hârtoape, Heci, Lespezi, Șirețel și Țântirim, iar comună făcea parte din județul Baia. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Pașcani din regiunea Iași, iar în 1964
Comuna Lespezi, Iași () [Corola-website/Science/301288_a_302617]
-
1925 o consemnează că reședința a plășii Lespezile a aceluiași județ, având 8000 de locuitori în satele Brăteni, Buda, Budeni, Bursucu, Gară Bădiliței, Hârtoapele, Heci, Lespezi, Țintirim și Dindin. În 1931, satele comunei erau Bursuc, Dindin, Fotin Enescu, Hârtoape, Heci, Lespezi, Șirețel și Țântirim, iar comună făcea parte din județul Baia. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Pașcani din regiunea Iași, iar în 1964, sătul Fotin Enescu și-a schimbat denumirea în "Dumbrava". În 1968, comuna a trecut la
Comuna Lespezi, Iași () [Corola-website/Science/301288_a_302617]
-
parte din județul Baia. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Pașcani din regiunea Iași, iar în 1964, sătul Fotin Enescu și-a schimbat denumirea în "Dumbrava". În 1968, comuna a trecut la județul Iași. Singurul obiectiv din comuna Lespezi inclus în lista monumentelor istorice din județul Iași că monument de interes local este situl arheologic de la marginea de sud a satului Dumbrava, la confluenta Șirețelul cu Șiretul, pe malul drept al Șirețelului, sit ce cuprinde așezări din perioada Halstatt
Comuna Lespezi, Iași () [Corola-website/Science/301288_a_302617]
-
deservește exclusiv comună, terminându-se în satul Mircești în șoseaua județeană DJ208; aceasta leagă comună spre sud în județul Neamț de Săbăoani (unde se termină în DN2) și spre nord de Hălăucești, Mogoșești-Siret, Stolniceni-Prăjescu, Pașcani (unde se intersectează cu DN28A), , Lespezi, si mai departe în județul Suceava la Dolhasca, Dolhești, Preutești și Fălticeni (unde se termină tot în DN2). De asemenea, DN2 trece prin imediata apropiere a comunei, prin comună vecină Gherăești din județul vecin Neamț, acolo existând și un scurt
Comuna Mircești, Iași () [Corola-website/Science/301291_a_302620]
-
malul drept al Șiretului. Este străbătuta de șoseaua județeană DJ208, care o leagă spre sud de Hălăucești, Mircești și în județul Neamț de Săbăoani (unde se termină în DN2), și spre nord de Stolniceni-Prăjescu, Pașcani (unde se intersectează cu DN28A), , Lespezi, si mai departe în județul Suceava la Dolhasca, Dolhești, Preutești și Fălticeni (unde se termină tot în DN2). Este străbătuta și de calea ferata Roman-Suceava, pe care este deservita de halta de călători Mogoșești și de stația Muncelu. Ocupă o
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
construite tot mai multe case, poduri, străzi de piatră. Astfel apare celebra "breaslă a pietrarilor, podarilor și cărămidarilor". La început pietrarii locuiau în Iași, după cum vedem în Catastiful Iașilor din 1755, însă datorită drumului anevoios până pe Dealul Repedea de unde scoteau lespezile de piatră, au hotărât să se mute la poalele carierei. Astfel apare satul Pietrărie. Neobișnuit este faptul că ei nu aveau, ca celelalte bresle, o biserică a lor. Iar în toată istoria Pietrăriei nu se vorbește nicăieri despre vreun loc
Pietrăria, Iași () [Corola-website/Science/301299_a_302628]
-
ocazie, a fost construită o cripta în biserică. În anul 1907, osemintele domnitorului au fost spălate și puse în cripta amenajată în biserică, într-o cutie de argint așezată într-un sicriu de stejar. Cripta a fost acoperită cu o lespede de mormânt din marmură albă de Carrara. Cu acest prilej, a fost depusă în biserică și racla din lemn cu osemintele celor doi fii adoptivi, Alexandru și Dimitrie. În primăvara anului 1944, ca urmare a apropierii frontului, osemintele domnitorului au
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
Văscani, Hărmănești, Todirești-Bălușești, Stroești și Laiu, comuna fiind desprinsă din comuna Ruginoasa în 1876 și având 2720 de locuitori. Existau și aici trei școli rurale mixte, cinci biserici ortodoxe și una lipovenească. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Lespezi a aceluiași județ, comuna Ruginoasa având 2510 locuitori în satele Dumbrăvița, Rădiu și Ruginoasa; iar comuna Vascani având 3258 de locuitori în satele Boldești, Hărmăneștii Noi, Hărmăneștii Vechi și Vascani. În 1931, zona a fost reorganizată în cadrul județului Baia, comuna
Comuna Ruginoasa, Iași () [Corola-website/Science/300091_a_301420]
-
romantismul german, Palatul de la Ruginoasa este asemănător cu Palatul Sturdza de la Miclăușeni. Palatul este o clădire de formă pătrată cu un etaj, având cele patru fațade aproape simetrice, cu peroane largi și drepte și balcoane pe toate laturile sprijinite pe lespezi de piatră. Odinioară el avea și patru turnulețe, care nu s-au mai păstrat în zilele noastre. Scara centrală este construită în prezent din lemn.
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
sănătate. Erau în sat câteva fântâni recunoscute pentru apa rece și dulce: la Cocoș/Bârstănești, sub drum, La Cârstea, în fundul părăului de la Băcești, spre Pitea, Fântâna Popii. Fântânile acestea, de mici adâncimi, erau construite din piatră și acoperite cu o lespede mare peste care s-a pus un strat gros de pământ. Nefiind adânci, apa se împrospăta mereu de un izvor puternic. Datorită acestui fapt, apa nu îngheța iarna niciodată și, la nevoie, oamenii își adăpau aici vitele mari. Atât de
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
fiind de altfel cea mai populată așezare rurală din Țara Lăpușului. Etimologia numelui localității este discutată: din substantivul lăpuș (= *lopus) „brusture” (Telekia speciosa) sau din hidronimul Lăpuș, el însuși putând proveni, fie conform legendei nedemonstrabile protocroniste din latinescul "lapis" (piatră, lespede), fie mai probabil din cuvântul maghiar "lápos" (teren mlăștinos, neted, plat). Satul Lăpuș este situat pe râul Lăpuș, la 12 km distanță de orașul Târgu Lăpuș, în partea de centru-nord a zonei etno-culturale Țara Lăpușului. Se află la 55 km
Lăpuș, Maramureș () [Corola-website/Science/301580_a_302909]
-
Ilie (1885-1957) am aflat că bunicul lui după mamă se numea Ilie Balu și a avut casa în deal „la Balu”, în sus de poiana Slatiorii. Părintii stră-străbunicului meu, Ștefan Olariu ar fi venit aici în jurul anului 1750 din zona Lespezi fiind olari de meserie și s-au așezat la « Poienița Olarului» întemeind acolo familii. Au fost și oameni care s-au stabilit aici, trecând munții din partea Ardealului din cauza asupririi austro-ungarilor, cum ar fi bunicul lui Apopi Gheorghe T., preot ortodox
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
Cerașu este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Cerașu (reședința), Slon, Valea Borului, Valea Brădetului, Valea Lespezii și Valea Tocii. Comuna Cerașu este situată în partea de nord-est a județului, în zona montană a acestuia, la 45 km de reședința Ploiești, pe valea Drajnei și a Drajnuței, la limita cu județele și . Are ca vecini: la nord
Comuna Cerașu, Prahova () [Corola-website/Science/301656_a_302985]
-
incluse în raionul Teleajen din regiunea Prahova, apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comunele au fost reunite în forma lor din 1968, cu reînființarea vechilor sate Valea Tocii, Valea Borului și Valea Brădetului, precum și a noului sat Valea Lespezii. Ea face parte de atunci din județul Prahova, reînființat la 1968. În comuna Cerașu se află două situri arheologice de interes național: (secolele al IX-lea-al XI-lea) și (secolele al XIII-lea-al XIV-lea). În zona montană
Comuna Cerașu, Prahova () [Corola-website/Science/301656_a_302985]
-
și Georgeta Barbu (1921), casele cu parter comercial Voica Popa (1920) și Gheorghe Popa (1933) și casa cu prăvălie Gheorghe Staicu (1918); în satul Valea Borului se află casele Filofteia Onea (1894) și Elena Moinea (1927); și în satul Valea Lespezii există casele Stelian Constantinescu, Elena C. Boieroiu (sfârșitul secolului al XIX-lea), Floarea Pasăre Marin (1900) și Mihai Blaga (1930).
Comuna Cerașu, Prahova () [Corola-website/Science/301656_a_302985]
-
se ramifică două șosele județene: DJ207B, care duce spre sud la Cordun și Român (unde se termină tot în DN2); și DN208, care duce spre nord în județul Iași la Mircești, Hălăucești, Mogoșești-Siret, Stolniceni-Prăjescu, Pașcani (unde se intersectează cu DN28A), , Lespezi, si mai departe în județul Suceava la Dolhasca, Dolhești, Preutești și Fălticeni (unde se termină în DN2). Prin comună trece și calea ferata Roman-Suceava, pe care este deservita de stația Săbăoani. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Săbăoani se
Comuna Săbăoani, Neamț () [Corola-website/Science/301675_a_303004]
-
denumirea locală, astfel de locații sunt "Câmpu Mare", "Făgașul Satului", "Pusta", "Ungurelul", "Dealul Secăturii", "Tarnița", "Dealul lui Bran", "Dealul Piști"). Culmea masivului Codru se întinde pe aproximativ 22 de kilometri (cu înălțimea maximă de aproximativ 575 de metri în vârful Lespezi) și se numește Culmea Făgetului ("Vârful Codrului" sau "Culmea Codrului" în limbajul local), dominând păduri vechi de stejar, gorun, cer și fag (dar și cu zone de conifere). Satul este inclus în programul "Transilvania Magică". Turiștii au acces nu doar
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
Hârtiești este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Dealu, Hârtiești (reședința), Lespezi și Lucieni. Comuna se află în marginea estică a județului, la limita cu județul Dâmbovița, pe malurile râului Argeșel. Este străbătută de șoseaua națională DN73D, care o leagă spre sud de , , Mioveni și (unde se termină în DN73) și spre
Comuna Hârtiești, Argeș () [Corola-website/Science/300625_a_301954]
-
Gârleni (în ; în trecut, Racila și Gârlenii de Sus) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Gârleni, Gârlenii de Sus (reședința), Lespezi și Șurina. Comuna se află în nordul județului, pe malul drept al Bistriței, unde râul formează lacul de acumulare Gârleni. Este traversată de șoseaua națională DN15, care leagă Bacăul de Piatra Neamț. Prin comună trece și calea ferată Bacău-Bicaz, pe care
Comuna Gârleni, Bacău () [Corola-website/Science/300672_a_302001]
-
drept al Bistriței, unde râul formează lacul de acumulare Gârleni. Este traversată de șoseaua națională DN15, care leagă Bacăul de Piatra Neamț. Prin comună trece și calea ferată Bacău-Bicaz, pe care este deservită de stația Gârleni și de halta de călători Lespezi Bacău. Se învecinează la nord cu comunele Racova și Berești-Bistrița, la sud cu comunele Hemeiuș și Mărgineni, la est cu comuna Berești-Bistrița și la vest cu comuna Blăgesti. Localitățile comunei s-au dezvoltat, în general, de-a lungul căilor de
Comuna Gârleni, Bacău () [Corola-website/Science/300672_a_302001]
-
ha pășuni și 146 ha fânețe. În nordul comunei, aproape de Racila, se află Ocolul Silvic Fântânele. Prin comună curg 2 ape: pârâul Limpedea și râul Bistrița, pe care se află o hidrocentrală electrică. În nord-vest se află lacul de acumulare Lespezi, cu o suprafață de 233 ha. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gârleni se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,17%). Pentru 4,51% din
Comuna Gârleni, Bacău () [Corola-website/Science/300672_a_302001]
-
luat parte și bărbați din Racila, Gârleni, Blăgești, Racova și Hemiuș, pe fronturile din Rahova, Smîrdan, Vidin. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era reședința plășii Bistrița de Sus a județului Bacău și era formată din satele Gârleni, Racila, Lespezi și Șurina, având în total 1731 de locuitori ce trăiau în 434 de case. În comună funcționau trei biserici ortodoxe și una catolică (în Lespezi), și o școală întreținută din fondurile principesei de Wittgenstein și în care învățau 19 elevi
Comuna Gârleni, Bacău () [Corola-website/Science/300672_a_302001]
-
reședința plășii Bistrița de Sus a județului Bacău și era formată din satele Gârleni, Racila, Lespezi și Șurina, având în total 1731 de locuitori ce trăiau în 434 de case. În comună funcționau trei biserici ortodoxe și una catolică (în Lespezi), și o școală întreținută din fondurile principesei de Wittgenstein și în care învățau 19 elevi (toți băieți). În Primul Război Mondial, țăranii din Racila, Gârleni, Racova, Valea lui Ion, Blăgești au luat parte la apărarea țării pe fronturile din Oituz
Comuna Gârleni, Bacău () [Corola-website/Science/300672_a_302001]