4,839 matches
-
audio-video, dar și în presa scrisă formule ca: trebuie de știut, la modul, la modul că, de genul, vizavi de, firesc și natural, ca și concept etc., unele incorecte gramatical (ca și concept), altele, respinse de normă prin statutul lor lexical (pleonasme). Tot prin intermediul presei, care are și rolul de a populariza realizările științifice și tehnice sau anumite legi, s-au fixat clișee care conțin substantive convertite în adjective de tipul luptă antidrog, program anticriză, alarmă antifurt, și recent, lege anticorupție
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
indivizilor, există și trăsături generalizante, întîlnite la toți vorbitorii care comunică despre același grup de realități și urmează aceeași orientare a limbii față de lume și față de vorbitori. S-a produs din acest motiv o repartizare de mijloace și de particularități lexicale, morfologice, sintactice, textuale și fonetice pentru asemenea moduri de exprimare comună care sînt proprii unor domenii profesionale și sociale. Ca atare, există varietăți ale limbii literare generale marcate de folosirea ei pentru cunoașterea și transformarea unor domenii ontologice, ce reprezintă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se cuprinde și limbajul filozofiei, concretizat în variante foarte diversificate, de la unele de factură demonstrativă, pînă la altele marcate subiectiv. Dacă trăsăturile morfologice și textuale nu particularizează decît uneori în mod evident limbajele stilului științific, terminologiile (adică însumările de elemente lexicale al căror conținut este orientat exclusiv spre cunoașterea specifică unui domeniu) sînt sensibil diferențiate de la un limbaj la altul, nu numai prin elementele alcătuitoare, prin termeni, ci și prin originea lor, prin modul de organizare sistematică și de repartizare a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ce-i conferă o relativă unitate, acest stil se compune din limbaje cu suficientă distinctibilitate: limbajul biblic, limbajul liturgic sau bisericesc, limbajul oratoric religios, limbajul teologic. Fiecare dintre acestea are o structură discursivă proprie și orientări deosebite în selecționarea mijloacelor lexicale și morfologice pe care le antrenează. În cazul stilului juridic-administrativ, cuvîntul are rolul de moderator social, întemeind relațiile dintre indivizi și autorități sau dintre un individ și alt individ. Acesta este, prin urmare, un stil al integrării și al coeziunii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. RN SUPORT AL SCRIERII. În mod obișnuit, a n a l i z a d i s c u r s u l u i vizează formulele sonore, lexicale și sintactice care reprezintă modalitățile enunțiative, dar, atunci cînd sînt cercetate scrierile, această abordare este insuficientă deoarece ignoră tocmai suportul care joacă un rol important în comunicarea scrisă. Istoria a dezvoltat, de altfel, discipline auxiliare care studiază materia fizică a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este determinată în același timp și de contextul lingvistic și extralingvistic în care este utilizat. Trebuie avută deci în vedere și interacțiunea dintre limbă și discurs în construirea sensului termenilor. De aceea, din perspectivă lingvistică, termenii sînt unități cu caracter lexical, care pot fi descrise la nivelul formei, conținutului și a modului de funcționare în discurs. Semnificatul unui termen coincide cu desemnarea, iar sensul este motivat, relația dintre denumire și noțiune fiind biunivocă. Termenul este o denumire (etichetă) convențională la care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în funcție de tipul de specializare, poate fi un discurs strict specializat, didactic sau discurs de popularizare (vulgarizare). Ca atare, în funcție de gradul de specializare, pot fi identificate următoarele tipuri: discurs strict specializat, discurs cu specializare medie și discurs redus. Termenii sînt unități lexicale a căror valoare specializată sau terminologică poate fi activată în funcție de condițiile de utilizare, într-o situație particulară. La nivelul discursului specializat, propriu unui domeniu științific distinct, nu este exclusă, în general, posibilitatea ca termenii dintr-un domeniu să-i regăsim
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
predilecție teoria, analiza și hermeneutica textuală) sînt texte cu valoare culturală care se structurează pe baza trăsăturilor generale ale limbii funcționale și se referă la același grup de realități, avînd aceeași raportare a limbii față de realitate și față de utilizatori. Particularitățile lexicale, fonetice, morfologice, sintactice se organizează în maniere diverse de exprimare, corespunzătoare unor domenii socioculturale, reflectînd modul de funcționare a limbii în raport cu un anumit spațiu ontologic (al realităților) și cognitiv (al modului cum se realizează cunoașterea realităților). Tipurile de discurs/text
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
recurgă uneori la adverbe (alergarea de ieri), la alte substantive (începutul alergării), la prefixe (ex-ministru) sau la adjective (cartea promisă) pentru a realiza în mod efectiv o raportare la categoria timpului. Oricare proces, indiferent de modul în care este redat lexical, implică timpul pe care categoriile verbale sau destinația discursului le imprimă pe linia imaginară ce permite operația de vizare a referinței. Prin această perspectivă se explică diferitele timpuri verbale prin diferențele de reprezentare temporală și aspectuală, încît, prin abordarea alternativă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
riscul falsificării. Acest statut are ca primă dimensiune transferul informativ în lipsa căruia actul traductiv este eșuat, deși acest transfer nu poate fi întotdeuna deplin. Din punct de vedere lingvistic, un rol important în acest transfer îl au echivalările de unități lexicale, de frazeologisme, de valori gramaticale și stilistice, astfel încît discursul rezultat din traducere să întrunească trăsăturile de bază ale discursului supus traducerii. Totuși, din faptul că discursul rezultat (deși asistat) trebuie să corespundă normei limbii în care este realizat, el
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
anumit echivalent (raportabil la alte mijloace de schimb), tot așa, semnul lingvistic are valoare deoarece desemnează o realitate exterioară lui și se opune în același timp celorlalte semne ale sistemului. Această valoare a cuvîntului se stabilește prin raportarea la elementele lexicale care au un conținut apropiat, căci numai astfel se poate realiza o raportare, lipsa oricărui element comun nefiind în măsură să realizeze opozițiile. Prin urmare, valoare, în accepția lui F. de Saussure, este un sinonim pentru semnificație sau pentru sens
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau descrierile. Ca atare, lexicul este alcătuit din însumarea vocabularelor particulare și nu se poate cunoaște decît prin ele, iar existența vocabularelor presupune existența lexicului. Din punctul de vedere al relațiilor care există între elementele unui vocabular, semnificative sînt cîmpurile lexicale (sau semantice), care se pot repartiza unor genuri discursive. Dintr-o altă perspectivă, vocabularele limbajelor de specialitate alcătuiesc terminologiile, care întrunesc elementele lexicale ce au referințe în anumite domenii ale cunoașterii sau ale activității. Funcționarea cuvintelor interesează în mod deosebit
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
existența lexicului. Din punctul de vedere al relațiilor care există între elementele unui vocabular, semnificative sînt cîmpurile lexicale (sau semantice), care se pot repartiza unor genuri discursive. Dintr-o altă perspectivă, vocabularele limbajelor de specialitate alcătuiesc terminologiile, care întrunesc elementele lexicale ce au referințe în anumite domenii ale cunoașterii sau ale activității. Funcționarea cuvintelor interesează în mod deosebit a n a l i z a d i s c u r s u l u i, dar a cuvintelor care realizează
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
GREIMAS - COURTES 1993; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. IO VOCABULĂ. În încercările de a atribui semnificații clare și distincte termenilor cu care operează lexicologia statistică, vocabula a fost considerată ca reprezentînd o "unitate lexicală actualizată într-un discurs", adică în vorbire, opunîndu-se astfel lexemului, care este o unitate virtuală ce ține de limbă și este încadrabilă lexicului. Termenul vocabulă desemnează ocurența unui lexem particular în discurs, însă el este folosit mai mult în domeniul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discurs", adică în vorbire, opunîndu-se astfel lexemului, care este o unitate virtuală ce ține de limbă și este încadrabilă lexicului. Termenul vocabulă desemnează ocurența unui lexem particular în discurs, însă el este folosit mai mult în domeniul restrîns al statisticii lexicale, dezvoltate de C. Muller, în 1969. Astfel, într-un enunț precum Un mic obstacol nu poate produce decît un mic disconfort, ce conține de două ori vocabulele un și mic, se constată că există 10 cuvinte, dar 8 vocabule, situație
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Routledge & Kegan Paul, Boston, 1982. Barthes, Roland, Nouveaux essais critiques, Éditions du Seuil, Paris, 1972. Barthes, Roland, Le plaisir du texte, Éditions du Seuil, Paris, 1973. Bartsch, Sabine, Structural and Functional Properties of Collocations in English. A Corpus Study of Lexical and Pragmatic Constraints on Lexical Cooccurrence, Narr, Tübingen, 2004. Bavelas, Janest Beavin, Gestures as Part of Speech: Methodological Implications, în "Research on Language and Social Interaction", 27 (3), 1994, pp. 201-221. Béjoint, H., Thoiron, Ph., Le sens en terminologie, Presses
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Barthes, Roland, Nouveaux essais critiques, Éditions du Seuil, Paris, 1972. Barthes, Roland, Le plaisir du texte, Éditions du Seuil, Paris, 1973. Bartsch, Sabine, Structural and Functional Properties of Collocations in English. A Corpus Study of Lexical and Pragmatic Constraints on Lexical Cooccurrence, Narr, Tübingen, 2004. Bavelas, Janest Beavin, Gestures as Part of Speech: Methodological Implications, în "Research on Language and Social Interaction", 27 (3), 1994, pp. 201-221. Béjoint, H., Thoiron, Ph., Le sens en terminologie, Presses Universitaires de Lyon, Lyon, 2000
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Paul, Studies in the way of Words, Harvard University Press, Cambridge Mass., 1989. Grize, Jean-Blaise, Logique et langage, Ophrys, Paris, 1990. Grupul μ, Rhétorique générale, Larousse, Paris, 1970 (trad. rom. Retorica generală, Editura Univers, București, 1974). Guilbert, Louis, La creativité lexicale, Librairie Larousse, Paris, 1975. Guillaume, Gustave, Langage et science du langage, Nizet, Paris, 1964. Gumperz, John Joseph, Discourse Strategies, Cambridge University Press, Cambridge, 1982. Guțu-Romalo Valeria, Dinamica limbii și normele, în Gabriela Pană Dindelegan (coord.), Perspective actuale în studiul limbii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în funcționarea unei limbi. Studiul său (scris în colaborare cu O. Ducrot) despre argumentare, constituie o lucrare clasică în fundamentarea cunoașterii mecanismelor de realizare a raționamentelor prin intermediul mijloacelor limbii. Alte contribuții notabile vizează studiul semanticii în relație cu nivelele sintactic, lexical, fonetic, teoria stereotipului și funcționarea acestuia în discurs, didactica limbilor etc. Lucrări de referință: (în colab. cu Ducrot, Oswald) L'argumentation dans la langue, Pierre Mardaga, col. "Philosophie et Langage", Bruxelles, 1983; Théorie des topoï, Editions Kimé, Paris, 1995. Michel
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fost Utopia, apărută în 1515, al cărei titlu (un nume propriu inventat de Morus) va face carieră și ca nume comun (utopii, "categorii de discursuri despre lumi (im)posibile"). Charles MULLER (1909-2015), romanist francez, exponent al structuralismului, inițiatorul metodei statisticii lexicale (lingvisticii cantitative), cu aplicații la discursul teatral, cu precădere. Lucrări de referință: Essai de statistique lexicale. L'illusion comique de P. Corneille, Klincksieck, Paris, 1964; Initiation à la statistique linguistique, Larousse, Paris, 1968; Étude de statistique lexicale. Le vocabulaire du
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
carieră și ca nume comun (utopii, "categorii de discursuri despre lumi (im)posibile"). Charles MULLER (1909-2015), romanist francez, exponent al structuralismului, inițiatorul metodei statisticii lexicale (lingvisticii cantitative), cu aplicații la discursul teatral, cu precădere. Lucrări de referință: Essai de statistique lexicale. L'illusion comique de P. Corneille, Klincksieck, Paris, 1964; Initiation à la statistique linguistique, Larousse, Paris, 1968; Étude de statistique lexicale. Le vocabulaire du théâtre de P. Corneille, Larousse, Paris, 1967; Principes et méthodes de statistique lexicale, Hachette, Paris, 1977
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
inițiatorul metodei statisticii lexicale (lingvisticii cantitative), cu aplicații la discursul teatral, cu precădere. Lucrări de referință: Essai de statistique lexicale. L'illusion comique de P. Corneille, Klincksieck, Paris, 1964; Initiation à la statistique linguistique, Larousse, Paris, 1968; Étude de statistique lexicale. Le vocabulaire du théâtre de P. Corneille, Larousse, Paris, 1967; Principes et méthodes de statistique lexicale, Hachette, Paris, 1977, reed. Champion-Slatkine, Genève, 1992; Langue française et linguistique quantitative, Slatkine, Genève, 1979. Lucie OLBRECHTS-TYTECA (1899-1987), sociolog belgian, colaboratoare a lui Chaïm
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Essai de statistique lexicale. L'illusion comique de P. Corneille, Klincksieck, Paris, 1964; Initiation à la statistique linguistique, Larousse, Paris, 1968; Étude de statistique lexicale. Le vocabulaire du théâtre de P. Corneille, Larousse, Paris, 1967; Principes et méthodes de statistique lexicale, Hachette, Paris, 1977, reed. Champion-Slatkine, Genève, 1992; Langue française et linguistique quantitative, Slatkine, Genève, 1979. Lucie OLBRECHTS-TYTECA (1899-1987), sociolog belgian, colaboratoare a lui Chaïm Perelman, din 1948 pînă în 1984, reprezentantă a "noii retorici". Lucrări principale: (în colab. cu Perelman
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Balthazar, Gallimard, col. "Folio", Paris 1980. Jost TRIER (1894-1970), lingvist german, specialist în germanistică, profesor la Universitatea din Münster. Lucrarea sa Der deutsche Wortschatz im Sinnbezirk des Verstandes. Geschichte eines sprachlichen Feldes (Carl Winter, Heidelberg, 1931) a impus teoria cîmpurilor lexicale în analiza vocabularului. Anne UBERSFELD (1918-2010), filolog francez, profesor la Universitatea Paris III, specialistă în teatru. Lucrări de referință: Lire le théâtre, Éditions sociales, Paris, 1977; L'Ecole du spectateur, Temps actuels, col. "Sciences Humaines", 1981; Paroles de Hugo, Messidor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
putea fi menționate pe scurt, cu referire la cuvintele scrise mai jos în italice: Acum pleacă și ea; ca și ceilalți, urma să plece și ea de acasă. „Acum” contrastează cu „atunci” din propozițiile anterioare; „să plece” este în opoziție lexicală cu „se înapoiaseră” din propoziția 14; „ceilalți” din „ca și ceilalți” este în legătură cu frații și surorile, menționați anterior, sau familia Water sau chiar poate cu mama sa decedată și Tizzie Dunn; iar referirea la „acasă” de la sfîrșit își are ecoul
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]