3,668 matches
-
fie adesea incluse în conceptul de neoliberalism. Din acest motiv, pentru a evita confuzia, nu de puține ori în literatură se face mențiunea că prin neoliberalism se înțelege în mod strict curentul academic, nu și ansamblul de prescripții generate de liberalismul republican și de cel comercial. Aceasta va fi și perspectiva adoptată în capitolul de față. Abordarea canonică a originilor teoriilor neoliberale debutează cu etapa studiilor funcționaliste ale integrării internaționale, încadrate în sfera mai largă a teoriilor modernizării. Astfel, David Mittrany
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
fie de interdependența complexă. Așa cum afirmă Keohane și Nye într-o reevaluare a lucrării Power and Interdependence, la zece ani de la publicare, ei au privit teoretizările realiste și cele liberale ca fiind nu opuse, ci complementare: Atât realismul, cât și liberalismul își au rădăcinile într-o viziune utilitaristă asupra lumii sunt consistente cu asumpția că, în mare, comportamentul statului poate fi interpretat ca o activitate rațională sau cel puțin inteligentă. De aceea, realismul și liberalismul nu sunt două paradigme incomensurabile. Recunoscând
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
ci complementare: Atât realismul, cât și liberalismul își au rădăcinile într-o viziune utilitaristă asupra lumii sunt consistente cu asumpția că, în mare, comportamentul statului poate fi interpretat ca o activitate rațională sau cel puțin inteligentă. De aceea, realismul și liberalismul nu sunt două paradigme incomensurabile. Recunoscând că în trecut omiseseră a se poziționa explicit în spațiul liberal ceea ce a generat anumite confuzii , autorii admit că studiul lor venea pe fondul preocupărilor liberale asupra interdependenței, încercând să evite argumentele de factură
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
domeniul Relațiilor Internaționale a fost însă structurată, încă de la început, de două mari direcții de gândire filosofică, deja dezvoltate de gânditori clasici precum Thomas Hobbes, Immanuel Kant, Jean-Jacques Rousseau sau Machiavelli. Aceste două mari tradiții filosofice dominante sunt: realismul și liberalismul. Realismul susține că omul este rău și egoist. Natura însăși sau condițiile în care trăiește omul îl fac pe acesta rău. Natura sa este inevitabil și fundamental înclinată spre căutarea puterii în raport cu ceilalți, a dominației sale asupra celorlalți. O astfel
REALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
demisioneze, așa a dedus rațional că este cel mai bine pentru persoana sa. Conform conceptului teoretic definit de Isaiah Berlin, dacă nu ar proceda astfel, libertatea sa ar fi aservita ideii generale de bunăstare. Cele mai grave concesii în ceea ce privește valorile liberalismului sunt făcute tocmai având ca lait motiv bunăstarea colectivă. Însă dacă demisionează, va leza interesul în slujba căruia s-a angajat. Libertatea negativă, adică aceea de a nu atenta a libertatea semenilor prin acțiunile proprii, va fi și ea încălcată
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
care sunt regulile, modul de reacție al fiecăruia poate fi prevăzut, principiile după care se acționează sunt aceleași pentru toți: principiul hedonistic și interesul individual. Nimic mai simplu și totodata nimic mai eficient, totul desfășurându-se conform principiilor declarate ale liberalismului. Capitolul II Bazele istorice ale problematicii II.1. Conceptul de libertate în istoria filosofiei II. 1.1. Conceptul de libertate în Antichitate În istoria gândirii filosofice, întrebarea dacă omul poate fi liber se ivește odată cu constatarea că atât în natură
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
familii transmit valori, atitudini, cunoștințe diferite, o fac apelând la stiluri, la metode și la tehnici diferite, care sunt adaptate, de regulă, obiectivelor și care contribuie la întărirea conținuturilor transmise. Aceste stiluri se organizează în jurul a doua axe : Axa autoritate/ liberalism sau constrângere/ permisivitate Axa dragoste/ ostilitate sau atașament / respingere. În primul caz , sunt utilizați indicatori care reflectă limitele si constrângerile impuse de părinții activității copiilor, responsabilitățile atribuite acestora, modul in care este exercitat controlul parental, rigoarea cu care sunt aplicate
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
vieții familiale și a relațiilor cu copiii, fără deprinderilor parentale. a se preocupa de formarea 1.4. Tipologii ale stilurilor educative Autorii care sintetizează studiile consacrate acestei teme constată că ele se organizează în jurul a două axe: (1) axa autoritate/ liberalism sau constrângere/ permisivitate și (2) axa dragoste/ ostilitate sau atașament/respingere. În primul caz, sunt utilizați indicatori care reflectă limitele și constrângerile impuse de părinți activității copiilor, responsabilitățile atribuite acestora, modul în care este exercitat controlul parental, rigoarea cu care
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
legate de curățenie, ținută, maniere; activitatea școlară, ieșirile, viața sexuală sunt strict supravegheate. U.Bronfenbrenner arată că familiile „mijlocii” (middle class) au așteptări și ambiții mai înalte pentru copiii lor, dar manifestă, în același timp, mai multă toleranță, mai mult “liberalism”, apelând mai frecvent la explicații raționale și la culpabilizarea copilului; sancțiunile fizice sunt utilizate mai rar. Apelul diferențiat la sancțiuni relevă modele pedagogice și etice diferite: dacă în rândurile categoriilor populare sancțiunea este legată de gravitatea consecințelor imediate(mai ales
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Separarea Bisericii de stat nu s-a produs și în țările ortodoxe pentru simplul motiv că Ortodoxia nu contravenea nici naționalismului liberalizant (cum o făcea catolicismul), nici naționalismului totalitar (cum o făcea individualismul protestant). Prin urmare, în statul național al liberalismului burghez, Biserica Ortodoxă Română a scăpat de pericolul separației întrucât ea nu se interpunea statului; ba mai mult chiar, Ecclesia era, în concepția statului, un instrument de poliție socială. În schimb, în pragul unei Europe totalitare, divizată în națiuni, percepute
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
mai de seamă familii boierești din Principate, fiind nepotul lui Mihail Sturdza. Pe timpul domniei acestuia, Ghica a fost ministru al afacerilor străine și ministru de finanțe. Și-a datorat numirea în tronul Moldovei marelui vizir Reșid Pașa, care îi aprecia liberalismul moderat, considerându- ca fiind o condiție esențială pentru o administrație stabilă. Prin numirea lui Barbu Știrbei în Țara Românească și a lui Grigore Alexandru Ghica în Moldova, începe o nouă etapă în istoria românilor, în care lupta pentru unitate națională
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
transformare majoră, care modifică fundamental actele de comunicare. Noi încă nu am delimitat toate implicațiile acestei revoluții, atât în ceea ce privește procesele cognitive, educația, controlul social, cât și în domeniul proceselor tehnologice, al conservării arhivelor, al acumulării culturale. Revoluția industrială, întemeiată pe liberalism și economia de piață, este, de asemenea, o transformare decisivă. Pe drept cuvânt, evoluționismul, conform căruia toate formele sociale ar tinde înspre acest model, a fost respins, dar suntem obligați să constatăm că, de voie, de nevoie, planeta întreagă măsurată
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Nae Ionescu la Emil Cioran, de la Mircea Eliade la Constantin Noica. Dar acest lucru nu ne poate împiedica să vedem, în față, lucid și realitatea: cu toate meritele lor, acești autori sunt orice, numai mari profesori de democrație, pluralism și liberalism n-au fost, nu sunt și nu pot fi. Sub acest aspect, ei nu pot constitui reperele noastre culturale democratice, de centru. Sunt, foarte în treacăt fie spus, autorul primei cărți românești despre Mircea Eliade, apărută cu greu în condiții
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
poziție foarte dificilă. Ea este slabă, mai întâi din cauza oscilării și ambiguității oricărui centru: din stânga el pare de dreapta, privit din dreapta, el pare de stânga. Valorile sale sunt pe de altă parte detestate din ambele direcții: echilibrul axiologic între valori, liberalismul, pluralismul (cu toate urmările sale), umanismul, europeismul, convergența și chiar sinteza dintre valorile naționale și universale, raționalismul și spiritul critic, un anumit bun simț, pe care extremiștii îl disprețuiesc ca mic burghez, adeziunea militantă la drepturile omului și cetățeanului, nostalgia
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
este vorba, de fapt, decât atenție! de o fantomatică reîntoarcere la comunitatea de destin după care (Nae Ionescu, n.n.) alergase. Drept urmare, erau respinse, în mod radical, universul și valorile epocii moderne, pe care o detesta. Descartes și Iluminismul, democrația și liberalismul figurau pe lista sa neagră. Aceste valori esențiale într-o formă sau alta își păstrează însă mereu actualitatea. Să nu uităm nici refuzul ispitei occidentalizante, deci Europa, și nici idealul dezrobirii românești de scoria tiparelor străine. La acest capitol, Nae
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
idealul dezrobirii românești de scoria tiparelor străine. La acest capitol, Nae Ionescu ne apare ca un super junimist, adversar ireductibil al formelor fără fond. El visa să scoată țara de pe făgașul pe care i l croise, de aproape un secol, liberalismul, readucând România în matca dezvoltării ei firești. Deci, din nou, regresiune și utopism conservator, pur reacționar. Cum pot fi întoarse din drum etapele istoriei care sunt totdeauna ireversibile? Este de mirare că Mircea Vulcănescu nu și-a consolidat aceste constatări
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
regret este că ideologia de centru, liberală, democratică, pluralistă, raționalistă, individualistă, europeană etc. etc., este încă puțin prezentă, combativă și eficientă în confruntarea ideologică actuală. (Reviste ca Sfera politicii și, recent, polis sunt promițătoare). șt. Zeletin sublinia această carență a liberalismului românesc încă din anii treizeci. O ideologie românească de centru este și rămâne vitală pentru viitorul democrației române, prinsă între două totalitarisme agresive, deloc dispărute. N-ar trebui să uităm niciodată și în nici o împrejurare această situație și necesitate esențială
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
S. Nye., Stanley Hoffmann, After the Cold War: Internațional Institutions and State Strategies in Europe. 1989-1991, Editura Center for International Affairs, Harvard University, 1993, p. 67; ; ; Deși se credea că este vorba despre o confruntare pur ideologică între comunism și liberalism, mai târziu s-a ajuns la concluzia că acest război a fost mult mai complex, ajungându-se de la o confruntare politică la una a regimurilor de guvernare democrație respectiv totalitarism. „Analiștii occidentali nu au ajuns, încă la un punct de
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
că produsul global al S.U.A. a scăzut cu mai mult de o treime fața de produsul său după al Doilea Război Mondial, această scădere reflectă efectele Războiului Rece. Istoria Statelor Unite reflectă flexibilitatea unui popor liber. Naționalismul american a servit atât liberalismului cât și imperialismului. Caracterul misionar al politicii americane, atâta timp cât aceasta nu capătă o dimensiune imperialistă sau pur militară, poate furniza stabilitate internațională. În ansamblu, sistemul politic al Statelor Unite este marcat de bariere culturale și instituționale care alimentează politica economică de
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
Gerhard Schroder, în a se opune invaziei americane asupra Irakului." 7 Cercetătorii sunt de părere că politica externă a Rusiei post-comuniste nu se înscrie în modelul anticipat de gânditorii realiști. Politica purtată de America în privința Federației Ruse a alternat între liberalism și realism. Modelul politicii externe rusești a fost stabilit încă de pe guvernarea Elțîn, însă tocmai când Putin a venit la conducere angajamentul fată de Occident a căpătat baze mai stabile de cooperare. Totuși această stabilitate este umbrită de întrebările dese
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
doresc filosofii politici) să le exprime în acțiunea politică, prin intermediul persuasiunii, exercitarea puterii politice ș.a.m.d."34, în vreme ce modelul structural, al cărui rezultat paradigmatic este, în opinia lui Williams, concepția lui Rawls din A Theory of Justice și Political Liberalism, concepe rolul filosofiei politice ca fiind acela de a "formula constrângerile morale pe care trebuie să le respecte coexistența sub umbrela puterii politice sau condițiile în care puterea politică poate fi exercitată în mod just"35. Prin contrast, realismul este
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
propoziții"52; 2) "Politica este localizată istoric"53; și 3) "Politica are mai multe în comun cu exercitarea unui meșteșug sau a unei arte decât, așa cum susțin concepțiile tradiționale, cu aplicarea unei teorii"54. În sfârșit, în "Two Dogmas of Liberalism", Glen Newey identifică moralismul cu practica justificării unei concepții particulare despre "designul politic" al unei societăți (instituțiile, procedurile, drepturile individuale dezirabile în cadrul ei etc.) prin "oferirea de temeiuri morale" în favoarea ei și - în plus - cu teza rawlsiană a primatului moralității
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
interpretează drept teza că "moralitatea depășește în importanță alte rațiuni practice, astfel că designul politic trebuie să se încadreze într-un șablon moral"55. Deși definirea realismului nu face parte dintre interesele explicite urmărite de Newey în "Two Dogmas of Liberalism", putem ușor deduce că, din perspectiva sa, realismul constituie un curent de opinie care respinge această "dogmă" și alte "dogme" ale liberalismului (în special presupusa "tentativă de a reduce raționalitatea colectivă la raționalitatea individuală"56), insistând că "normativitatea autorității politice
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
moral"55. Deși definirea realismului nu face parte dintre interesele explicite urmărite de Newey în "Two Dogmas of Liberalism", putem ușor deduce că, din perspectiva sa, realismul constituie un curent de opinie care respinge această "dogmă" și alte "dogme" ale liberalismului (în special presupusa "tentativă de a reduce raționalitatea colectivă la raționalitatea individuală"56), insistând că "normativitatea autorității politice este sui generis, în relație, în particular, cu normativitatea moralității" și - ca atare - că "nu este niciun temei pentru care autoritatea politică
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
puțin nu în sensul uzual al acestui termen, pe care pare să-l aibă în vedere Geuss? Termenul "politică" (politics) nici măcar nu apare în indexul de concepte din A Theory of Justice, Anarchy, State, and Utopia, Justice as Impartiality, Political Liberalism, Sovereign Virtue, If You're an Egalitarian, How Come You're so Rich?, Rescuing Justice and Equality și - bănuiesc - în multe alte scrieri moraliste de filosofie politică 62. Este definiția sa o definiție a moralismului sau mai curând o definiție
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]